DECIZIA nr. 862 din 18 decembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 613 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Auger Petrus – S.R.L. din comuna Ștefan cel Mare, județul Călărași, în Dosarul nr. 4.873/2/2015 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 212D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 734D/2017, nr. 2.627D/2017 și nr. 2.706D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 613 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Excepțiile au fost ridicate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă, din oficiu, în Dosarul nr. 283/44/2016 al acestei instanțe, de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din București în Dosarul nr. 2.108/1/2016 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și de Rădulescu N. Dan P.F.A. în Dosarul nr. 819/2/2016 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă. … 4.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției de neconstituționalitate din Dosarul nr. 2.706D/2017, doamna avocat Irina Angela Băceanu, din Baroul București, cu delegație depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Magistratul-asistent referă asupra faptului că în Dosarul nr. 2.706D/2017 partea Asociația Uztel Ploiești a depus note scrise, prin care arată că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. … 6.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul părții prezente arată că este de acord cu conexarea cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor.  … 7.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 734D/2017, nr. 2.627D/2017 și nr. 2.706D/2017 la Dosarul nr. 212D/2017, care a fost primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului părții prezente, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Arată, în esență, că își întemeiază critica de neconstituționalitate pe aspecte ce privesc respectarea de către instanța care judecă acțiunea în anulare a normelor de ordine publică subsumate motivelor de casare a hotărârii. … 9.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, Decizia nr. 100 din 7 martie 2017. … 10.În replică, având cuvântul, reprezentantul părții prezente arată că Decizia nr. 100 din 7 martie 2017 s-a fundamentat pe aspecte ce vizează menținerea sau nu a litigiului în cadrul procedurii arbitrale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:11.Prin încheierile din 6 decembrie 2016, 16 februarie, 19 septembrie și 19 octombrie 2017, pronunțate în dosarele nr. 4.873/2/2015, nr. 283/44/2016, nr. 2.108/1/2016 și nr. 819/2/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 613 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Excepțiile de neconstituționalitate au fost invocate de Societatea Auger Petrus – S.R.L. din comuna Ștefan cel Mare, județul Călărași, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă, din oficiu, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din București și Rădulescu N. Dan P.F.A. în cauze având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva unei sentințe civile prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în anulare formulată împotriva unei sentințe arbitrale. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate creează un dezechilibru procesual, având în vedere că în cazul admiterii acțiunii în anulare, respectiv al anulării hotărârii arbitrale, partea adversă are deschisă calea de atac a recursului, iar în cazul respingerii acțiunii în anulare, cu consecința menținerii hotărârii arbitrale, reclamantul nu are vocație la exercitarea recursului. Totodată, se menționează Decizia nr. 500 din 15 mai 2012 prin care Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 118 alin. (3^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, constatând că eliminarea căii de atac a recursului este neconstituțională. … 13.Se mai arată că, întrucât art. 613 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că acțiunea în anulare se judecă în completul prevăzut de lege pentru judecata în primă instanță, deci este o judecată de fond, hotărârea pronunțată trebuie să fie supusă controlului judecătoresc, respectiv recursului. … 14.Instanța de judecată apreciază că dispozițiile legale criticate instituie o discriminare în ceea ce privește o parte din procesul civil, respectiv partea potrivnică celei căreia i s-a admis acțiunea în anulare. Interpretarea dispozițiilor legale criticate în sensul că ar permite exercitarea recursului doar în cazul admiterii acțiunii în anulare contravine și unor dispoziții cu caracter de principiu din Codul de procedură civilă, respectiv art. 461 alin. (1), potrivit căruia calea de atac se îndreaptă împotriva soluției cuprinse în dispozitivul hotărârii, sau art. 483 alin. (1), care reglementează obiectul și scopul recursului, întrucât, potrivit dispozițiilor legale menționate, nu are importanță care este soluția cuprinsă în dispozitiv, oricare dintre părți putând ataca soluția respectivă, iar calea de atac a recursului, atunci când este deschisă, poate fi exercitată de oricare dintre părțile din proces. … 15.Înalta Curtea de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă, în dosarele nr. 4.873/2/2015, nr. 2.108/1/2016 și nr. 819/2/2016, apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind întemeiată. … 16.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 17.Guvernul, în dosarele nr. 212D/2017, 734D/2017 și nr. 2.627D/2017, apreciază că limitarea, pe cale de interpretare – literală, inflexibilă, fără a se avea însă în atenție și o interpretare teologică, în acord cu intenția normativă reală – a domeniului de aplicare a dispozițiilor art. 613 alin. (4) din Codul de procedură civilă la hotărârile prin care curtea de apel admite acțiunea în anulare și anulează hotărârea arbitrală constituie o chestiune de interpretare și aplicare a normelor juridice în cauză, aspect care excedează controlului de constituționalitate. În subsidiar, opinează că dispozițiile legale criticate, în interpretarea conform căreia este supusă recursului hotărârea prin care curtea de apel soluționează acțiunea în anularea hotărârii arbitrale, indiferent dacă admite/respinge această acțiune, sunt constituționale. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile reprezentantului părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 613 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea va reține ca obiect al acesteia art. 613 alin. (4) din Codul de procedură civilă, care are următorul cuprins: „(4) Hotărârile curții de apel, pronunțate potrivit alin. (3) [prin care curtea de apel admite acțiunea în anulare și anulează hotărârea arbitrală – s.n.], sunt supuse recursului.“  … 21.Curtea observă că, ulterior sesizării sale, dispozițiile art. 613 alin. (4) din Codul de procedură civilă au fost modificate prin Legea nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și a unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 21 martie 2017. În prezent, dispozițiile art. 613 alin. (4) din Codul de procedură civilă au următorul cuprins: „(4) Hotărârea curții de apel prin care se soluționează acțiunea în anulare este supusă recursului.“ … 22.Însă, având în vedere dispozițiile art. 24 și 25 din Codul de procedură civilă, precum și Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea reține ca obiect al excepției art. 613 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării aduse prin Legea nr. 17/2017. … 23.Se susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 124 alin. (2) privind caracterul unic, imparțial și egal al justiției, art. 126 alin. (1) privind instanțele judecătorești și art. 129 privind folosirea căilor de atac. De asemenea, se invocă dispozițiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 13 privind dreptul la un remediu efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 24.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 613 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării aduse prin Legea nr. 17/2017, au mai format obiect al controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 100 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 7 iulie 2017, a constatat constituționalitatea acestora. Prin această decizie, Curtea a reținut că, potrivit art. 541 din Codul de procedură civilă, arbitrajul este o jurisdicție alternativă, cu caracter privat. Referitor la arbitraj, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că acesta constituie o excepție de la principiul potrivit căruia înfăptuirea justiției se realizează prin instanțele judecătorești și reprezintă acel mecanism juridic eficient, menit să asigure o judecată imparțială, mai rapidă și mai puțin formală, confidențială, finalizată prin hotărâri susceptibile de executare silită. Arbitrajul se organizează și se desfășoară potrivit convenției arbitrale încheiate între părți, cu respectarea principiului libertății de voință a acestora, sub rezerva respectării ordinii publice, a bunelor moravuri, precum și a dispozițiilor imperative ale legii. Prin urmare, părțile pot stabili, prin convenția arbitrală sau printr-un act adițional încheiat ulterior, normele privind constituirea tribunalului arbitral, numirea, revocarea și înlocuirea arbitrilor, termenul și locul arbitrajului, normele de procedură pe care tribunalul arbitral trebuie să le urmeze în judecarea litigiului și, în general, orice alte norme privind buna desfășurare a arbitrajului. În cazul în care părțile nu au convenit asupra unor asemenea norme, tribunalul arbitral va putea reglementa procedura ce urmează să fie aplicată (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 919 din 16 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 25 noiembrie 2008). … 25.Curtea a mai reținut faptul că hotărârea arbitrală este definitivă și obligatorie, putând fi desființată prin acțiune în anulare numai pentru motivele prevăzute de lege. Prin convenția arbitrală părțile nu pot renunța la acțiunea în anulare decât după pronunțarea hotărârii arbitrale. Judecarea acțiunii în anulare este de competența curții de apel, care va judeca în completul prevăzut de lege pentru judecata în primă instanță. Acțiunea arbitrală constituie opțiunea părților, iar nu o obligație, prin care acestea decid asupra modalității de soluționare a litigiului, prin derogare de la dreptul comun, în cadrul căruia pot fi propuse și administrate probele apreciate utile și concludente, arbitrajul fiind organizat și desfășurându-se cu respectarea convenției arbitrale încheiate în baza principiului libertății de voință. Prin inserarea în contract a clauzei compromisorii părților li se limitează accesul la jurisdicția statală pentru rezolvarea fondului litigiului dintre ele și se limitează accesul la calea efectivă de atac cu privire la fondul litigiului. Însă legiuitorul a prevăzut dreptul părților de a supune controlului judecătoresc hotărârea arbitrală, pe calea acțiunii în anulare, care poate fi exercitată pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 608 din Codul de procedură civilă, ce vizează condițiile de regularitate a hotărârii arbitrale și cauze de nelegalitate expres stabilite, și nu temeinicia acesteia. Instanțele judecătorești învestite cu soluționarea acțiunilor în anulare a hotărârilor arbitrale analizează aspectele strict procedurale ce au fost încălcate în fața tribunalului arbitral, fără a intra pe fondul cauzei. … 26.Curtea a mai reținut că dispozițiile legale criticate reglementează calea de atac deschisă împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de curtea de apel în soluționarea acțiunilor în anularea hotărârilor arbitrale, statuând că sunt supuse recursului hotărârile pronunțate potrivit alin. (3) al art. 613 din Codul de procedură civilă, respectiv hotărârile prin care s-a admis acțiunea în anulare. Această opțiune a legiuitorului este justificată de faptul că admiterea acțiunii în anulare are ca efect apariția unei noi situații juridice, distinctă de cea stabilită prin hotărârea arbitrală. Dacă acțiunea în anulare este admisă, curtea de apel anulează hotărârea arbitrală și, potrivit art. 613 alin. (3) din Codul de procedură civilă, trimite cauza spre judecată instanței competente să o soluționeze potrivit legii, trimite cauza spre rejudecare tribunalului arbitral sau se pronunță în fond, în limitele convenției arbitrale. Prin admiterea acțiunii în anulare este afectat caracterul stabil al hotărârii arbitrale, instanța superioară de control judiciar fiind chemată să confirme sau să infirme această situație. … 27.În schimb, Curtea a constatat că, în cazul respingerii acțiunii în anulare, ordinea juridică stabilită prin hotărârea arbitrală rămâne neschimbată, hotărârea curții de apel, în acest caz, confirmând definitiv hotărârea pronunțată de instanța arbitrală. Prin exercitarea recursului împotriva hotărârilor de respingere ale curții de apel ar însemna că părțile urmăresc, în realitate, o reexaminare a cauzei și o nouă decizie în privința lor, pronunțată de o instanță judecătorească, și nu de o instanță arbitrală. Or, hotărârea arbitrală confirmată prin hotărârea curții de apel reprezintă finalizarea procedurii arbitrale în cadrul căreia părțile au beneficiat de toate garanțiile oferite de aceasta. Așadar, incidența dispozițiilor procedurale criticate este subsecventă acordului de voință intervenit între părți, care au optat, prin clauza compromisorie înscrisă în contract, pentru soluționarea litigiilor de către o instanță arbitrală, părțile trebuind să recunoască consecințele juridice ale aplicării prevederilor legale privind desemnarea unei asemenea instituții, inclusiv dispozițiile procedurale care reglementează condițiile desființării hotărârii arbitrale pe calea acțiunii în anulare. Scopul unei asemenea modalități de soluționare a litigiilor este menit să asigure o judecată imparțială, mai rapidă, în care părțile pot fi apărate și pot solicita toate dovezile apreciate necesare, judecata finalizându-se cu adoptarea unei hotărâri susceptibile de executare silită. În aceste condiții, Curtea a reținut că nu se poate pune problema încălcării drepturilor consacrate în Constituție, atât timp cât părțile sunt cele care decid prin convenția arbitrală cu privire la modalitatea de soluționare a litigiului. … 28.Astfel, normele legale criticate nu operează nicio distincție între subiectele de drept supuse incidenței lor, de vreme ce acestea se aplică în mod egal tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrale. Orice parte interesată în exercitarea unei căi de atac are acces la o instanță de judecată prin promovarea unei acțiuni în anulare, iar în situația respingerii acesteia, niciuna dintre părți nu are deschisă calea de atac a recursului. Însă, admiterea acțiunii în anulare plasează părțile pe o poziție inegală, partea care a pierdut litigiul în arbitraj dobândește un avantaj prin admiterea acțiunii în anulare, motiv pentru care legiuitorul a prevăzut calea de atac a recursului. … 29.Totodată, legiuitorul are competența de a adopta reglementări cu caracter general sau cu caracter special, derogatoriu, cu aplicabilitate la anumite situații, în mod egal, pentru toți cei interesați în exercitarea acelorași categorii de drepturi sau în îndeplinirea acelorași categorii de obligații, în exercitarea mandatului său constituțional conferit de dispozițiile art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt cele prevăzute numai prin lege“, și ale art. 129, potrivit cărora „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. Așadar, în considerarea anumitor particularități, legiuitorul este îndreptățit să opteze pentru o cale de atac cu o identitate proprie, alta decât cea de drept comun. Accesul liber la justiție, prevăzut la art. 21 din Constituție, nu poate avea semnificația că acesta trebuie asigurat la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. … 30.Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții, considerentele și soluția deciziei menționate își păstrează aplicabilitatea și în prezenta cauză. … 31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi^1, ^1 A se vedea opinia separată formulată la Decizia nr. 100 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 7 iulie 2017. … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Auger Petrus – S.R.L. din comuna Ștefan cel Mare, județul Călărași, de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă, din oficiu, de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din București și de Rădulescu N. Dan P.F.A. în dosarele nr. 4.873/2/2015, nr. 283/44/2016, nr. 2.108/1/2016 și nr. 819/2/2016 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 613 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării aduse prin Legea nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și a unor acte normative conexe sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 decembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin ––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește