DECIZIA nr. 862 din 26 noiembrie 2020

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 14/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 27 aprilie 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 457
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 457
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 457
ART. 3REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010
ART. 6REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 457
ART. 7REFERIRE LALEGE 101 19/05/2016
ART. 7REFERIRE LADECIZIE 462 17/09/2014
ART. 7REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 457
ART. 7REFERIRE LALEGE 554 02/12/2004
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 24
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 457
ART. 13REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 6
ART. 13REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 13
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 24
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 13REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 14REFERIRE LALEGE 101 19/05/2016
ART. 14REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 457
ART. 14REFERIRE LALEGE 554 02/12/2004
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 129
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 41 31/01/2017
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 97 25/02/2016
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 61
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 61
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 838 27/05/2009
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 41 31/01/2017
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 462 17/09/2014
ART. 20REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 457
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 413 11/07/2023





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Ionița Cochințu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 457 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Newamport Asfalt – S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3.194/107/2016 al Curții de Apel Alba-Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.703D/2017.2.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Răzvan Constantin Murariu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului ales prezent, care arată, în esență, că excepția de neconstituționalitate este invocată din perspectiva unor aspecte ce privesc claritatea, eficiența, precizia, concizia și acuratețea unei hotărâri judecătorești, în sensul că hotărârile judecătorești sunt supuse rigorilor legii, indiferent de mențiunile pe care le conțin aceste hotărâri. Astfel, având în vedere prevederile Codului de procedură civilă, judecătorul are un rol important în actul de justiție, fiind o autoritate care interpretează și aplică legea și a cărei hotărâre este un act autentic ce are o valoare juridică, poate fi pusă în executare, intră în circuitul civil, are autoritate de lucru judecat, potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă, are efecte juridice inter partes, este executorie și produce efecte imediate, așadar, un act diferit de cel al avocatului, care are obligația de diligență. Prin urmare, în situația în care prin dispozitivul hotărârilor judecătorești sunt menționate/indicate eronat termenele în care o cale de atac poate fi utilizată, nu pot fi penalizate părțile care nu se încadrează într-o dispoziție procedurală prevăzută în acest sens, mai ales că nu au posibilitatea să conteste acele mențiuni eronate. Astfel, prevederile criticate sunt contrare accesului liber la justiție, dreptului la un proces echitabil și la un recurs efectiv și dreptului la apărare, mai ales că se adresează justițiabilului, și nu unor profesioniști ai dreptului. În acest context, având în vedere dispozițiile Codului de procedură civilă, prin analogie, face referire la posibilitatea îndreptării din oficiu a unor erori materiale ce privesc acte autentice, care produce efecte chiar de la data emiterii actului ce a fost îndreptat, adică retroactiv. În acest context, expune situația particulară a cauzei, dinamica legislativă în materie, modul cum este interpretată și aplicată soluția legislativă criticată, raportat și la prevederile legale ce reglementează tehnica legislativă, statutul magistratului, organizarea judiciară, procedura civilă cu privire la îndreptarea unor erori materiale și solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată.4.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, întrucât nu este o veritabilă critică de neconstituționalitate, iar invocarea formală a unor principii precum nemo censetur ignorare legem, actori incumbito nus probandi sau res judicata pro veritate habetur se aplică de la caz la caz, și, în subsidiar, ca neîntemeiată, deoarece prevederile criticate nu sunt contrare dispozițiilor constituționale invocate în susținerea acesteia.5.Având cuvântul, în replică, apărătorul ales precizează că justițiabilul are încredere în judecător, care este reprezentantul statului, și în actul de justiție și, prin urmare, ține cont de cele indicate prin dispozitivul unei hotărâri judecătorești și nu poate să decodifice normele substanțiale sau procedurale, iar, în măsura în care nu există posibilitatea de a fi îndreptată eroarea materială în discuție, acesta nu poate fi sancționat.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 25 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.194/107/2016, Curtea de Apel Alba-Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 457 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Newamport Asfalt – S.R.L. din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului declarat într-o cauză privind procedura achizițiilor publice. 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că precizarea de către instanța de judecată, printr-o sentință civilă, a unui termen eventual greșit în care trebuie exercitat recursul și sancționarea recurentului prin lipsa unor dispoziții echivalente inserate în art. 457 alin. (1) din Codul de procedură civilă, aplicabile și în cazul mențiunii greșite a termenului în dispozitivul sentinței civile, nu doar a denumirii greșite a căii de atac, pentru o presupusă eroare în care s-a aflat datorită încrederii acordate instanțelor de judecată conduc la încălcarea art. 16 alin. (2), art. 21 alin. (1), art. 24, art. 124 alin. (1) și art. 129 din Constituție. În cazul în care o persoană ia în considerare, cu bună-credință, un termen de formulare a recursului greșit indicat într-o sentință civilă, nu există nicio dispoziție legală care să prevadă o posibilitate pentru repunerea în termen sau considerarea acestuia ca fiind introdus în termen. Prin urmare, lipsa unei dispoziții legale cu privire la termenul de formulare a unei căi de atac, echivalentă cu cea din cazul denumirii eronate a căii de atac, conduce la o încălcare a dreptului la apărare, la o suprimare a accesului liber la justiție și la exercitarea unui recurs efectiv. În contextul criticilor de neconstituționalitate sunt învederate aspecte ce țin de modul de stabilire a termenelor privind formularea căilor de atac, cu referire la cele prevăzute de dispozițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, coroborate cu ale Legii nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor și cele cuprinse în Codul de procedură civilă, în funcție de natura litigiului. Aceste termene le indică instanța judecătorească prin dispozitivul sentinței respective, deoarece legislația în materia achizițiilor publice lasă la aprecierea acesteia stabilirea unui termen în vederea formulării căilor de atac. De asemenea, se menționează Decizia Curții Constituționale nr. 462 din 17 septembrie 2014 prin care s-a statuat neconstituționalitatea mențiunilor ce decurg din obligativitatea formulării și susținerii cererii de recurs prin avocat, astfel că nici în cauza de față nu este justă și echitabilă prejudicierea unei persoane care a fost de bună-credință dar indusă în eroare din cauza termenului precizat în hotărâre de către instanța de judecată, mai ales că în cazul unei persoane nu există prezumție absolută de cunoaștere a dreptului intern, cum aceasta este reglementată expres în persoana judecătorului. 8.Curtea de Apel Alba-Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie.9.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 457 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(1) Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.“13.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) referitor la accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 124 alin. (1) referitor la înfăptuirea justiției și ale art. 129 privind căile de atac. De asemenea, sunt menționate art. 6 paragraful 1 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 6 și art. 13 din Codul de procedură civilă.14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. 457 alin. (1) din Codul de procedură civilă este dedusă prin raportare la o situație particulară a unei cauze având ca obiect soluționarea unui litigiu privind achizițiile publice, ce s-a aflat mai întâi pe rolul unei instanțe de contencios administrativ, fiscal și de insolvență, context în care autoarea excepției pornește de la premisa că în această materie sunt incidente mai multe acte normative de care instanța de judecată trebuie să țină seama când stabilește și indică termenul în care poate fi formulată calea de atac, respectiv Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, și Codul de procedură civilă. Astfel, este pus în discuție termenul legal pentru declararea căii de atac în funcție de materia ce face obiectul cauzei aflate pe rolul acestei instanțe, iar dacă termenul indicat de către instanța de judecată nu este cel prevăzut de lege ca urmare a calificării litigiului, fiind eronat, acest aspect ar echivala cu suprimarea accesului liber la justiție și la exercitarea unui recurs efectiv și, implicit, încălcarea dreptului la apărare, fiind necesară o interpretare/legiferare similară cu cea cuprinsă la alin. (2) al art. 457 din Codul de procedură civilă cu referire la denumirea eronată a căii de atac de către instanța de judecată.15.Cu privire la prevederile criticate, Curtea reține că acestea consacră o regulă cu valoare de principiu constituțional care decurge din prevederile art. 126 și 129 din Constituție, potrivit cărora competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, iar împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. Principiul legalității căii de atac nu face altceva decât să stabilească expres că legea este cea care recunoaște sau nu dreptul la exercitarea unei căi de atac, iar nu judecătorul sau părțile dintr-un proces.16.Față de această împrejurare, Curtea observă, pe de o parte, că prin critica formulată în prezenta cauză se urmărește ca normele supuse controlului de constituționalitate să primească o anumită interpretare pe care să o realizeze instanța de contencios constituțional, în funcție de contextul particular al speței, interpretare care, practic, să conducă la o modificare a normelor legale în discuție. Or, se constată că asemenea critici nu intră în competența de soluționare a instanței de contencios constituțional, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, întrucât singura autoritate legiuitoare a țării este Parlamentul, astfel cum dispune art. 61 alin. (1) din Constituție. Pe de altă parte, Curtea reține că susținerile autoarei excepției privesc modul de interpretare și aplicare a textelor legale de către instanțele de judecată la speța dedusă judecății. Însă eventualele erori ale acestora nu pot reprezenta motive de neconstituționalitate care ar putea fi cenzurate pe calea controlului de constituționalitate exercitat de instanța de contencios constituțional, care se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, iar nu cu privire la modul de aplicare a legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 41 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 24 mai 2017, sau Decizia nr. 97 din 25 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 20 aprilie 2016). 17.Prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte verificarea respectării termenelor procedurale, care reprezintă chestiuni ce țin de competența instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și a instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Cu privire la conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituțională a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009).18.Pentru situația în care părțile își exercită drepturile procesuale în sensul indicat în mod eronat în dispozitivul hotărârii judecătorești, bazându-se pe aparența de legalitate a acesteia, și nu potrivit principiului legalității căilor de atac, urmează ca instanța de judecată învestită cu soluționarea cauzei să aprecieze asupra unui eventual remediu procesual aplicabil în cauză (a se vedea Decizia nr. 41 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 24 mai 2017, paragraful 16). 19.În ceea ce privește invocarea în susținerea excepției de neconstituționalitate a considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 462 din 17 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 24 octombrie 2014, Curtea reține că prin decizia menționată instanța de contencios constituțional a constatat neconstituționalitatea unei soluții legislative care condiționa formularea și susținerea cererii de recurs prin avocat. Or, coordonatele criticii de neconstituționalitate formulate în cauza de față sunt diferite, motiv pentru care considerentele acestei decizii nu au aplicabilitate în cauza de față.20.Având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, precum și considerentele expuse mai sus, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 457 alin. (1) din Codul de procedură civilă urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.21.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 457 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Newamport Asfalt – S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3.194/107/2016 al Curții de Apel Alba-Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Alba-Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 noiembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x