Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 alin. (1) și (10), art. 59 alin. (1) și ale art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, așa cum au fost modificate de art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, precum și a dispozițiilor art. 4 alin. (3) și (6) și art. 11-18 din anexa nr. 1 și a dispozițiilor anexei nr. 1b ale Ordinului ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naționale, al ministrului justiției, al directorului Serviciului Român de Informații, al directorului Serviciului de Informații Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale și al directorului Serviciului de Protecție și Pază nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare și de actualizare a pensiilor militare de stat, excepție ridicată de Lucian Mihai Rusu în Dosarul nr. 5.944/108/2017 al Tribunalului Arad – Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 456D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției a depus la dosar note scrise, prin care solicită admiterea acesteia, iar partea Ministerul Afacerilor Interne a depus note scrise în sensul respingerii, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (3) și (6) și art. 11-18 din anexa nr. 1 și a dispozițiilor anexei nr. 1b ale Ordinului ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naționale, al ministrului justiției, al directorului Serviciului Român de Informații, al directorului Serviciului de Informații Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale și al directorului Serviciului de Protecție și Pază nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016 și de respingere, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată a dispozițiilor criticate din Legea nr. 223/2015. … 4.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 469D/2018, nr. 509D/2018, nr. 839D/2018, nr. 858D/2018, nr. 1.026D/2018, nr. 1.080D/2018, nr. 1.081D/2018, nr. 1.106D/2018, nr. 1.241D/2018, nr. 1.258D/2018, nr. 1.526D/2018, nr. 1.537D/2018, nr. 1.667D/2018, nr. 1.738D/2018, nr. 1.739D/2018, nr. 1.761D/2018, nr. 218D/2019, nr. 383D/2019, nr. 388D/2019, nr. 493D/2019, nr. 638D/2019 și nr. 2.173D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28-30,60,108, 109 și 111 din Legea nr. 223/2015, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/1998, ridicată de Florian Caba în Dosarul nr. 3.006/84/2017 al Tribunalului Sălaj – Secția civilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 28, 30 și 109 din Legea nr. 223/2015, ridicată de Ion Stoica în Dosarul nr. 47.112/3/2016 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 6,pct. 21 și pct. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, prin care se modifică art. 30,art. 109 și art. 110 din Legea nr. 223/2015, precum și a dispozițiilor art. 30,art. 109 și art. 110 din Legea nr. 223/2015, ridicată de Ioan Ștefănuț în Dosarul nr. 4.318/112/2017 al Tribunalului Bistrița-Năsăud – Secția I civilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 alin. (1), art. 30 și art. 108 din Legea nr. 223/2015, ridicată de Ioan Dușa în Dosarul nr. 1.342/96/2017 al Tribunalului Harghita – Secția civilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ridicată de Ioan V. Lenghel în Dosarul nr. 607/83/2018 al Tribunalului Satu Mare – Secția I civilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, ridicată de Gavril Ungur în Dosarul nr. 39.401/3/2017 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ridicată de Marin Mirea în Dosarul nr. 13.666/3/2017 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015, ridicată de Vasile Dorel Chiorean în Dosarul nr. 2.047/3/2018 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 alin. (1) teza întâi și alin. (10) din Legea nr. 223/2015, ridicată de Viorel Constantinescu în Dosarul nr. 720/113/2018 al Tribunalului Brăila – Secția I civilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 98 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, ale art. 1 alin. (2) și art. 12 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 1 alin. (2) și art. 7 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 4 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ale art. II, art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, ale art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ridicată de Gheorghe Grigore în Dosarul nr. 46.427/3/2017 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 ridicată de Gheorghe T. Gorgan în Dosarul nr. 6.013/109/2017 al Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 28-30 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ridicată de Dumitru Anastasiu în Dosarul nr. 8.141/105/2017 al Tribunalului Prahova – Secția I civilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015, ridicată de Adrian Dumitru în Dosarul nr. 304/63/2018 al Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 28, 30 și 109 din Legea nr. 223/2015, ridicată de Radu Tinu în Dosarul nr. 6.238/30/2017 al Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015, ridicată de Ștefan-Valeriu Florea în Dosarul nr. 2.426/30/2017* al Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 122 din Legea nr. 223/2015, ridicată de Virgil Ioan Ogrean în Dosarul nr. 1.389/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ridicată de Steluța I. Bongioianu în Dosarul nr. 2.852/120/2018 al Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 alin. (1), ale art. 29 alin. (1), art. 30 și art. 59 din Legea nr. 223/2015, precum și ale art. 40 pct. 4, pct. 5 și pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și ale art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, ridicată de Neculai Popoiu în Dosarul nr. 1.953/62/2018 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă, excepția de neconstituționalitate a „dispozițiilor art. 24, coroborat cu art. 29 din Legea nr. 223/2015, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și a art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, a art. 60 alin. (4) din Legea nr. 223/2015, completat cu art. 122^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și a art. 108 din Legea nr. 223/2015, modificat și completat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015“, ridicată de Dumitru Răduță și de Claudian Beteringhe în Dosarul nr. 2.587/91/2017 al Curții de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ridicată de Vasile Hogea în Dosarul nr. 7.793/4/2018 al Tribunalului Ialomița – Secția civilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 și ale art. 40 pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ridicată de Mircea Bogdanovici în Dosarul nr. 572/63/2018 al Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, ridicată de Nicolae Bratu în Dosarul nr. 32.263/3/2018 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. … 5.La apelul nominal răspund, în Dosarul nr. 469D/2018, autorul Florian Caba, în Dosarul nr. 509D/2018, autorul Ion Stoica, în Dosarul nr. 1.106D/2018, pentru autorul excepției, avocatul Nicu Matea, în Dosarul nr. 1.241D/2018, autorul Viorel Constantinescu, în Dosarul nr. 1.258D/2018, pentru autorul excepției, avocatul Mihai Tătuț, în Dosarul nr. 1.739D/2018, pentru autorul excepției, avocatul Narcis Croitoru, iar în Dosarul nr. 638D/2019, autorul Mircea Bogdanovici. Lipsesc ceilalți autori ai excepției și părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 6.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 858D/2018, partea Centrul Militar Județean Harghita a depus note scrise în sensul respingerii, în principal, ca inadmisibilă, și, în subsidiar, ca neîntemeiată, a excepției; în Dosarul nr. 1.080D/2018, partea Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale a depus note scrise în sensul respingerii, în principal, ca inadmisibilă, și, în subsidiar, ca neîntemeiată, a excepției; în Dosarul nr. 1.241D/2018, autorul a depus note scrise, prin care solicită admiterea excepției; în Dosarul nr. 1.526D/2018, autorul a solicitat judecarea în lipsă, din motive de sănătate, precum și admiterea excepției; în Dosarul nr. 388D/2019, autorul excepției Dumitru Răduță a depus note scrise privind obiectul excepției, arătând că aceasta vizează art. 60 alin. (4) din Legea nr. 223/2015, și nu Ordinul ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naționale, al ministrului justiției, al directorului Serviciului Român de Informații, al directorului Serviciului de Informații Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale și al directorului Serviciului de Protecției și Pază nr. 31/M.25/999/8.148/237/ 259/221/2016, și prin care, de asemenea, solicită Curții să motiveze în mod expres decizia pe care o va pronunța în cauza sa, iar partea Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naționale a depus note de respingere, în principal, ca inadmisibilă, și, în subsidiar, ca neîntemeiată, a excepției; în Dosarul nr. 2.173D/2019, autorul a depus note scrise privind admiterea excepției. … 7.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Părțile și avocații prezenți, precum și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea parțială de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 469D/2018, nr. 509D/2018, nr. 839D/2018, nr. 858D/2018, nr. 1.026D/2018, nr. 1.080D/2018, nr. 1.081D/ 2018, nr. 1.106D/2018, nr. 1.241D/2018, nr. 1.258D/2018, nr. 1.526D/2018, nr. 1.537D/2018, nr. 1.667D/2018, nr. 1.738D/2018, nr. 1.739D/2018, nr. 1.761D/2018, nr. 218D/ 2019, nr. 383D/2019, nr. 388D/2019, nr. 493D/2019, nr. 638D/2019 și nr. 2.173D/2019 la Dosarul nr. 456D/2018, care a fost primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției din Dosarul nr. 469D/2018, Florian Caba. Acesta subliniază că nu este suficient înțeleasă natura specifică a activității desfășurate de militar, precum și faptul că există discrepanțe mari între, pe de o parte, militari și magistrați și, pe de altă parte, între categorii de militari. Legiuitorul a omis că militarii au depus un jurământ față de țară, ei fiind datori săși exercite activitatea „chiar cu prețul vieții“, orice altă categorie de funcționari publici neavând această îndatorire. Reglementarea soldelor și pensiilor militarilor trebuie să reflecte rolul Armatei. Militarii au, prin lege, 13 interdicții și limitări de drepturi, spre deosebire de magistrați care au doar 3, situație care nu se reflectă în modul cum sunt reglementate drepturile celor două categorii. În continuare, arată că în urma ultimelor 6 intervenții legislative asupra pensiilor militarilor, cuantumul acestora s-a diminuat. Cu referire la situația sa, menționează că, drept urmare a succesiunii de reglementări, pensia pe care o încasează în prezent reprezintă aproape 50% din pensia civilă care i s-ar fi cuvenit, prin indexări și creșterea punctului de pensie, în vreme ce pensiile altor categorii de pensionari au crescut cu mii de lei. Art. 28 din Legea nr. 223/2015 este contrar art. 15,16 și 44 din Constituție, deoarece exclude 16 categorii de venituri din baza de calcul al pensiei militare de stat, dar care intră în baza de calcul al pensiei altor categorii de pensionari. Art. 28 și 29 din Legea nr. 223/2015 sunt contrare art. 16 din Constituție, întrucât baza de calcul al pensiei militarilor este de 65% din venitul brut, iar cea a magistraților este de 85% din veniturile brute din ultimele 12 luni de activitate a acestora, militarii fiind astfel discriminați față de magistrați. Art. 29 din Legea nr. 223/2015 este neconstituțional, deoarece nu permite valorificarea la calculul pensiei a sporului la pensie de 2% pentru militarii bărbați cu vechime de peste 30 ani și pentru femei cu vechime de peste 25 ani, prevăzut de Legea nr. 80/1995. Art. 30 este contrar art. 16 din Constituție, deoarece nu permite valorificarea integrală a vechimii, stimulând ieșirea la pensie la 40-45 ani. Art. 109 din Legea nr. 223/2015 este contrar art. 16 din Constituție, deoarece pensiile de serviciu ale magistraților se actualizează ori de câte ori se actualizează indemnizația lunară a acestora, în condiții identice de funcție și grad, situație care nu se regăsește și în cazul militarilor. Autorul se referă, mai departe, la Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, prin care Curtea a stabilit că reglementarea diferențiată a pensiilor de serviciu ale magistraților și, respectiv, ale militarilor ar echivala cu o discriminare a magistraților și solicită să constate, în prezent, că și tratamentul diferențiat al pensiei de serviciu a militarilor față de cea a magistraților ar echivala cu o discriminare a militarilor. În final, depune la dosar note scrise și alte înscrisuri. … 9.În Dosarul nr. 509D/2018, autorul excepției Ion Stoica apreciază că subzistă discriminare între militarii aceleiași structuri, respectiv Serviciul Român de Informații, cu aceleași funcții, grade și condiții de muncă, pe criteriul momentului ieșirii la pensie. Referindu-se la cazul său, autorul arată că pensia sa este de trei ori mai mică față de cea a pensionarilor care se află într-o situație comparabilă cu a sa și care se pensionează în prezent. Această situație rezultă din caracterul incomplet al art. 28 din Legea nr. 223/2015 care se referă exclusiv la persoanele care urmează să se pensioneze, fără să se refere la cei deja pensionați la data intrării în vigoare. La final depune note scrise. … 10.În Dosarul nr. 1.106D/2018, avocatul Nicu Matea, pentru autorul excepției, arată că dispozițiile art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015 îi discriminează pe cei care nu cunosc toate veniturile realizate în ultimii 5 ani de activitate față de cei care au cunoștință despre aceste venituri. În plus, limitarea conținută de textul criticat este contrară dispozițiilor art. 53 din Constituție. … 11.În Dosarul nr. 1.241D/2018, autorul Viorel Constantinescu susține că sunt încălcate principiile de bază ale Legii nr. 223/2015 și art. 16 și 44 din Constituție. Astfel, neavând posibilitatea de a reveni asupra primei alegeri a perioadei de 6 luni, în măsura în care constată că nu era cea mai avantajoasă perioadă din intervalul de 5 ani, se ajunge la o expropriere a dreptului său de proprietate cu privire la celelalte 9 perioade de câte 6 luni pentru care ar fi putut opta. Adaugă că, odată cu alegerea perioadei de 6 luni, intervine prescripția extinctivă a dreptului de a alege o altă perioadă. … 12.În Dosarul nr. 1.258D/2018, avocatul Mihai Tătuț, pentru autorul excepției, arată că este inadmisibil ca o entitate lipsită de personalitate juridică, așa cum este comisia de contestații, să verifice deciziile emise de casele sectoriale de pensii, instituții înzestrate cu personalitate juridică, ce vizează drepturile de pensie. Chiar dacă hotărârile comisiilor de contestație sunt supuse controlului judecătoresc, acestea au o putere mai mare decât a deciziilor caselor sectoriale de pensii. Arată că, deși art. 97 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 stabilește că procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă o procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional, în realitate, practic, având în vedere și prevederile art. 2 lit. e) din Legea nr. 554/2004, se parcurge o procedură jurisdicțională, deoarece comisiile de contestații „spun dreptul“. Or, aceste ședințe sunt nepublice și nu se asigură dreptul la apărare. În continuare, avocatul arată că, din cauza faptului că dispozițiile din Legea-cadru nr. 284/2010 referitoare la coeficientul de ierarhizare și la cel de referință nu au fost niciodată puse în practică, s-a ajuns la încălcarea art. 151 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și art. 34 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privitor la dreptul la asistență socială. În sfârșit, se arată că prin aplicarea legilor anuale de salarizare menționate în excepția de neconstituționalitate s-a rupt echilibrul, impus de principiul proporționalității, între interesul particular și interesul general, în favoarea acestuia din urmă. … 13.În Dosarul nr. 1.739D/2018, avocatul Narcis Croitoru, pentru autorul excepției, arată că Legea nr. 223/2015 a fost adoptată în vederea impunerii egalității de tratament al beneficiarilor acesteia și ca să le asigure acestora posibilitatea de a obține maximul posibil din prevederile Legii nr. 223/2015. Sintagma „o singură dată“ din art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015 împiedică valorificarea integrală a beneficiilor acordate pensionarilor, nefiind definită în art. 3 al Legii nr. 223/2015, lăsând loc mai multor interpretări. Art. 110 alin. (7) din Legea nr. 223/2015 nu conține și precizarea „o singură dată“, care este în mod expres reținută de dispozițiile art. 28 alin. (10) în situația în care cererea de recalculare se făcea în termen de 6 luni. Art. 110 alin. (7) din Legea nr. 223/2015 permite formularea cererii de recalculare după perioada de 6 luni, iar dacă, în urma recalculării, cuantumul pensiei este mai mare, aceasta urmează să fie plătită la o lună după momentul depunerii cererii, situație în care sintagma „o singură dată“, care se referă la alegerea perioadei, nu se mai regăsește, ceea ce duce la o stare de nepredictibilitate. În acest fel se încalcă art. 47 alin. (2) teza întâi din Constituție. În plus, dispozițiile criticate nu instituie un tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Toate persoanele care au formulat cereri de recalculare în baza Legii nr. 223/2015 au urmărit maximizarea cuantumului pensiei, posibilitate împiedicată de dispozițiile criticate, din cauza neclarității lor. Sintagma „o singură dată“ determină tratament diferențiat pe criterii independente de beneficiarul normei. … 14.În Dosarul nr. 638D/2019, autorul Mircea Bogdanovici arată că, ulterior recalculării, i s-a diminuat teoretic dreptul la pensie. Susține că hotărârile instanțelor judecătorești pronunțate cu privire la recalcularea pensiei sale sunt contrare art. 15 alin. (2) și 147 din Constituție, având în vedere că s-a pensionat în 1994, nefiindu-i, ca atare, aplicabile dispozițiile criticate. Apreciază, mai departe, că este discriminat, deoarece pensia unui coleg al său, recent pensionat, este mai mare decât pensia lui recalculată, în condițiile în care vechimea lui în activitate este mai mare. Susține că art. 30 din Legea nr. 223/2015 este neconstituțional, deoarece nu i se valorifică vechimea care depășește durata prevăzută de art. 29 al acesteia. … 15.Reprezentantul Ministerului Public face referire la jurisprudența repetată a Curții cu privire la natura pensiei de serviciu și componentele acesteia și susține că în Constituție nu este garantat un anumit cuantum al pensiei. De asemenea, face trimitere și la jurisprudența Curții, potrivit căreia, întrucât nu se află în situații comparabile, tratamentul diferențiat aplicat diverselor categorii de beneficiari de pensii de serviciu este justificat. Ca atare, solicită Curții să-și mențină jurisprudența și să respingă, ca nefondată, excepția de neconstituționalitate. … CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:16.Prin Încheierea din 21 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.944/108/2017, Tribunalul Arad – Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) și (10), art. 59 alin. (1) și ale art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, precum și a dispozițiilor art. 4 alin. (3) și (6) și art. 11-18 din Anexa nr. 1 și a dispozițiilor Anexei nr. 1b ale Ordinului ministrului afacerilor interne, ministrului apărării naționale, ministrului justiției, directorului Serviciului Român de Informații, directorului Serviciului de Informații Externe, directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale și directorului Serviciului de Protecție și Pază nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Lucian Mihai Rusu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat. … 17.Prin Încheierea din 19 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.006/84/2017, Tribunalul Sălaj – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28-30,art. 60,art. 108,art. 109 și art. 111 din Legea nr. 223/2015, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/1998 privind unificarea fondurilor componente ale bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și a celor pentru plata pensiilor cuvenite asiguraților din unitățile cu atribuții în domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Florian Caba într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat. … 18.Prin Încheierea din 3 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 47.112/3/2016, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28,30 și 109 din Legea nr. 223/2015. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ion Stoica într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat. … 19.Prin Încheierea din 16 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.318/112/2017, Tribunalul Bistrița-Năsăud – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 6,pct. 21 și pct. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, prin care se modifică art. 30,art. 109 și art. 110 din Legea nr. 223/2015, precum și a dispozițiilor art. 30,art. 109 și art. 110 din Legea nr. 223/2015. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ioan Ștefănuț într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat. … 20.Prin Încheierea din 12 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.342/96/2017, Tribunalul Harghita – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1),art. 30 și art. 108 din Legea nr. 223/2015. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ioan Dușa într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat. … 21.Prin Încheierea din 28 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 607/83/2018, Tribunalul Satu Mare – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ioan V. Lenghel într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat. … 22.Prin Sentința civilă nr. 2.344 din 19 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 39.401/3/2017, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Gavril Ungur într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat. … 23.Prin Încheierea din 18 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 13.666/3/2017, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Marin Mirea într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat. … 24.Prin Sentința civilă nr. 4.917 din 18 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.047/3/2018, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Vasile Dorel Chiorean într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat. … 25.Prin Încheierea din 26 iulie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 720/113/2018, Tribunalul Brăila – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) teza întâi și alin. (10) din Legea nr. 223/2015. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Viorel Constantinescu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat. … 26.Prin Încheierea din 26 iulie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 46.427/3/2017, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 98 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, art. 1 alin. (2) și art. 12 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009, art. 1 alin. (2) și art. 7 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010, art. 4 alin. (2) și (3) din Legea nr. 285/2010, art. 4 alin. (2) din Legea nr. 283/2011, art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Gheorghe Grigore într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat. … 27.Prin Încheierea din 10 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 6.013/109/2017, Tribunalul Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Gheorghe T. Gorgan într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat. … 28.Prin Încheierea din 10 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 8.141/105/2017, Tribunalul Prahova – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28-30 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Dumitru Anastasiu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat. … 29.Prin Încheierea din 2 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 304/63/2018, Tribunalul Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Adrian Dumitru într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat. … 30.Prin Încheierea din 25 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 6.238/30/2017, Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28,30 și 109 din Legea nr. 223/2015. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Radu Tinu într-o cauză, aflată în faza procesuală a apelului, având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat. … 31.Prin Încheierea din 25 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.426/30/2017*, Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ștefan-Valeriu Florea într-o cauză, aflată în faza procesuală a apelului, având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat. … 32.Prin Încheierea din 6 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.389/97/2018, Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 122 din Legea nr. 223/2015. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Virgil Ioan Ogrean într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat. … 33.Prin Încheierea din 14 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.852/120/2018, Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Steluța I. Bongioianu întro cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat. … 34.Prin Încheierea din 13 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.953/62/2018, Tribunalul Brașov – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1),art. 29 alin. (1),art. 30 și art. 59 din Legea nr. 223/2015, precum și a dispozițiilor art. 40 pct. 4,pct. 5 și pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și ale art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Neculai Popoiu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat. … 35.Prin Încheierea din 7 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.587/91/2017, Curtea de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a „dispozițiilor art. 24, coroborat cu art. 29 din Legea nr. 223/2015, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, și ale art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 60 alin. (4) din Legea nr. 223/2015, completat cu art. 122^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și a art. 108 din Legea nr. 223/2015, modificat și completat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015“. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Dumitru Răduță și Claudian Beteringhe într-o cauză aflată în faza procesuală a apelului, având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat. … 36.Prin Încheierea din 7 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 7.793/4/2018, Tribunalul Ialomița – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Vasile Hogea într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat. … 37.Prin Încheierea din 7 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 572/63/2018, Tribunalul Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 și ale art. 40 pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mircea Bogdanovici întro cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat. … 38.Prin Încheierea din 14 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 32.263/3/2018, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Nicolae Bratu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat. … 39.În motivarea excepției de neconstituționalitate sunt formulate deopotrivă critici de neconstituționalitate extrinsecă și intrinsecă. … 40.Se arată că sunt încălcate prevederile art. 115 alin. (1) din Constituție, pentru că Guvernul nu a fost abilitat să intervină în materia reglementată de Legea nr. 223/2015, lege organică. … 41.Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 a fost adoptată cu încălcarea art. 115 alin. (5) teza întâi din Constituție, în condițiile în care nu a fost pusă spre dezbaterea în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată. … 42.Autorii arată că art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 au fost adoptate cu încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituție referitor la separația puterilor și art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție referitor la obligativitatea reglementării prin lege organică a regimului general privind protecția socială, deoarece obiectul de reglementare al Legii nr. 223/2015 se circumscrie regimului general al protecției sociale. Sunt menționate, în sprijinul argumentării, deciziile Curții nr. 392 din 2 iulie 2014 și nr. 637 din 13 octombrie 2015. … 43.De asemenea, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 a fost adoptată cu încălcarea obligației impuse de art. 115 alin. (4) din Constituție referitoare la motivarea situației extraordinare și a urgenței, având în vedere, îndeosebi, intervalul de 6 luni de la data adoptării Legii nr. 223/2015 până la data adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, precum și faptul că, prin intrarea sa în vigoare, s-a întârziat procesul de recalculare a pensiilor. Scopul real al adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 a fost acela de scădere a pensiilor militarilor pensionați înainte de 2009, mare parte dintre ei fiind în retragere, pentru a se plăti pensiile celor pensionați după 2009, mare parte dintre aceștia fiind în rezervă, putând, deci, să fie chemați la nevoie sub arme. Motivarea are un caracter general, nu cuprinde nicio mențiune cu privire la impactul financiar asupra bugetului, deși unul dintre motive l-a reprezentat reducerea costurilor administrative și birocratice, iar perfecționarea cadrului legislativ se putea realiza și pe calea legiferării obișnuite. … 44.O altă critică de neconstituționalitate extrinsecă rezidă în neconcordanța dintre, pe de o parte, caracterul limitat (la anul 2016) și specific (salarizarea personalului plătit din fonduri publice) al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și, pe de altă parte, conținutul art. 40 al acesteia, care modifică „cu caracter permanent domeniul recalculării pensiilor militarilor“. … 45.Se apreciază că se aduce atingere art. 115 alin. (6) din Constituție, având în vedere caracterul discriminator al art. 29 și 30 din Legea nr. 223/2015. … 46.Sunt încălcate, în opinia autorilor, și norme de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000. … 47.Prevederile art. 24 din Legea nr. 223/2015 ar trebui, în opinia autorilor, modificate, astfel încât să prevadă și pentru militari un spor procentual la pensia deja recalculată, așa cum instituie Legea nr. 263/2010. … 48.Dispozițiile art. 28 din Legea nr. 223/2015 discriminează cadrele militare în raport cu judecătorii și procurorii, sub aspectul bazei de calcul al pensiei de serviciu. Astfel, baza de calcul al pensiei reglementate de Legea nr. 223/2015 reprezintă media soldelor/salariilor lunare brute realizate timp de 6 luni, la alegerea beneficiarului, din ultimii 5 ani de activitate, în vreme ce baza de calcul al altor pensii de serviciu se raportează fie la ultima lună de activitate, fie la ultimele 12 luni. De asemenea, având în vedere riscurile comune pe care le implică activitatea desfășurată de magistrat și, respectiv, militar, se apreciază că legiuitorul trebuia să trateze în mod similar cele două categorii. … 49.Mai mult, din cauza introducerii, de-a lungul timpului, în salarizarea militarilor a unor indemnizații, prime, premii, sporuri și a altor drepturi bănești de care însă nu au beneficiat și militarii pensionați anterior datei introducerii acestora, se ajunge ca între cuantumurile pensiilor acestor categorii de pensionari să existe mari diferențe. Or, în măsura în care pensionarii care nu au beneficiat de aceste venituri au îndeplinit aceeași funcție cu cei care au beneficiat de ele, se ajunge la un tratament discriminatoriu între două categorii de pensionari în funcție de data pensionării. … 50.Autorii mai subliniază că, întrucât în baza de calcul al pensiei militare de stat nu se includ decât soldele/salariile lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, sunt excluse vechimea totală în muncă, precum și toate contribuțiile achitate pentru veniturile realizate, ceea ce nu se întâmplă în cazul pensiilor reglementate de Legea nr. 263/2010. În acest fel, arată autorii, beneficiarii pensiilor reglementate de Legea nr. 223/2015 sunt discriminați față de pensionarii din sistemul public de pensii și se ajunge la încălcarea art. 1 alin. (5) și art. 20 din Constituție, a art. 6 și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a art. 1 din Primul Protocol adițional al acesteia, dar și a art. 1 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000. … 51.Din cauza faptului că termenul „actualizate“ din art. 28 alin. (1) este neclar, aplicarea acestuia a condus la diferențe de cuantum al pensiei de la 50% până la 100% între cei ale căror pensii se recalculează în baza Legii nr. 223/2015 și cei ale căror pensii se deschid în temeiul acesteia. Ca atare, conchid autorii, interpretarea care trebuie avută în vedere de către instituțiile care recalculează pensiile în temeiul Legii nr. 223/2015 este cea potrivit căreia nivelul soldelor/salariilor de funcție pentru cadrele active este cel existent în plată la 1 ianuarie 2016. În caz contrar, ar interveni discriminarea celor ale căror pensii se recalculează față de cei ale căror drepturi la pensie se deschid după 1 ianuarie 2016. … 52.Se arată că modul de calcul prevăzut de art. 28 alin. (1) conduce la un cuantum mai mic al pensiei recalculate, fiind încălcat, astfel, dreptul de proprietate privată care garantează cuantumul pensiei anterior recalculării. În plus, termenul de 6 luni consecutive din cei 5 ani de activitate conduce la rezultate arbitrare, deoarece militari incompetenți pot fi promovați pentru intervalul de 6 luni într-o funcție superioară, putând, astfel, să beneficieze de un cuantum nemeritat al pensiei. De asemenea, se consideră că modul de calcul al pensiei prevăzut de dispozițiile criticate este dezavantajos față de modul de calcul al pensiei militarilor calculate în temeiul Legii nr. 263/2010, pe durata cât aceasta a fost aplicabilă și acestora, respectiv 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2015. … 53.În mod specific, dispozițiile art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015 sunt criticate, pentru că îi discriminează pe pensionarii care nu cunosc situația reală a veniturilor lor față de cei care o cunosc. Consecința aplicării acestor dispoziții constă în stabilirea unor pensii în cuantum diferit pentru pensionari care au prestat o muncă egală. Limitarea opțiunii de a alege o singură dată s-a făcut, mai arată autorii, cu încălcarea art. 47 referitor la traiul decent și a art. 53 din Constituție, precum și a principiului imprescriptibilității pensiei militare, prevăzut de art. 2 din Legea nr. 223/2015. Dispozițiile criticate sunt neclare, modul acestora de interpretare aflându-se la discreția autorităților administrative. … 54.Prevederile art. 29 din Legea nr. 223/2015 sunt discriminatorii pentru că limitează baza de calcul al pensiilor militarilor față de cea a magistraților și sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constituție, pentru că aduc atingere sporului la pensie de 2% prevăzut de art. 24 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, abrogată, începând cu 1 ianuarie 2011, de Legea nr. 263/2010, care este un drept câștigat și, astfel, protejat de Constituție. … 55.Dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 îi discriminează pe militari față de magistrați, din cauza felului diferit în care se valorifică la modul de calcul al pensiei vechimea care depășește vechimea necesară acordării acesteia. În plus, acestea nu permit valorificarea integrală a vechimii în activitate, stimulând, astfel, ieșirea la pensie la 40-45 ani. Astfel, pensionarii cu o vechime de peste 36 ani nu își vor vedea valorificată integral vechimea în cuantumul pensiei, în vreme ce pensionarii cu o vechime de cel mult 36 ani își vor vedea valorificată integral vechimea în cuantumul pensiei. Acest tratament diferențiat generat de art. 30 din Legea nr. 223/2015 este, în opinia autorilor, contrar art. 16 alin. (1) din Constituție și art. 2 lit. b) din Legea nr. 223/2015 referitor la principiul egalității. Se mai arată că plafonarea criticată îi discriminează pe beneficiarii Legii nr. 223/2015 în raport cu pensionarii din sistemul public de pensii. În plus, cei ale căror pensii se recalculează sunt discriminați față de beneficiarii art. 122 din Legea nr. 223/2015, deoarece doar acestei din urmă categorii i se valorifică integral vechimea, inclusiv stagiile ulterioare pensionării, precum și întregul spor pentru pensia suplimentară. … 56.Dispozițiile criticate sunt discriminatorii, deoarece toate celelalte reglementări ale pensiilor de serviciu fie nu instituie o asemenea plafonare, fie plafonarea este la 100% din baza de calcul. În plus, acestea egalizează, în mod discriminatoriu, cuantumul pensiei unor persoane care și-au desfășurat activitatea în alte condiții, potrivit art. 24 lit. c) din Legea nr. 223/2015, dar pentru intervale de timp foarte diferite. De exemplu, o persoană care a lucrat în alte condiții vreme de 23 de ani va avea aceeași pensie cu o persoană care a lucrat 40 ani în alte condiții, dacă cu cel puțin 6 luni înainte de ieșirea la pensie a avut funcții și grade identice. De asemenea se arată că pensionarii din sistemul public de pensii care au lucrat în alte condiții beneficiază de un spor și de bonificație la calculul pensiei. … 57.În plus, se ajunge și la discriminarea celor care și-au desfășurat activitatea în alte condiții față de cei care și-au desfășurat activitatea în condiții deosebite sau fără condiții, deoarece vechimea care se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat efectiv, la stabilirea pensiilor celor care au lucrat în alte condiții este mai mare decât a celor care și-au desfășurat activitatea în condiții deosebite. … 58.Dispozițiile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în forma lor anterioară datei intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 care a modificat integral art. 59, sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constituție. Astfel, în condițiile în care pensia recalculată este mai mică decât cea aflată în plată, iar indexările se aplică la acest cuantum, rezultă că nu se poate obține beneficiul instituit de aceste prevederi. … 59.Dispozițiile art. 59 din Legea nr. 223/2015, în forma modificată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, îi discriminează pe beneficiarii Legii nr. 223/2015 față de pensionarii din sistemul public. Astfel, se apreciază că modul de actualizare a pensiilor militare de stat, reglementat de aceste dispoziții, este discriminatoriu prin raportare la modul de determinare a majorării punctului de pensie în sistemul public de pensii. … 60.Dispozițiile art. 60 din Legea nr. 223/2015, criticate în forma pe care o aveau acestea anterior abrogării alineatului 2 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și, respectiv, a alineatelor 1, 3 și 4 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, sunt, în opinia autorilor, contrare art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece modul în care se actualizează pensiile militarilor este diferit de cel cu privire la pensiile magistraților. În plus, se ajunge la discriminarea între „militarii pensionari și cei activi, deoarece actualizarea se face doar în funcție de două elemente ale soldei de bază și nu la solda brută a funcție de bază“, precum și la discriminarea între cei pensionați anterior și, respectiv, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015. În sfârșit, se apreciază că dispozițiile criticate sunt neclare și contradictorii. … 61.Cu referire specifică la prevederile art. 60 alin. (4) din Legea nr. 223/2015, în forma pe care o aveau anterior modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, criticate împreună cu prevederile art. 122^1 din Legea nr. 223/2015, se arată că sunt încălcate prevederile art. 108 și art. 115 alin. (1) din Constituție. Astfel, în vederea executării legilor, se adoptă, potrivit art. 108 din Constituție, hotărâri ale Guvernului, și nu ordine comune ale conducătorilor instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, așa cum a stabilit Parlamentul prin dispozițiile criticate. … 62.Prevederile art. 97 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 sunt contrare art. 21 alin. (4) din Constituție. Astfel, procedura din fața comisiilor de contestații are, în fapt, caracter jurisdicțional, deoarece acestea hotărăsc asupra deciziilor de pensie ale caselor sectoriale de pensii. Or, având în vedere caracterul obligatoriu al acestor proceduri, rezultă că sunt încălcate prevederile art. 21 alin. (4) din Constituție referitor la caracterul facultativ al jurisdicțiilor administrative. … 63.Prevederile art. 98 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 sunt contrare art. 47 alin. (1) și art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, deoarece comisiile de contestații, entități fără personalitate juridică, decid cu privire la temeinicia și legalitatea deciziilor caselor sectoriale de pensii, entități cu personalitate juridică învestite de Legea nr. 223/2015 cu puterea de a asigura exercitarea dreptului constituțional la pensie. … 64.Dispozițiile art. 108 din Legea nr. 223/2015 sunt contrare art. 44 din Constituție, deoarece, deși Statul s-a angajat să plătească pensie suplimentară celor care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară și în ciuda caracterului de depozit al acestor contribuții, nu și-a achitat această obligație. În plus, dispozițiile criticate îi discriminează pe militari față de alte categorii de persoane, de exemplu, avocați, cărora le este recunoscut „procentul stabilit al pensiei suplimentare“. … 65.Prevederile art. 108 din Legea nr. 223/2015 sunt neclare, deoarece permit două interpretări, cea potrivit căreia sporul prevăzut de acestea se acordă la cuantumul pensiei sau, dimpotrivă, la baza de calcul al acesteia, aceasta din urmă, reținută și de către autoritatea administrativă la recalcularea pensiei, fiind contrară art. 44 și art. 47 alin. (2) din Constituție. Astfel, contribuția la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget constituie temeiul dreptului la prestația din partea statului sub formă de pensie suplimentară, pensie cu caracter contributiv care, potrivit jurisprudenței Curții, nu poate fi redusă. … 66.Dispozițiile art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 îi discriminează pe militari față de magistrați. În plus, apreciază autorii, aceste prevederi îi discriminează pe cei ale căror pensii se recalculează față de cei care se pensionează în temeiul Legii nr. 223/2015. În fapt, însă, sunt criticate prevederi din Ordinul ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naționale, al ministrului justiției, al directorului Serviciului Român de Informații, al directorului Serviciului de Informații Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale și al directorului Serviciului de Protecției și Pază nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016, potrivit cărora „Având în vedere prevederile legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, prin aplicarea etapizată a Legii-cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare, conform legilor speciale de salarizare anuale, se înscriu datele corespunzătoare cuantumului actualizat al elementelor salariale ale soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază prin raportare la parametrii funcției similare la data de 31.12.2009“. De asemenea autorii se raportează la modul de interpretare a termenului actualizează din art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 – „Pensiile […] devin pensii militare de stat și se recalculează … în raport cu … baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi“. Astfel, autorii arată că baza de calcul al pensiilor care se recalculează în temeiul art. 109din Legea nr. 223/2015 trebuie să includă toate veniturile cuprinse în baza de calcul al pensiilor militarilor cu același grad, aceeași funcție și aceeași activitate și care se deschid în temeiul Legii nr. 223/2015. În caz contrar, s-ar ajunge la discriminarea militarilor pensionați anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015 față de militarii pensionați ulterior acestui moment. În plus, se arată că pensiile unor subofițeri sau maiștri militari ieșiți la pensie după 2009 sunt mai mari decât cele ale unor generali pensionați înainte de acest an. … 67.Totodată, se apreciază că, drept urmare a recalculării pensiei stabilite în temeiul Legii nr. 263/2010, pensia este mai mică, fiind astfel încălcate prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție și considerentele reținute de Curtea Constituțională în deciziile nr. 872 și nr. 874 din 25 iunie 2010 cu privire la natura de drept câștigat al cuantumului pensiei contributive. Sintagma vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie nu delimitează clar categoria pensionarilor care beneficiază doar de pensie militară de cea a pensionarilor care beneficiază și de pensie militară și de pensie contributivă. Este neclară și sintagma ultima decizie de pensie, deoarece „decizia de pensie militară este una singură, aceea prin care s-au stabilit drepturile de pensie ca urmare a îndeplinirii vechimii în serviciu, toate celelalte decizii emise ulterior fiind decizii de recalculare, și nu de pensionare“. … 68.Prevederile art. 109 și 110 din Legea nr. 223/2015 sunt considerate a fi contrare dreptului de proprietate privată garantat de art. 44 din Constituție, deoarece ele nu permit ca, la recalcularea pensiilor, să se valorifice stagiile contributive realizate anterior intrării acesteia în vigoare, în sistemul public de pensii. … 69.Deoarece reglementează diferit față de prevederile art. 85 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 situația în care, urmare a actualizării pensiei magistraților, pensia are un cuantum mai mic, dispozițiile art. 111 din Legea nr. 223/2015 sunt contrare art. 16 și 44 din Constituție. … 70.Dispozițiile art. 122 din Legea nr. 223/2015 sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece sunt aplicabile doar celor care se pensionează după 1 ianuarie 2016, nu și celor ale căror pensii s-au stabilit înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015. Aceste dispoziții creează, în mod discriminatoriu, două categorii de pensionari militari, respectiv cei care pot să opteze între pensia de serviciu militară și cea civilă și cei care nu pot realiza această opțiune. … 71.Prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 1 alin. (2) și art. 12 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009, ale art. 1 alin. (2) și art. 7 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010, ale art. 4 alin. (2) și (3) din Legea nr. 285/2010, ale art. II, art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, ale art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 și ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 sunt, în opinia autorilor, contrare art. 1 alin. (5),art. 15 alin. (2) și art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție. Se arată astfel că, de exemplu, prevederile art. 1 alin. (2) și cele ale art. 12 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009 nu pot fi armonizate. De asemenea sunt încălcate standardele constituționale de claritate a legii, având în vedere că dispozițiile din Legea-cadru nr. 284/2010 referitoare la clasele de salarizare, coeficienții de ierarhizare și valoarea de referință nu au intrat niciodată în vigoare. … 72.Autorii arată că „textele de lege care trimit la nivelurile de salarizare din anii anteriori retroactivează, deoarece aplică o normă nouă la o situație trecută și aceasta cu atât mai mult cu cât acestea au avut o acțiune limitată în timp încă de la adoptare, respectiv un an“. Legile anuale de salarizare au fost adoptate cu încălcarea art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție referitor la obligativitatea reglementării prin lege organică în materia protecției sociale, deoarece nu au un caracter organic. … 73.În critica adusă unor dispoziții din Ordinul ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naționale, al ministrului justiției, al directorului Serviciului Român de Informații, al directorului Serviciului de Informații Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale și al directorului Serviciului de Protecției și Pază nr. 31/M.25/999/8.148/237/ 259/221/2016, sunt invocate dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) referitor la demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățeanului și ale art. 16 alin. (1) din Constituție. … 74.Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/1998 este, în opinia autorilor, contrară art. 44 alin. (1), (2), (3) și (6) din Constituție, deoarece a fost naționalizat fondul depus pentru pensia suplimentară. … 75.Tribunalul Arad – Secția a III-a de contencios administrativ fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale arată că dispozițiile criticate sunt constituționale. … 76.Tribunalul Sălaj – Secția civilă arată că dispozițiile criticate sunt constituționale. … 77.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate. … 78.Tribunalul Bistrița-Năsăud – Secția I civilă, Tribunalul Harghita – Secția civilă, Tribunalul Brăila – Secția I civilă, Tribunalul Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale ,Tribunalul Prahova – Secția I civilă, Tribunalul Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă, Tribunalul Brașov – Secția I civilă, Curtea de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalul Ialomița – Secția civilă arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 79.Tribunalul Satu Mare – Secția I civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu își exprimă opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate. … 80.Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate. … 81.Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă arată că dispozițiile art. 122 din Legea nr. 223/2015 sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că se aplică numai unei categorii de pensionari, prin excluderea altei categorii aflate în aceeași situație, fiind încălcat art. 16 alin. (1) din Constituție. Pe de altă parte, legiuitorul are obligația de a aduce soluții juridice care să prevadă un tratament egal pentru situații identice. … 82.Tribunalul Ilfov – Secția civilă arată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în ceea ce privește modificarea art. 108 din Legea nr. 223/2015, este fondată. Prin modificarea criticată, procentele corespunzătoare contribuției la Fondul pentru pensia suplimentară nu se mai adaugă la pensia determinată în urma aplicării art. 28,29 și 30 din Legea nr. 223/2015, ci constituie doar un spor procentual în cuantumul pensiei militare de stat, care, din punct de vedere valoric, nu se regăsește în cuantumul final al pensiei, reclamantul nebeneficiind de sporul de 9%, pentru că, oricum, veniturile sale ar fi depășit plafonul de 85% din baza de calcul. În acest fel se aduce atingere art. 44 alin. (1) și (3) din Constituție, întrucât reclamantul, care a contribuit 30 de ani la acest fond pentru pensia suplimentară, nu doar obligatoriu, ci și cu speranța că va avea o pensie mai mare decât cea de serviciu, se vede astfel, în urma calculării pensiei conform modificării criticate, lipsit de această speranță legitimă ce reprezintă un bun în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, și fără a i se oferi o compensație pentru această pierdere. Apreciază că dispozițiile criticate respectă prevederile art. 16 alin. (1),art. 47 alin. (2) teza întâi și art. 115 alin. (4) din Constituție. … 83.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 84.Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 456D/2018, arată că dispozițiile art. 28 alin. (1) și (10), art. 30,art. 108 și ale art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015 au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate și că își menține punctul de vedere anterior exprimat, în sensul constituționalității acestora, reținut în deciziile Curții nr. 244 din 16 aprilie 2019, nr. 43 din 22 ianuarie 2019 și nr. 783 din 29 noiembrie 2018. … 85.Cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor criticate din Ordinul ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naționale, al ministrului justiției, al directorului Serviciului Român de Informații, al directorului Serviciului de Informații Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale și al directorului Serviciului de Protecție și Pază nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016, Avocatul Poporului arată că este inadmisibilă, întrucât, potrivit art. 146 lit. d) din Constituție și art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, numai ordonanțele sau legile pot constitui obiect al controlului de constituționalitate pe cale de excepție. … 86.În cadrul Dosarului nr. 509D/2018, Avocatul Poporului arată că dispozițiile criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate și că își menține punctul de vedere anterior exprimat, în sensul constituționalității normelor criticate, reținut în Decizia Curții nr. 783 din 29 noiembrie 2018. … 87.În Dosarul nr. 1.241D/2018, Avocatul Poporului arată că dispozițiile criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, punctul său vedere, în sensul constituționalității prevederilor criticate, fiind reținut în Decizia nr. 349 din 22 mai 2018. Menționează că își menține punctul de vedere anterior exprimat. … 88.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse și susținerile din ședința publică, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:89.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 90.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit actelor de sesizare a Curții, îl constituie prevederile art. 24, art. 28-30,art. 59,art. 60,art. 97 alin. (2),art. 98 alin. (1),art. 108-111, art. 122 și art. 122^1 din Legea nr. 223/2015 (o parte dintre acestea fiind modificate de prevederi ale art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015), ale art. 1 alin. (1) și art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/1998, ale art. 1 alin. (2) și art. 12 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009, ale art. 1 alin. (2) și art. 7 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010, ale art. 4 alin. (2) și (3) din Legea nr. 285/2010, ale art. 4 alin. (2) din Legea nr. 283/2011, ale art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 4 alin. (3) și (6) și art. 11-18 din anexa nr. 1 și a dispozițiilor anexei nr. 1b ale Ordinului ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naționale, al ministrului justiției, al directorului Serviciului Român de Informații, al directorului Serviciului de Informații Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale și al directorului Serviciului de Protecție și Pază nr. 31/M.25/999/ 8.148/237/259/221/2016. … 91.Curtea va circumscrie, însă, obiectul excepției, având în vedere următoarele aspecte: (i) autorii excepției formulează, pe lângă critici de neconstituționalitate intrinsecă, și critici de neconstituționalitate extrinsecă, respectiv a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017; (ii) în Dosarul nr. 1.258D/2018, instanța nu a sesizat Curtea și cu excepția de neconstituționalitate a art. 97 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, deși aceasta a fost ridicată de autorul excepției și nu a fost respinsă ca inadmisibilă de către instanță; (iii) în același Dosar nr. 1.258D/2018, instanța judecătorească a sesizat Curtea cu excepția de neconstituționalitate a art. 4 alin. (2) din Legea nr. 283/2011 când, în realitate, având în vedere art. 62 teza întâi din Legea nr. 24/2000, obiect al sesizării îl reprezintă art. 4 alin. (2) din art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, introdus în aceasta prin Legea nr. 283/2011; (iv) unele dintre prevederile criticate în Dosarul Curții nr. 1.258D/2018 fac parte din acte normative care, la data sesizării Curții, erau abrogate fie în totalitatea lor (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/1998,Legea-cadru nr. 330/2009,Legea-cadru nr. 284/2010 și Legea nr. 285/2010), fie parțial (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015); în mod similar, în dosarele nr. 469D/2018 și nr. 388D/2019, Curtea a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 și, respectiv ale art. 60 alin. (4) din Legea nr. 223/2015, al căror conținut nu mai este în vigoare. Cu toate acestea, având în vedere că, potrivit celor reținute în Decizia Curții nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sunt supuse controlului de constituționalitate și dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea este competentă să analizeze și prevederile criticate din actele normative anterior menționate; (v) în Dosarul nr. 456D/2018, Curtea a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în forma anterioară modificării aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, iar în Dosarul nr. 383D/2019, Curtea a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 din Legea nr. 223/2015, în forma ulterioară modificării aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Ca atare, și având în vedere și considerentele anterior citate din Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, Curtea este sesizată cu soluționarea atât a criticilor de neconstituționalitate a formei originare a dispozițiilor art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cât și a criticilor de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 din Legea nr. 223/2015 în forma pe care au avut-o în intervalul cuprins între intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 și intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018. … 92.Prin urmare, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în ansamblul său, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, precum și prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/1998, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 24,art. 28-30,art. 59,art. 60 alin. (1), (3) și (4), art. 97 alin. (2),art. 98 alin. (1),art. 108-111, art. 122 și art. 122^1 din Legea nr. 223/2015, ale art. 1 alin. (2) și art. 12 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009, art. 1 alin. (2) și art. 7 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010, ale art. 4 alin. (2) și (3) din Legea nr. 285/2010, ale art. II, art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, ale art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, precum și ale art. 4 alin. (3) și (6) și art. 11-18 din anexa nr. 1 și a dispozițiilor anexei nr. 1b ale Ordinului ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naționale, al ministrului justiției, al directorului Serviciului Român de Informații, al directorului Serviciului de Informații Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale și al directorului Serviciului de Protecție și Pază nr. 31/M.25/999/ 8.148/237/259/221/2016. … 93.Obiectul de reglementare al dispozițiilor din Legea nr. 223/2015 anterior enumerate este următorul: art. 24 vizează vechimea care se ia în calcul la stabilirea pensiilor celor care au lucrat în condiții deosebite și speciale și alte condiții; art. 28 se referă la baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat (așa cum a fost modificat de art. 40 pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015); art. 29 referitor la modalitatea de determinare a cuantumului pensiei de serviciu (așa cum a fost modificat de art. 40 pct. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015); art. 30 referitor la plafonarea pensiei de serviciu (așa cum a fost modificat de art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015); art. 59 și 60 – indexarea și actualizarea pensiilor; art. 97 alin. (2) privind caracterul procedurii de examinare a deciziilor supuse contestării; art. 98 alin. (1) privind rolul comisiilor de contestații; art. 108 privind sporul pentru plata contribuțiilor la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget (așa cum a fost modificat de art. 40 pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015); art. 109-110 privind recalcularea pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015 (așa cum au fost modificate de art. 40 pct. 21 și pct. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015); art. 111 privind cuantumul pensiilor celor pensionați anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015 (așa cum a fost modificat de art. 40 pct. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015); art. 122 privind opțiunea între modul de calcul al pensiei prevăzut de Legea nr. 223/2015 și Legea nr. 263/2010 (așa cum a fost modificat de art. 40 pct. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015) și art. 122^1 privind aplicarea Legii nr. 223/2015 (așa cum a fost modificat de art. 40 pct. 25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015). Obiectul de reglementare al celorlalte dispoziții normative care fac obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate este următorul: art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 referitor la cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare în 2016; art. 1 alin. (2) și art. 12 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009 vizează domeniul de aplicare al acesteia și, respectiv modul de stabilire a soldelor și indemnizațiilor lunare de încadrare în 2010; art. 1 alin. (2) și art. 7 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010 vizează domeniul de aplicare și aplicarea etapizată ale acesteia; art. 4 alin. (2) și (3) din Legea nr. 285/2010 se referă la neaplicarea valorii de referință în 2011 și reîncadrarea personalului; art. II, art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 se referă la neaplicarea în 2012 a valorii de referință și a coeficienților de ierarhizare; art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 se referă la aplicarea în 2013 a unor acte normative; art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 se referă la cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare în 2014; art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 se referă la cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare în 2015 și art. 4 alin. (3) și (6) și art. 11-18 din anexa nr. 1 și a dispozițiilor anexei nr. 1b ale Ordinului ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naționale, al ministrului justiției, al directorului Serviciului Român de Informații, al directorului Serviciului de Informații Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale și al directorului Serviciului de Protecție și Pază nr. 31/M.25/999/ 8.148/237/259/221/2016 se referă la procedura de recalculare a pensiilor militare de stat. … 94.Autorii excepției susțin că prevederile criticate contravin următoarelor dispoziții din Constituție: art. 1 alin. (3) privind statul de drept, în componenta referitoare la calitatea legii, art. 1 alin. (4) privind organizarea statului potrivit principiului separației și echilibrului puterilor, art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 2 privind suveranitatea, art. 3 privind teritoriul, art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetățeni, art. 5 privind cetățenia, art. 11 privind raportul dintre dreptul intern și dreptul internațional, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 privind tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind liberul acces la justiție, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 31 privind dreptul la informație, art. 44 privind garantarea dreptului de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 54 privind fidelitatea față de țară, art. 55 privind apărarea țării, art. 56 privind contribuțiile financiare, art. 57 privind exercitarea drepturilor și a libertăților, art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială, art. 108 privind actele Guvernului, art. 114 alin. (1) privind angajarea răspunderii Guvernului, art. 115 privind delegarea legislativă, art. 118 alin. (1) privind forțele armate, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietății private și art. 148 alin. (2) privind raportul dintre dreptul intern și dreptul european. … 95.Sunt invocate și următoarele articole din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale: art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 14 referitor la interzicerea discriminării, art. 1 din Protocolul la Convenție privind protecția proprietății. De asemenea, sunt invocate art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, precum și directivele nr. 70/7/CEE, nr. 86/378/CEE, modificată prin Directiva nr. 96/97/CEE și nr. 2004/113/CEE. Se mai invocă Legea nr. 24/2000 și art. 2 lit. a), b), c) și f) din Legea nr. 223/2015. … 96.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în prezenta cauză, au fost formulate critici asemănătoare celor deja soluționate prin decizii anterioare, de exemplu, prin deciziile nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, nr. 786 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 2 mai 2019, nr. 237 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 30 iulie 2019, nr. 301 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 29 iulie 2019, sau Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020. … 97.Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 este criticată din perspectiva art. 115 alin. (5) teza întâi Constituție. Curtea reține, mai întâi, că verificarea respectării acestora implică analiza unor aspecte de fapt și nu analiza comparativă a două texte normative, respectiv (ne)conformitatea legislației primare cu standardul de referință constituțional. Astfel, verificând procedura legislativă a legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Curtea constată faptul că aceasta a fost depusă spre dezbatere înainte de publicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 în Monitorul Oficial al României, Partea I. … 98.Cu privire la critica întemeiată pe prevederile art. 1 alin. (4) și art. 73 alin. (1) lit. p) din Constituție, Curtea a reținut că interdicția extinderii prerogativelor legislative delegate ale Guvernului și asupra domeniului legilor organice este prevăzută, în mod expres, de art. 115 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice“. Aceste prevederi constituționale nu au în vedere însă și ordonanțele de urgență, așa cum rezultă din art. 115 alin. (5) ultima teză din Constituție, potrivit căruia „Ordonanța de urgență cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)“. Prin urmare, interdicția reglementării în domeniul legilor organice vizează doar ordonanțele adoptate în temeiul art. 115 alin. (1) din Constituție, fără să vizeze și regimul de adoptare a ordonanțelor de urgență, reglementat de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție (a se vedea paragraful 48 din Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019). … 99.În ceea ce privește critica raportată la dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție, din perspectiva lipsei situației extraordinare care a determinat emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, precitată, paragraful 34, că în nota de fundamentare a acesteia modificările aduse Legii nr. 223/2015 au fost justificate de faptul că în cuprinsul acestei legi „există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferențieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare și/sau actualizare a pensiilor militare de stat“, iar „în condițiile neadoptării măsurilor de modificare și completare a Legii nr. 223/2015, este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior și există riscul apariției unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012“. Curtea a apreciat că situația extraordinară care a impus reglementarea de urgență a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 are în vedere consecințele neconstituționale pe care le atrage o reglementare care este susceptibilă de a genera tratamente diferite pentru persoane aflate în situații identice și față de care apariția unui val semnificativ de litigii este doar un efect secundar. O reglementare neclară, care are ca efect interpretări arbitrare, este contrară nu doar prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, dar și principiului constituțional al egalității în drepturi, potrivit căruia persoanele care se află în situații similare trebuie să se bucure de un tratament juridic identic; constatarea acestor consecințe în timpul demersurilor autorităților, prilejuite de imediata intrare în vigoare a unei asemenea reglementări, justifică o intervenție legislativă imediată a Guvernului, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituție, destinată prevenirii acestor rezultate contrare Legii fundamentale (a se vedea paragraful 49 al Deciziei nr. 810 din 5 decembrie 2019). … 100.În continuare, Curtea reamintește că a reținut, în Decizia nr. 786 din 29 noiembrie 2018, paragraful 45, că, potrivit dispozițiilor art. 41 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „Titlul actului normativ cuprinde […] obiectul reglementării exprimat sintetic“ și, contrar susținerii autorilor, din obiectul, exprimat sintetic, al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 nu face parte doar salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, ci și prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Prin urmare, având în vedere că sfera raporturilor sociale reglementate de dispozițiile normative criticate, respectiv pensiile militare de stat, poate fi subsumată sferei sociale reglementate de o parte din conținutul normativ al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, respectiv măsuri fiscal-bugetare, criticile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate. … 101.Cât privește invocarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât textele criticate ar fi lipsite de claritate și previzibilitate, Curtea a reținut că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condițiile acordării dreptului la pensie, generează o așteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept (a se vedea paragraful 50 al Deciziei nr. 810 din 5 decembrie 2019). … 102.Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a constatat că și această critică este neîntemeiată, deoarece dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 se aplică doar pentru viitor. Prin Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, Curtea a statuat că, în temeiul prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are dreptul și obligația să stabilească criteriile și condițiile concrete ale exercitării dreptului la pensie, inclusiv modul de calcul și de actualizare a cuantumului pensiei. Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că noile reglementări „nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv, în privința cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare“ (a se vedea paragraful 51 al Deciziei nr. 810 din 5 decembrie 2019). … 103.Totodată, Curtea a stabilit că pensionarii din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională reprezintă o categorie distinctă de alte categorii de pensionari, beneficiari ai unor pensii speciale. Astfel, legiuitorul, instituind beneficiul unor pensii acordate în condiții mai avantajoase anumitor categorii profesionale, a înțeles să instituie reglementări diferite, diferențe care au ca fundament particularitățile acestor profesii (paragraful 52 al Deciziei nr. 810 din 5 decembrie 2019). … 104.Referitor la critica privind încălcarea art. 16 din Constituție prin instituirea plafonului pensiei de serviciu de 85% din baza de calcul, Curtea a reamintit că, prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, a reținut următoarele: caracterul stimulativ al pensiei de serviciu constă, în cazul militarilor, în modul de determinare a cuantumului pensiei în raport cu salariul, respectiv cu solda avută la data ieșirii la pensie. De asemenea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a constatat că partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Mai mult, în cazul pensiilor militare, întregul cuantum al pensiei speciale se plătește de la bugetul de stat. De altfel, Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 2 februarie 2000, precitată, a statuat că pensia de serviciu constituie „o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale“, ceea ce demonstrează, fără drept de tăgadă, că, de fapt, acel supliment se constituie în acea compensație parțială menționată de Curte, pentru că diferențierea existentă între o pensie specială și una strict contributivă, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment (paragraful 53 al Deciziei nr. 810 din 5 decembrie 2019). … 105.Referitor la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat, Curtea, evocând cele statuate prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, a reținut că plafonarea cuantumului pensiei de serviciu la 100% din baza de calcul se înscrie între prerogativele legiuitorului și nu are caracter discriminatoriu. Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reținut că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul, reglementare conformă cu art. 47 alin. (2) din Constituție, precum și că extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. Ținând cont de această jurisprudență, Curtea a reținut că aceste considerente se aplică mutatis mutandis și în cazul dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015 (a se vedea paragrafele 54 și 55 ale Deciziei nr. 810 din 5 decembrie 2019). … 106.Cât privește susținerile referitoare la pretinsa discriminare a beneficiarilor Legii nr. 223/2015 pe care dispozițiile de lege criticate o creează în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, precitată, paragraful 43, că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii speciale nu se află în situații identice, fiind supuși, de altfel, unor acte normative diferite. Legiuitorul este liber ca, având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie mai favorabil, să instituie condiții diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificația încălcării prevederilor art. 16 din Constituție (paragraful 56 din Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019). … 107.Referitor la critica de neconstituționalitate privind încălcarea unor drepturi fundamentale, cum este dreptul la pensie, Curtea a reținut că art. 47 alin. (2) din Constituție conferă în exclusivitate legiuitorului atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a drepturilor enumerate în acesta, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor. Ca atare, a arătat Curtea, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilitățile de acordare și dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, legiuitorul poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ține de opțiunea sa liberă stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor. Așadar, Curtea a apreciat că dispozițiile de lege criticate, care stabilesc veniturile în funcție de care se calculează baza de calcul al pensiei militare de serviciu, nu constituie o restrângere a exercițiului drepturilor fundamentale (a se vedea paragraful 57 din Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019). … 108.În continuare, cu referire la critica referitoare la încălcarea art. 44 din Constituție, Curtea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a mai statuat că partea necontributivă a pensiei de serviciu poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o în art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, noțiunii de „bun“, iar, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, precitată, sau Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, a statuat următoarele: „Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil“. În aceste condiții, Curtea a reținut că nu se încalcă dispozițiile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție (a se vedea paragraful 58 din Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019). … 109.Cu referire la critica potrivit căreia prevederile art. 108 din Legea nr. 223/2015 sunt contrare art. 44 din Constituție, deoarece, deși statul s-a angajat să plătească pensie suplimentară celor care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară și în ciuda caracterului de depozit al acestor contribuții nu și-a achitat această obligație și îi discriminează pe militari față de alte categorii de persoane, de exemplu, avocați, cărora le este recunoscut „procentul stabilit al pensiei suplimentare“, Curtea reține relevanța considerentelor de la paragraful 64 al Deciziei nr. 810 din 5 decembrie 2019, prin care a constatat constituționalitatea art. 30 din Legea nr. 223/2015 care instituie plafonul pensiei de serviciu de 85% din baza de calcul. … 110.Dispozițiile art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015 au fost, la rândul lor, criticate, iar Curtea Constituțională a stabilit constituționalitatea acestora. Astfel, prin Decizia nr. 244 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 24 iulie 2019, Curtea a stabilit că, având în vedere că art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 instituie un drept de opțiune în vederea stabilirii bazei de calcul al pensiei și că acesta are la bază o normă de favoare, legiuitorul este liber să stabilească condițiile exercitării acestui drept, impunând unele limite, așa cum este și cea prevăzută de art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015. Această reglementare nu restrânge exercițiul dreptului la petiționare, de vreme ce acest drept fundamental nu este echivalent cu posibilitatea de a solicita autorităților și de a obține de la acestea unele drepturi, fără respectarea condițiilor legale de acordare a acestora. În plus, faptul că persoana care dorește să se pensioneze nu are acces la informațiile privind cuantumul veniturilor sale reprezintă o chestiune de aplicare a legii de către instanța de judecată, iar nu o problemă de constituționalitate (a se vedea paragraful 47 al Deciziei nr. 43 din 22 ianuarie 2019). … 111.În continuare, referitor la critica potrivit căreia o serie de dispoziții din Legea nr. 223/2015, respectiv art. 24,art. 28,art. 30 și art. 59, în forma acestuia modificată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, discriminează categoria pensionarilor ale căror pensii se recalculează față de pensionarii din sistemul public de pensii, sub aspectul modalității de calcul al pensiilor de serviciu în raport cu modalitatea de calcul al pensiilor contributive, Curtea constată că toate aceste critici ignoră deosebirea conceptuală majoră dintre natura pensiilor de serviciu, pe de o parte, și, pensiile contributive, pe de altă parte. Tocmai pentru că natura pensiilor este diferită, este improprie situarea beneficiarilor pensiilor de serviciu militare în aceeași categorie cu beneficiarii pensiilor contributive. Odată ce legiuitorul a decis reinstituirea, prin adoptarea Legii nr. 223/2015, sistemului pensiilor de serviciu, consecința este aceea că acestea se vor calcula în mod diferit de pensiile din sistemul public. Din acest motiv apare ca neîntemeiată critica potrivit căreia, din cauza faptului că la recalcularea pensiei de serviciu nu se mai valorifică vechimea/contribuții/stagii de cotizare avute în vedere la stabilirea pensiei din sistemul public, s-ar discrimina cei care au beneficiat de pensii sub regimul Legii nr. 263/2010 și care au devenit pensii de serviciu, în raport cu cei cărora pensiile li se stabilesc direct ca pensii de serviciu. … 112.În plus, trebuie avute în vedere și dispozițiile art. 77 din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora „Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau care realizează vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii și care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii ori în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, în condițiile protocoalelor încheiate între entitățile implicate“. Din acest motiv, apar ca neîntemeiate criticile autorilor potrivit cărora dispozițiile criticate din Legea nr. 223/2015 nu permit valorificarea stagiilor de cotizare. … 113.De asemenea, autorii susțin că o serie de dispoziții din Legea nr. 223/2015, respectiv art. 28,art. 30,art. 60,art. 109 și art. 122, discriminează, pe de o parte, pensionarii ale căror pensii se recalculează în temeiul art. 109 și 110 din Legea nr. 223/2015 și, pe de altă parte, pensionarii ale căror pensii se deschid în temeiul acestora. Curtea reține că legiuitorul, în temeiul art. 61 din Constituție, este liber să instituie pensii de serviciu. O astfel de opțiune a căpătat formă prin adoptarea Legii nr. 223/2015, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului 57/2015, intrată în vigoare de la 1 ianuarie 2016, prin care au fost reintroduse pensiile de serviciu ale militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special (a se vedea art. 3 din Legea nr. 223/2015), eliminate în anul 2010. Prin urmare, în virtutea principiul tempus regit actum, persoanele menționate în art. 3 din Legea nr. 223/2015 și care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 15-17 din Legea nr. 223/2015 beneficiază, începând cu data de 1 ianuarie 2016, de pensii de serviciu. În ceea ce privește militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care, la data reintroducerii pensiilor de serviciu, erau deja pensionați, legiuitorul a stabilit că pensiile lor se recalculează. În acest sens, a fost adoptată reglementarea de la art. 109 și 110 din Legea nr. 223/2015. … 114.Rațiunea care l-a determinat pe legiuitor să adopte această reglementare constă tocmai în evitarea apariției unei eventuale inechități în rândul militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, respectiv discriminarea celor care ar fi rămas titulari ai unor pensii care nu au fost calculate în regim de pensie de serviciu față de persoanele beneficiare, ulterior reintroducerii pensiilor de serviciu prin Legea nr. 223/2015, ale unor astfel de pensii. Legiuitorul a apreciat că ar fi inechitabil ca înăuntrul uneia și aceleiași categorii de persoane să se creeze o diferențiere în funcție de natura regimului juridic aplicabil la momentul stabilirii dreptului la pensie: regim juridic ordinar (militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special pensionați anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015) versus regim juridic special (militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special pensionați ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015). … 115.Prin urmare, critica autorilor potrivit căreia Legea nr. 223/2015 instituie o discriminare a celor ale căror pensii se recalculează în temeiul art. 109–110 din Legea nr. 223/2015 față de cei al căror drept la pensie se deschide în temeiul Legii nr. 223/2015 este neîntemeiată. … 116.Curtea reține, în plus, că art. 109 și 110 din Legea nr. 223/2015 stabilesc, în mod expres, că pensiile se recalculează potrivit prevederilor Legii nr. 223/2015. Evident, prevederile potrivit cărora se recalculează pensiile sunt acele prevederi care se aplică și la calcularea drepturilor la pensie care se deschid ulterior datei de 1 ianuarie 2016. În mod particular, dispozițiile art. 28 (referitoare la modalitatea de determinare a bazei de calcul al pensiei), art. 29 (referitoare la calculul pensiilor) și art. 30 (referitoare la plafonarea cuantumului acestora) sunt deopotrivă aplicabile recalculării pensiilor aflate în plată la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, precum și calculării pensiilor deschise după intrarea în vigoare a acesteia. Ca atare, câtă vreme recalcularea pensiilor aflate în plată la 1 ianuarie 2016 și calcularea pensiilor deschise după această dată sunt guvernate de aceleași norme legale, critica privind discriminarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special ale căror pensii se recalculează după 1 ianuarie 2016 în raport cu militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special ale căror drepturi la pensie de deschid după 1 ianuarie 2016 este neîntemeiată. … 117.Evident, ca urmare a procesului de recalculare a pensiilor, pot rezulta diferențe între, pe de o parte, cuantumul pensiei aflate în plată și, pe de altă parte, cuantumul pensiei astfel recalculate, dar aceste diferențe sunt inerente procesului de reintroducere a pensiilor de serviciu. Acestea sunt generate de modalitatea diferită de calcul al unei pensii de serviciu și al unei pensii contributive, care reflectă deosebirea de natură dintre cele două tipuri de pensii. Astfel, cuantumul pensiei de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015 se determină ca procent dintr-o sumă – 65% din baza de calcul, în vreme ce cuantumul pensiilor contributive se determină într-un mod fundamental diferit, mai exact potrivit art. 94 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, respectiv „Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie“. În vreme ce, în cazul pensiilor contributive, noțiunea de punctaj mediu anual exprimă ideea că pensia va avea un cuantum care va reflecta nivelul stagiilor de cotizare, care este de minimum 30 ani, cuantumul pensiilor de serviciu va reflecta, într-o măsură mult mai mare, nivelul veniturilor pe care beneficiarul acesteia le are la data pensionării. … 118.Prin urmare, eventualele diferențe negative apărute ca urmare a recalculării nu reprezintă o consecință a unor norme presupus arbitrare, ci sunt consecințe inevitabile ale implementării deciziei legiuitorului de a reinstitui pensiile de serviciu pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, soluție care, așa cum s-a menționat anterior, este legitimă și constituțională. … 119.Legiuitorul a dorit, de altfel, să reglementeze inevitabilele diferențe dintre cuantumul pensiei în plată și cel ulterior recalculării potrivit art. 111 din Legea nr. 223/2015, conform căruia „În situația în care se constată diferențe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 și cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului“. În mod evident, o dată în plus, legiuitorul a fost motivat de dorința de a-i proteja, din rațiuni de echitate, pe cei ale căror pensii se recalculează și, desigur, de a evita adoptarea unei soluții neconstituționale. … 120.Prin urmare, intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015 nu produce nicio vătămare drepturilor militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special ale căror pensii se află în plată, având în vedere că, în cazul în care cuantumul pensiei recalculate este mai mic decât al aceleia aflate în plată, aceștia sunt protejați de prevederile art. 111 din Legea nr. 223/2015. Posibilitatea ca militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special pensionați după 1 ianuarie 2016 să beneficieze de pensii în cuantum mai mare decât cel de care beneficiază militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special pensionați înainte de 1 ianuarie 2016 nu se datorează dispozițiilor Legii nr. 223/2015 care, așa cum s-a văzut, se aplică deopotrivă la recalcularea pensiilor aflate în plată și la calcularea celor care se deschid după 1 ianuarie 2016, ci particularităților situației în care se află fiecare pensionar (vechime, sporuri etc.). Art. 16 alin. (1) din Constituție nu îl împiedică pe legiuitor ca, în timp, în funcție de variabile social-economice foarte complexe, să modifice modalitatea de calcul al pensiilor, Curtea statuând, în mod constant, că „situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări“ (paragraful 52 al Deciziei nr. 810 din 5 decembrie 2019). … 121.Cu referire la criticile de neconstituționalitate privind prevederile art. 122 din Legea nr. 223/2015, Curtea reține că persoanele pretins a fi discriminate nu se află, în mod obiectiv, în aceeași situație cu persoanele față de care se pretinde că subzistă discriminare. Anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, prin care s-au reintrodus pensiile de serviciu, militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special se așteptau că reglementarea aplicabilă deschiderii dreptului lor la pensie va fi Legea nr. 263/2010. Legiuitorul a urmărit, prin adoptarea art. 122, să protejeze o asemenea așteptare, astfel că a oferit ca remediu dreptul de a opta între modul de calcul prevăzut de reglementarea pe care o anticipau că le va fi aplicabilă, respectiv Legea nr. 263/2010, și modul de calcul prevăzut de noua reglementare, respectiv Legea nr. 223/2015. … 122.Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care, la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, erau deja pensionați nu aveau nicio așteptare cu privire la reglementarea aplicabilă deschiderii dreptului la pensie. În mod evident, deci, ei nu se află în aceeași situație cu militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, aveau așteptarea că Legea nr. 263/2010 urma să reglementeze deschiderea dreptului la pensie. Legiuitorul nu era obligat să ofere un tratament similar celor două categorii de persoane, deoarece doar categoria celor care urmau să se pensioneze avea, eventual, o așteptare cu privire la care s-ar fi putut ridica problema protejării ei de către stat, în vreme ce categoria pretins discriminată nu avea o astfel de așteptare. … 123.Prin urmare, întrucât categoria de persoane pretins discriminată, respectiv militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care, la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, erau deja pensionați, nu se află în aceeași situație cu categoria de persoane față de care se pretinde că ar subzista discriminarea, nu se poate reține critica de neconstituționalitate întemeiată pe dispozițiile art. 16 din Constituție. … 124.În ceea ce privește criticile aduse dispozițiilor art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în forma lor anterioară datei intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, care a modificat integral art. 59, Curtea constată că sunt neîntemeiate, ținând cont de prevederile art. 111 din Legea nr. 223/2015 care îi protejează pe cei ale căror pensii se recalculează de efectele eventualei scăderi a cuantumului pensiei recalculate. … 125.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 60 alin. (4) din Legea nr. 223/2015, în forma lor originară, precum și a dispozițiilor art. 122^1 din Legea nr. 223/2015, Curtea reține netemeinicia acestora, pentru următoarele motive. Autorii susțin că, în vederea executării legilor, se adoptă, potrivit art. 108 din Constituție, hotărâri ale Guvernului, și nu ordine comune ale conducătorilor instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, așa cum a stabilit Parlamentul prin dispozițiile criticate. O asemenea susținere vădește ignorarea prevederilor art. 77 teza întâi din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora „Ordinele cu caracter normativ…ale conducătorilor ministerelor … se emit numai pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului“. Prevederile art. 108 din Constituție stabilesc că Guvernul emite hotărâri pentru organizarea executării legilor, în vreme ce ordinele cu caracter normativ, cum este și Ordinul ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naționale, al ministrului justiției, al directorului Serviciului Român de Informații, al directorului Serviciului de Informații Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale și al directorului Serviciului de Protecție și Pază nr. 31/M.25/999/ 8.148/237/259/221/2016, se emit în executarea legilor. … 126.De asemenea Curtea constată că și criticile de neconstituționalitate care vizează prevederile art. 97 alin. (2) și art. 98 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 sunt neîntemeiate. Astfel, procedura reglementată de aceste articole este una administrativă prealabilă, a cărei legitimitate constituțională a fost, în mod constant, acceptată de Curtea Constituțională (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 284 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 21 mai 2012). Curtea nu a impus autorității care exercită această atribuție și condiția de a avea personalitate juridică. Art. 97 alin. (2) și art. 98 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 nu stabilesc că procedura din fața comisiilor de contestații se desfășoară potrivit principiilor urmate în activitatea jurisdicțiilor administrative speciale, respectiv ale contradictorialității, asigurării dreptului la apărare și independenței activității administrativ-jurisdicționale [a se vedea art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 554/2004]. Faptul că ele examinează și hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale și urmăresc aplicarea corectă a legislației referitoare la pensiile militare de stat ține de însăși esența activității de soluționare a contestației, fără să îi confere caracter de organism jurisdicțional. Dacă s-ar admite această din urmă concluzie, atunci nicio procedură administrativă grațioasă nu ar mai fi posibilă, anulându-se rațiunea instituirii sale. … 127.Cu privire la dispozițiile art. 1 alin. (2) și art. 12 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009, art. 1 alin. (2) și art. 7 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010, art. 4 alin. (2) și (3) din Legea nr. 285/2010, art. II, art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și a art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 care, în opinia autorilor, sunt contrare art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii, art. 15 alin. (2) și art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, Curtea reține, cu referire la presupusa încălcare a art. 15 alin. (2) din Constituție, că aplicabilitatea în timp a reglementărilor anuale de salarizare este delimitată, pe de o parte, de momentul intrării lor în vigoare și, pe de altă parte, de momentul ieșirii lor din vigoare, la sfârșitul anului calendaristic vizat, astfel că nu se pune problema unei eventuale încălcări a art. 15 alin. (2) din Constituție. În ceea ce privește presupusa încălcare a standardelor de calitate a legilor de unele dintre dispozițiile criticate, Curtea constată că, în fapt, sunt ridicate simple probleme de interpretare a acestora, fără relevanță constituțională. În sfârșit, cu referire la presupusa încălcare a prevederilor art. 73 alin. (1) lit. p) din Constituție „Prin lege organică se reglementează: […] regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială“, Curtea reamintește că, așa cum reiese din prevederile art. 115 alin. (5) teza finală din Constituție, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în materii care, potrivit art. 73 din Constituție, trebuie să fie reglementate prin lege organică. În plus, Curtea, examinând procesul legislativ, observă că Legea nr. 285/2010 a fost adoptată în conformitate cu art. 114 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia „Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat…“. Cu referire la angajarea răspunderii Guvernului reglementate de art. 114 din Constituție, Curtea Constituțională, în Decizia nr. 28 din 29 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 28 februarie 2020, paragraful 49, a reiterat următoarele considerente reținute în Decizia nr. 34 din 17 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998: „Angajarea răspunderii este o procedură mixtă, de control parlamentar, întrucât permite inițierea unei moțiuni de cenzură, și de legiferare, deoarece proiectul de lege în legătură cu care Guvernul își angajează răspunderea se consideră adoptat, dacă o asemenea moțiune nu a fost depusă sau, fiind inițiată, a fost respinsă. Prevederea constituțională nu distinge cu privire la natura proiectului de lege respectiv. Rezultă că el poate fi de natura legilor organice sau a legilor ordinare, cu excluderea legii constituționale de revizuire a Constituției, pentru care există o procedură specială, […] în cadrul căreia Guvernul nu poate avea calitatea de inițiator. A adăuga o altă restricție […] referitoare la aprobarea unei ordonanțe de urgență nu poate avea decât semnificația modificării textului constituțional al art. 113 [devenit art. 114 după revizuirea Constituției – s.n.], ceea ce, de principiu, este inadmisibil. Când legea nu distinge, nici interpretul nu poate distinge, iar o norma constituțională nu poate fi modificată pe cale de interpretare.“ … 128.În sfârșit, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate din Ordinul nr. 31/2016 este inadmisibilă, întrucât nu respectă condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță…“. Astfel, în Decizia nr. 785 din 29 noiembrie 2018, paragraful 21, Curtea a reținut că, în sistemul normativ constituțional actual, actele normative adoptate de către autoritățile administrative nu pot fi evaluate din perspectiva conformității lor cu Constituția, ci exclusiv din perspectiva conformității lor cu reglementarea primară (lege, ordonanță a Guvernului, ordonanță de urgență a Guvernului), pe calea contenciosului administrativ. Astfel, exemplificativ, Curtea Constituțională a statuat că acte administrative precum hotărârile Guvernului, inclusiv unele prin care se aprobă normele metodologice de aplicare a legii, nu pot fi evaluate de către Curtea Constituțională din perspectiva conformității lor cu Legea fundamentală (A se vedea, exemplificativ, deciziile nr. 121 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 6 mai 2016, nr. 474 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 30 octombrie 2014, nr. 726 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 9 martie 2015, sau nr. 275 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 1 iulie 2015). … 129.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (3) și (6) și art. 11-18 din anexa nr. 1 și a dispozițiilor anexei nr. 1b ale Ordinului ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naționale, al ministrului justiției, al directorului Serviciului Român de Informații, al directorului Serviciului de Informații Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale și al directorului Serviciului de Protecție și Pază nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare și actualizare a pensiilor de stat, excepție ridicată de Lucian Mihai Rusu în Dosarul nr. 5.944/108/2017 al Tribunalului Arad – Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Lucian Mihai Rusu în Dosarul nr. 5.944/108/2017 al Tribunalului Arad – Secția a III-a de contencios administrativ fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, de Florian Caba în Dosarul nr. 3.006/84/2017 al Tribunalului Sălaj – Secția civilă, de Ion Stoica în Dosarul nr. 47.112/3/2016 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ioan Ștefănuț în Dosarul nr. 4.318/112/2017 al Tribunalului Bistrița-Năsăud – Secția I civilă, de Ioan Dușa în Dosarul nr. 1.342/96/2017 al Tribunalului Harghita – Secția civilă, de Ioan V. Lenghel în Dosarul nr. 607/83/2018 al Tribunalului Satu Mare – Secția I civilă, de Gavril Ungur în Dosarul nr. 39.401/3/2017 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Marin Mirea în Dosarul nr. 13.666/3/2017 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Vasile Dorel Chiorean în Dosarul nr. 2.047/3/2018 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte … de muncă și asigurări sociale, de Viorel Constantinescu în Dosarul nr. 720/113/2018 al Tribunalului Brăila – Secția I civilă, de Gheorghe Grigore în Dosarul nr. 46.427/3/2017 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Gheorghe T. Gorgan în Dosarul nr. 6.013/109/2017 al Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, de Dumitru Anastasiu în Dosarul nr. 8.141/105/2017 al Tribunalului Prahova – Secția I civilă, de Adrian Dumitru în Dosarul nr. 304/63/2018 al Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Radu Tinu în Dosarul nr. 6.238/30/2017 al Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, de Ștefan-Valeriu Florea în Dosarul nr. 2.426/30/2017* al Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, de Virgil Ioan Ogrean în Dosarul nr. 1.389/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Steluța I. Bongioianu în Dosarul nr. 2.852/120/2018 al Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă, de Neculai Popoiu în Dosarul nr. 1.953/62/2018 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă, de Dumitru Răduță și Claudian Beteringhe în Dosarul nr. 2.587/91/2017 al Curții de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Vasile Hogea în Dosarul nr. 7.793/4/2018 al Tribunalului Ialomița – Secția civilă, de Mircea Bogdanovici în Dosarul nr. 572/63/2018 al Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și de Nicolae Bratu în Dosarul nr. 32.263/3/2018 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, în ansamblul său, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/1998 privind unificarea fondurilor componente ale bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și a celor pentru plata pensiilor cuvenite asiguraților din unitățile cu atribuții în domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, precum și ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 28–30,art. 59,art. 60 alin. (1), (3) și (4),art. 98 alin. (1),art. 108-111 și ale art. 122 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, art. 1 alin. (2) și art. 12 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 1 alin. (2) și art. 7 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 4 alin. (2) și (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ale art. II, art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, ale art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Sălaj – Secția civilă, Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Bistrița-Năsăud – Secția I civilă, Tribunalului Harghita – Secția civilă, Tribunalului Satu Mare – Secția I civilă, Tribunalului Brăila – Secția I civilă, Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Prahova – Secția I civilă, Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă, Tribunalului Brașov – Secția I civilă, Curții de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalului Ialomița – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 decembrie 2019. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin Marian Văduva––
Când vă conectați pentru prima dată folosind un buton de conectare socială, colectăm informațiile de profil public ale contului dvs. partajate de furnizorul de conectare socială, pe baza setărilor dvs. de confidențialitate. De asemenea, primim adresa dvs. de e-mail pentru a vă crea automat un cont pe site-ul nostru web. Odată ce contul dvs. este creat, veți fi conectat la acest cont.
DezacordDe acord
Conectat cu
Permit crearea unui cont
Când vă conectați pentru prima dată folosind un buton de conectare socială, colectăm informațiile de profil public ale contului dvs. partajate de furnizorul de conectare socială, pe baza setărilor dvs. de confidențialitate. De asemenea, primim adresa dvs. de e-mail pentru a vă crea automat un cont pe site-ul nostru web. Odată ce contul dvs. este creat, veți fi conectat la acest cont.
DezacordDe acord
Vă rugăm să vă autentificați pentru a comenta
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nouCele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
wpDiscuz
0
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x
Pentru a oferi cea mai buna experiența, utilizăm tehnologii cookie. Neacordarea sau retragerea consimțământului poate afecta în mod negativ anumite caracteristici și funcții ale siteului.
Functional
Mereu activ
Stocarea sau accesul tehnic este strict necesar în scopul legitim de a permite utilizarea unui serviciu specific solicitat în mod explicit de abonat sau utilizator sau în scopul unic de a efectua transmiterea unei comunicări prin intermediul unei rețele de comunicații electronice.
Preferences
The technical storage or access is necessary for the legitimate purpose of storing preferences that are not requested by the subscriber or user.
Statistii
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.Stocarea sau accesul tehnic care este utilizat exclusiv în scopuri statistice anonime. În lipsa unei citații, a unei conformări voluntare din partea furnizorului dvs. de servicii de internet sau a unor înregistrări suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau recuperate doar în acest scop nu pot fi utilizate, de obicei, pentru a vă identifica.
Marketing
Stocarea sau accesul tehnic care este utilizat exclusiv în scopuri statistice anonime. În lipsa unei citații, a unei conformări voluntare din partea furnizorului dvs. de servicii de internet sau a unor înregistrări suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau recuperate doar în acest scop nu pot fi utilizate, de obicei, pentru a vă identifica.
A apărut o problemă la raportarea acestei postări.
Blocare membru?
Vă rugăm să confirmați că doriți să blocați acest membru.
Nu vei mai putea:
Vedeți postările membrilor blocați
Menționați acest membru în postări
Invitați acest membru în grupuri
Trimite mesaj acestui membru
Adăugați acest membru ca conexiune
Vă rugăm să rețineți:
Această acțiune va elimina și acest membru din conexiunile dvs. și va trimite un raport administratorului site-ului.
Vă rugăm să acordați câteva minute pentru finalizarea acestui proces.
