DECIZIA nr. 864 din 26 noiembrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Groupama Asigurări – S.A. din București în Dosarul nr. 21.329/3/2015/a1 al Curții de Apel București – Secția a VI-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.742D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autoarea excepției de neconstituționalitate a depus la dosarul cauzei o cerere prin care solicită judecarea în lipsă. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, deoarece critica formulată este doar enunțată, fără a fi exprimate în concret elementele de neconstituționalitate, și, în subsidiar, ca neîntemeiată, întrucât nu sunt încălcate prevederile constituționale menționate în susținerea acesteia. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 20 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 21.329/3/2015/a1 Curtea de Apel București – Secția a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Groupama Asigurări – S.A. din București într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2014. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate încalcă accesul liber la justiție, având în vedere că prin acestea se limitează posibilitatea creditorilor participanți la procedura insolvenței de a se adresa instanței de judecată în vederea realizării drepturilor acestora decurgând din această calitate în contextul dat pentru a obține recuperarea unui prejudiciu de la persoanele ce se fac vinovate de producerea acestuia. Se consideră că nu este utilă și necesară limitarea dreptului de a acționa în judecată persoanele culpabile de producerea prejudiciului în această procedură, mai ales că în dreptul comun orice persoană are dreptul de a își valorifica, fără restricții, drepturile pe care le are împotriva unor persoane culpabile. Or, norma criticată nu are un scop bine definit și nici nu reiese din conținutul său rațiunea pentru care doar un creditor majoritar care deține 50% din creanțe poate acționa în judecată persoanele vinovate de prejudiciul produs și nu oricare dintre creditori. În acest context, se precizează că autoarea excepției deține o cotă de 49% din creanțe. Se mai susține că prin modul în care sunt redactate normele criticate transpare intenția legiuitorului de a ocroti persoanele aflate în culpă, ceea ce este profund inechitabil. Or, anumite categorii de persoane sunt ocrotite legal din anumite rațiuni care sunt normale, etice, corecte, însă în acest caz rațiunea ocrotirii persoanelor vinovate nu este nici clară și nici echitabilă. … 7.Curtea de Apel București – Secția a VI-a civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul a stabilit legitimare procesuală activă pentru administratorul/lichidatorul judiciar, iar dacă acesta ar considera că nu este cazul să introducă acțiunea, există posibilitatea exercitării acestui drept într-un cadru organizat al adunării creditorilor și al comitetului creditorilor. Astfel, cu excepția creditorului majoritar, care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală, legitimarea procesuală activă subsidiară pentru promovarea acțiunii în răspundere civilă revine președintelui comitetului creditorilor sau altor creditori, dacă nu a fost desemnat un comitet, în urma hotărârii adunării creditorilor. … 8.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie. De altfel, rațiunea stabilirii subiecților ce au calitate procesuală activă – respectiv președintele comitetului creditorilor în urma hotărârii adunării creditorilor, creditorul desemnat de adunarea creditorilor dacă nu s-a constituit comitetul creditorilor sau creditorul care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor – vizează protejarea creditorilor împotriva deciziei administratorului/lichidatorului judiciar de a nu declanșa acțiunea în răspundere împotriva persoanelor care se fac vinovate de declanșarea stării de insolvență. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 169 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, care au următorul cuprins: „(1) Dacă administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar nu a indicat persoanele culpabile de starea de insolvență a debitorului și/sau a hotărât că nu este cazul să introducă acțiunea prevăzută la alin. (1), aceasta poate fi introdusă de președintele comitetului creditorilor în urma hotărârii adunării creditorilor ori, dacă nu s-a constituit comitetul creditorilor, de un creditor desemnat de adunarea creditorilor. De asemenea, poate introduce această acțiune, în aceleași condiții, creditorul care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală.“ … 13.Ulterior sesizării Curții Constituționale, prin art. I pct. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 2 octombrie 2018, prevederile art. 169 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 au fost, pe de o parte, completate cu o nouă teză în sensul că administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar, ori de câte ori identifică persoanele culpabile de starea de insolvență a debitorului, va promova acțiunea în antrenarea răspunderii patrimoniale. Pe de altă parte, prevederile art. 169 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 în forma criticată au fost modificate în sensul că dacă administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar nu a indicat persoanele culpabile de starea de insolvență a debitorului, aceasta poate fi introdusă de președintele comitetului creditorilor în urma hotărârii adunării creditorilor ori, dacă nu s-a constituit comitetul creditorilor, de un creditor desemnat de adunarea creditorilor. De asemenea, poate introduce această acțiune, în aceleași condiții, creditorul care deține mai mult de 30% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală. În acest context, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza dispozițiile legale în forma criticată de autoarea excepției de neconstituționalitate. … 14.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, referitor la atragerea răspunderii pentru intrarea în insolvență, Curtea constată că, potrivit art. 169 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte sau întregul pasiv al debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, fără să depășească prejudiciul aflat în legătură de cauzalitate cu fapta respectivă, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolvență a debitorului, pentru una dintre următoarele fapte: au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane; au făcut activități de producție, comerț sau prestări de servicii în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice; au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți; au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea [în cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă; prezumția este relativă]; au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia; au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăți; în luna precedentă încetării plăților, au plătit sau au dispus să se plătească cu preferință unui creditor, în dauna celorlalți creditori; orice altă faptă săvârșită cu intenție, care a contribuit la starea de insolvență a debitorului, constatată potrivit prevederilor legale. … 16.Însă, în situația în care administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar nu a indicat persoanele culpabile de starea de insolvență a debitorului și/sau a hotărât că nu este cazul să introducă acțiunea mai sus menționată, legiuitorul, prin art. 169 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, a prevăzut că aceasta poate fi introdusă de președintele comitetului creditorilor în urma hotărârii adunării creditorilor ori, dacă nu s-a constituit comitetul creditorilor, de un creditor desemnat de adunarea creditorilor, precum și, în aceleași condiții, de creditorul care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală. … 17.Față de această împrejurare, autoarea excepției de neconstituționalitate consideră că dispozițiile criticate, prin care se circumscriu subiecții ce pot introduce acțiune în justiție pentru atragerea răspunderii persoanelor culpabile de starea de insolvență a debitorului, sunt contrare normelor constituționale privind accesul liber la justiție, deoarece limitează dreptul de acțiune al creditorului care nu este majoritar. … 18.În ceea ce privește accesul liber la justiție, Curtea constată că semnificația art. 21 din Constituție este aceea că nu se poate exclude de la exercițiul drepturilor procesuale nicio categorie sau grup social, însă legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități particulare de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât accesul liber la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. Astfel, accesul liber la justiție este pe deplin respectat ori de câte ori partea interesată, în vederea valorificării unui drept sau interes legitim, a putut să se adreseze cel puțin o singură dată unei instanțe naționale (a se vedea Decizia nr. 71 din 15 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 27 ianuarie 2009). … 19.Astfel, prin cadrul legal în materie se stabilesc competențe exclusive în cadrul procedurii insolvenței, iar, în raport cu scopul procedurii de insolvență și în conformitate cu principiile acestei proceduri, legiuitorul a recunoscut, în funcție de interesul urmărit, legitimare procesuală fiecărui creditor sau creditorilor prin organele colective de reprezentare a intereselor acestora. Astfel, judecătorul-sindic efectuează controlul judecătoresc de legalitate, în timp ce administratorul judiciar ori lichidatorul sau, în mod excepțional, debitorul, dacă acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-și administra averea, exercită atribuțiile manageriale, creditorii, prin organele acestora, pot controla, sub aspectul oportunității, deciziile manageriale adoptate de persoanele competente, dându-se, totodată, posibilitatea ca, în condițiile prevăzute de lege, orice creditor, direct sau prin comitetul creditorilor, să poată formula contestație la judecătorul-sindic pentru motive de nelegalitate, în fața căruia se pot prezenta nemulțumirile și formula toate apărările pe care le consideră necesare, în condițiile legii. … 20.Pentru procedura insolvenței, în ceea ce privește acțiunile pentru atragerea răspunderii persoanelor culpabile de starea de insolvență, legiuitorul a stabilit că titularii acțiunii în răspundere sunt administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul judiciar, adunarea creditorilor reprezentată prin președintele comitetului creditorilor sau un alt creditor, dacă un comitet nu a fost desemnat, respectiv un creditor desemnat de adunarea creditorilor, precum și de creditorul majoritar. … 21.Or, tocmai în virtutea naturii speciale a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2014, procedură care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, concursual și egalitar, precum și a principiilor care stau la baza procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență, legiuitorul a atribuit calitate procesuală directă creditorului care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală, luând în considerare criteriul valorii creanțelor, aspect ce vizează protejarea creditorilor împotriva deciziei administratorului/ lichidatorului judiciar de a nu declanșa acțiunea în răspundere împotriva persoanelor care se fac vinovate de declanșarea stării de insolvență. … 22.Prin urmare, specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, fără ca prin acestea să fie aduse atingeri accesului liber la justiție (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 635 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 12 ianuarie 2017). … 23.Față de cele prezentate, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, în raport cu dispozițiile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. … 24.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Groupama Asigurări – S.A. din București în Dosarul nr. 21.329/3/2015/a1 al Curții de Apel București – Secția a VI-a civilă și constată că dispozițiile art. 169 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VI-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 noiembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește