DECIZIA nr. 865 din 26 noiembrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați – Administrația județeană a finanțelor publice Buzău, în Dosarul nr. 581/114/2013/a7 al Curții de Apel Ploiești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2904D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate față de jurisprudența Curții Constituționale în materie, întrucât nu au intervenit elemente noi, care să determine schimbarea acesteia. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 5 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 581/114/2013/a7, Curtea de Apel Ploiești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați – Administrația județeană a finanțelor publice Buzău, într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2006. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se expune situația de fapt a cauzei, din care rezultă că lichidatorul judiciar a înscris numai parțial la masa credală creanța bugetară, iar cealaltă parte a fost respinsă în temeiul art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, deoarece reprezintă o creanță defavorizată prin planul de reorganizare, confirmat printr-o sentință. Față de această împrejurare, se arată că în situația în care planul eșuează nu există nicio rațiune pentru care debitorul să fie scutit de obligațiile fiscale, respectiv să fie descărcat de diferența dintre valoarea obligațiilor pe care le avea înainte de confirmarea planului și cea prevăzută în plan, cu atât mai mult cu cât suma/creanța respinsă reprezintă creanțe bugetare rezultate numai din declarațiile depuse de debitor și accesoriile pentru neplata în termen a acestora, datorate bugetului de stat. În continuare, se susțin următoarele: prin textul de lege supus controlului de constituționalitate se tinde la modificarea masei credale și la fraudarea creditorului bugetar; dispozițiile art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 au generat o practică neunitară la nivelul instanțelor de judecată și numeroase reacții ale creditorilor; prin dispozițiile criticate este pus în pericol bugetul public național alcătuit din bugetul de stat, bugetul asigurărilor de stat, astfel cum este prevăzut la art. 138 din Constituție. Prin urmare, art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 este contrar art. 138 din Legea fundamentală. … 6.Curtea de Apel Ploiești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, motivat de faptul că textul de lege respectă dispozițiile constituționale și principiile de drept în materie, dată fiind și reglementarea Legii speciale nr. 85/2006, care instituie, la nivel de principiu, egalitatea de tratament între creditori și nu reglementează vreun tratament preferențial pentru creditorii bugetari. În plus, dispoziția legală considerată a fi neconstituțională fundamentează și face posibilă îndeplinirea scopului procedurii de reorganizare a debitorilor, potrivit planurilor aprobate. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au următorul cuprins: „(2) La data confirmării unui plan de reorganizare, debitorul este descărcat de diferența dintre valoarea obligațiilor pe care le avea înainte de confirmarea planului și cea prevăzută în plan.“ … 11.Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V – Dispoziții tranzitorii și finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate. … 12.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 138 referitor la bugetul public național. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin critica formulată în prezenta cauză, se urmărește ca normele supuse controlului de constituționalitate să primească o anumită interpretare pe care să o realizeze instanța de contencios constituțional, în funcție de situația particulară a speței ce aduce în discuție o creanță bugetară în contextul în care, astfel cum susține autoarea excepției, dispozițiile art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 au generat o practică neunitară la nivelul instanțelor de judecată. … 14.Față de această împrejurare, Curtea observă că susținerile autoarei excepției privesc modul de interpretare și aplicare a textelor legale de către instanțele de judecată la speța dedusă judecății în ceea ce privește natura creanței și drepturile ce decurg din calitatea de creditor bugetar. Or, astfel cum a reținut constant Curtea Constituțională în jurisprudența sa, spre exemplu, Decizia nr. 62 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 491 din 10 iunie 2020, paragraful 38, interpretarea și aplicarea legii în concret la o cauză anume țin de instituțiile îndrituite cu ducerea la îndeplinire a prevederilor legale, precum și de instanțele de judecată învestite cu soluționarea litigiului.  … 15.Curtea observă că o asemenea critică de neconstituționalitate este inadmisibilă. De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Așadar, interpretarea și aplicarea normelor la litigiul dedus judecății reprezintă atribuția instanțelor de judecată, iar pentru determinarea înțelesului acestora există instituția recursului în interesul legii sau instituția hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.  … 16.De asemenea, Curtea constată că, din evaluarea conținutului art. 138 din Constituție invocat în susținerea excepției de neconstituționalitate, reiese că acesta se referă la chestiuni ce țin de modul de constituire și de adoptare a bugetului public național, iar aspectele vizate de autoarea excepției de neconstituționalitate țin de colectarea creanțelor fiscale, respectiv formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare ale statului, care sunt prevăzute la art. 137 din Constituție. Prin urmare, și din această perspectivă excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. … 17.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați – Administrația județeană a finanțelor publice Buzău în Dosarul nr. 581/114/2013/a7 al Curții de Apel Ploiești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 noiembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește