DECIZIA nr. 86 din 27 februarie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.->1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 105 alin. (1) și (2) și ale art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Elit - S.R.L. din Cugir în Dosarul nr. 4.036/107/2014/a6 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.509D/2076. ... 2.->La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. ... 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, având în vedere conținutul normelor criticate, precum și interpretarea dată acestora de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, arată că această interpretare este obligatorie pentru instanțele de judecată de la data publicării deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție în Monitorul Oficial al României, Partea I. În acest context menționează că autoarea excepției de neconstituționalitate este nemulțumită de interpretarea dată normelor criticate prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Potrivit prevederilor Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și a dispozițiilor Legii fundamentale, obiect al excepției de neconstituționalitate pot fi exclusiv dispozițiile cuprinse într-o lege sau ordonanță, astfel că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. ... 
CURTEA,->>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia nr. 124 din 1 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.036/107/2014/a6, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 105 alin. (1) și (2) și ale art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Elit – S.R.L. din Cugir, într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2014. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile art. 105 alin. (1) și (2) și ale art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sunt neconstituționale în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016 privind examinarea sesizării formulată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secția a II-a civilă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la modul de interpretare a art. 105 alin. (1) și (2) și art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, în sensul de a lămuri dacă administratorul/lichidatorul judiciar are dreptul de a verifica creanțe bugetare constatate prin titluri executorii, contestate în termen legal, și care sunt limitele acestei verificări, având în vedere și faptul că aceste creanțe sunt constatate printr-un act fiscal emis în regim de putere publică. Astfel, în măsura în care dispozițiile criticate se interpretează în sensul că „administratorul judiciar nu are atribuția de a verifica pe fond creanțele bugetare constatate prin titluri executorii, contestate în termenul legal în fața instanței specializate“, acestea contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3)-(5),art. 11,art. 16 alin. (1),art. 20,art. 61 alin. (1) teza a doua și art. 124 alin. (3), precum și celor ale art. 1 alin. (1) și (2) din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 6.În acest sens se susține că, din analiza prevederilor criticate, reiese că legiuitorul a instituit regula verificării tuturor creanțelor pentru care s-a formulat cerere de admitere la masa credală, stabilind ca acestea să fie supuse procedurii de verificare prevăzute de legea specială, exceptând hotărârile judecătorești executorii și hotărârile arbitrale executorii, pentru care nu se aplică procedura de verificare. Totodată, a exceptat de la regula verificării și o altă categorie de creanțe, respectiv creanțele bugetare rezultate dintr-un titlu executoriu care nu a fost contestat în termenele prevăzute în legile speciale, și anume actele administrativ-fiscale emise în mod unilateral și în regim de putere publică, de către instituțiile bugetare abilitate să perceapă impozite și taxe sau alte venituri la bugetul de stat, cu respectarea a două condiții: acele acte să poată constitui titlu executoriu, conform legilor speciale, și să nu fie contestate în termenele prevăzute de legile speciale. … 7.Ca atare, având în vedere scopul legii privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, respectiv acela de instituire a unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitoarei în insolvență, precum și principiile care stau la baza acestei proceduri, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 105 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014, legiuitorul nu a instituit și alte excepții de la procedura de verificare reglementată la art. 106 din aceeași lege. … 8.Așadar, prin lege nu s-au exceptat de la regula verificării de către administratorul judiciar creanțele bugetare din titluri executorii, contestate în termenul legal, ci numai cele din titluri executorii necontestate. Or, interpretarea legii, dată prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 11 din 18 aprilie 2016, este, în fapt, o adăugare la lege. … 9.În contextul criticilor de neconstituționalitate se invocă jurisprudența Curții Constituționale cu privire la prevederile constituționale invocate în susținerea excepției, precum și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului. … 10.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția a II-a civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Această opinie este în concordanță cu cele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, deoarece o interpretară contrară ar fi în contradicție cu principiul constituțional privind unicitatea căilor de atac. Mai mult, nu se realizează o reglementare pozitivă, ci, dimpotrivă, o atare interpretare este impusă de considerente ce țin de nevoia de a se respecta exigențele art. 126 alin. (6) din Constituție. … 11.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Guvernul arată că hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are scopul de crea un mecanism pentru unificarea practicii judiciare, care să contribuie, alături de recursul în interesul legii, la crearea unei jurisprudențe naționale predictibile, care să răspundă așteptărilor rezonabile ale justițiabililor și, totodată, să conducă la scurtarea procesului, prevenind parcurgerea tuturor căilor de atac, astfel cum se precizează chiar în expunerea de motive a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Prin urmare, prin scopul său de a preîntâmpina o practică neunitară, hotărârea prealabilă nu poate aduce atingere dispozițiilor constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate. Totodată, se apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, în raport cu art. 146 din Constituție și cu dispozițiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, având în vedere competențele instanței de contencios constituționale, care sunt expres și limitativ prevăzute de lege. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.->Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. ... 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 105 alin. (1) și (2) și ale art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Având în vedere conținutul încheierii de sesizare, precum și motivarea autoarei excepției de neconstituționalitate, urmează a se reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 105 alin. (1) și (2) și ale art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016 privind examinarea sesizării formulată de Curtea de Apel Alba Iulia - Secția a II-a civilă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la modul de interpretare a art. 105 alin. (1) și (2) și art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, în sensul de a lămuri dacă administratorul/lichidatorul judiciar are dreptul de a verifica creanțe bugetare constatate prin titluri executorii, contestate în termen legal, și care sunt limitele acestei verificări, având în vedere și faptul că aceste creanțe sunt constatate printr-un act fiscal emis în regim de putere publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 10 iunie 2016. Dispozițiile criticate au următorul cuprins:– Art. 105 alin. (1) și (2):(1)->Toate creanțele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de prezentul capitol, cu excepția creanțelor constatate prin hotărâri judecătorești executorii, precum și prin hotărâri arbitrale executorii. În cazul în care aceste hotărâri judecătorești sau arbitrale sunt anulate, casate sau modificate în căile de atac, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va reface tabelul de creanțe în mod corespunzător. În cazul în care instanța de judecată, anulând sau casând hotărârea, nu dezleagă și fondul dedus judecății, administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar va proceda la verificarea acelei creanțe, notificând creditorii în cazul neînscrierii totale sau parțiale a creanței, potrivit prevederilor art. 110 alin. (4). În acest din urmă caz, împotriva măsurii înscrierii parțiale sau neînscrierii în tabel a respectivei creanțe, creditorii pot formula contestație în condițiile art. 59 alin. (5).(2)Nu sunt supuse acestei proceduri creanțele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale.; ... – Art. 106:(1)->Administratorul judiciar va proceda de îndată la verificarea fiecărei cereri și a documentelor depuse și va efectua o cercetare amănunțită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă și prioritatea fiecărei creanțe.(2)În cazul în care, prin derogare de la prevederile art. 2.512 și următoarele din Codul civil, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar constată că a intervenit prescripția extinctivă a creanței, va notifica în acest sens creditorul, fără a mai face verificări de fond ale creanței pretinse.(3)->În vederea îndeplinirii atribuției prevăzute la alin. (1), administratorul judiciar va putea solicita explicații de la debitor, va putea să poarte discuții cu fiecare debitor, solicitându-i, dacă consideră necesar, informații și documente suplimentare. ...  ... 16.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3)-(5) cu privire la statul de drept și la obligativitatea respectării Constituției și a legilor, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 61 alin. (1) teza a doua, potrivit căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării, și art. 124 alin. (3) care prevede că judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. De asemenea este menționat art. 1 cu privire la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 17.->Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile art. 105 alin. (1) și (2) și art. 106 din Legea nr. 85/2014 fac parte din titlul II - Procedura insolvenței, capitolul I - Dispoziții comune, secțiunea a 4-a - Primele măsuri. Întocmirea tabelului de creanțe. Contestațiile. Astfel, potrivit dispozițiilor criticate, toate creanțele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de acest capitol, cu excepția creanțelor constatate prin hotărâri judecătorești executorii, prin hotărâri arbitrale executorii, precum și creanțele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale. ... 18.În considerarea excepțiilor prevăzute de lege, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat, prin decizia mai sus menționată, că, în interpretarea dispozițiilor art. 105 alin. (1) și (2) și art. 106 din Legea nr. 85/2014, administratorul/lichidatorul judiciar nu are atribuția de a verifica pe fond creanțele bugetare constatate prin titluri executorii, contestate în termenul legal în fața instanței specializate. ... 19.->Pentru a ajunge la această concluzie s-a arătat că, în conformitate cu prevederile art. 105 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014, nu sunt supuse verificării de către administratorul/lichidatorul judiciar creanțele constatate prin hotărâri judecătorești executorii, prin hotărâri arbitrale executorii și creanțele bugetare rezultate dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale, cu excepția cazurilor în care se constată stingerea, în tot sau în parte, a creanței sau prescrierea dreptului de a cere executarea silită a acesteia. ... 20.Administratorul/Lichidatorul judiciar nu poate, pe fond, să analizeze creanța nici în situația în care aceasta a fost contestată, întrucât legiuitorul a prevăzut o cale specială de contestare, respectiv legea contenciosului administrativ, iar o interpretare contrară ar contraveni principiului constituțional privind unicitatea căilor de atac.  ... 21.->Dispozițiile art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, ca de altfel și dispozițiile art. 66 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, stabilesc regula verificării tuturor creanțelor ce fac obiectul unei cereri de înscriere în tabelul de creanță, de către practicianul în insolvență, iar cele ale art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, la fel ca și art. 66 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, stabilesc excepția de la procedura verificării pentru creanțele izvorâte din titlurile executorii necontestate în termenele prevăzute de legi speciale, în speță fiind vorba despre deciziile de impunere ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală. ... 22.În ipoteza în care creanța bugetară rezultând dintr-un titlu executoriu a fost contestată în termenele speciale în fața instanței de contencios administrativ, așadar debitoarea a ales calea contestației administrative prevăzute de art. 205-218 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (cum este cazul în speță), administratorul judiciar/lichidatorul nu este competent să analizeze pe fond creanța bugetară, întrucât actele administrative ce o stabilesc - decizia de impunere și raportul de inspecție fiscală - au fost contestate în termen în fața instanței judecătorești competente. În caz contrar, ar fi încălcată competența unei instanțe judecătorești specializate, de către administratorul/lichidatorul judiciar, ceea ce ar afecta garanția constituțională prevăzută la art. 126 alin. (6) din Constituția României. ... 23.->Rațiunea excluderii creanțelor bugetare de la procedura de verificare de către administratorul/lichidatorul judiciar rezultă din reglementarea expresă și obligatorie a acțiunii în contencios administrativ fiscal, prin art. 126 alin. (6) din Constituție, potrivit căruia controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepția celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum și a actelor de comandament cu caracter militar și, respectiv, a procedurii reglementate de art. 208 din Codul de procedură fiscală. ... 24.Administratorul/Lichidatorul judiciar nu poate infirma acte emise în regim de putere publică, ci poate doar analiza creanța formal, respectiv dacă este plătită parțial sau total, dacă este prescrisă și dacă este contestată, cu menționarea acestui aspect, potrivit art. 58 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 85/2014. ... 25.->O creanță bugetară rezultând dintr-un titlu executoriu contestat în condițiile legii speciale va fi supusă procedurii de verificare prevăzute de art. 111 alin. (6) din Legea nr. 85/2014, dar această verificare este limitată, deoarece existența dreptului de creanță va fi stabilită în procedura contenciosului fiscal. ... 26.Verificarea legalității unei creanțe fiscale cuprinse într-un titlu executoriu nu poate fi efectuată decât în condițiile reglementate de legislația specială, respectiv Codul de procedură fiscală, iar nu în cadrul procedurii insolvenței, supuse unei alte reglementări legale speciale. Prin urmare, controlul de legalitate/de temeinicie a titlurilor executorii din care izvorăsc creanțe bugetare, pentru care se solicită înscrierea în tabelul de creanță, în ipoteza în care aceste titluri au fost contestate în fața instanței judecătorești în termenele speciale prevăzute de legea specială, revine exclusiv instanței specializate de control administrativ și fiscal, o atare verificare pe fond neputând fi făcută de practicianul în insolvență. În schimb, administratorul/ lichidatorul judiciar este obligat, conform atribuțiilor sale legale, să verifice sub aspect formal creanța bugetară ce se solicită a se înscrie în tabelul de creanțe. Astfel, administratorul/ lichidatorul judiciar este obligat să analizeze aspecte ce țin de stingerea parțială sau totală a creanței ori intervenirea prescripției extinctive, precum și caracterul contestat al creanței și să menționeze acest aspect în ce privește creanța respectivă, conform art. 111 alin. (6) din Legea nr. 85/2014. ... 27.->În concluzie, s-a reținut că administratorul/lichidatorul judiciar nu poate face verificări pe fond ale creanței bugetare, limitele verificării efectuate de către acesta reducându-se la aspectele de ordin formal precizate mai sus.  ... 28.Curtea Constituțională observă că soluția legislativă criticată în prezenta cauză s-a regăsit și în cuprinsul art. 66 și 67 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006. În cadrul controlului de constituționalitate realizat pe calea excepției de neconstituționalitate, spre exemplu, prin Decizia nr. 841 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 11 decembrie 2012, analizând dispozițiile Legii nr. 85/2006 referitoare la primele măsuri adoptate în urma deschiderii, prin sentință judecătorească, a procedurii insolvenței, Curtea a reținut că, după notificarea formulată de administratorul judiciar, toți creditorii ale căror creanțe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii vor depune cererile de admitere a creanțelor în termenul fixat. Cererile de creanțe vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului. Potrivit art. 67 din Legea nr. 85/2006, administratorul judiciar va proceda de îndată la verificarea fiecărei cereri și a documentelor depuse și va efectua o cercetare amănunțită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă și prioritatea fiecărei creanțe. Ulterior, ca rezultat al verificărilor făcute, administratorul judiciar sau lichidatorul va întocmi și va înregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzând toate creanțele împotriva averii debitorului. În acest context, dispozițiile de lege criticate exceptează de la procedura de verificare a cererilor creditorilor creanțele constatate prin titluri executorii, cu precizarea ca, în cazul creanțelor bugetare, titlul executoriu să nu fi fost contestat în termenele prevăzute de legi speciale. Prin urmare, administratorul judiciar sau lichidatorul este obligat să constate existența titlurilor executorii și să înregistreze aceste creanțe în tabelul preliminar, fără a proceda la verificarea lor. ... 29.->Rațiunea legii o constituie faptul că, pe de o parte, aceste înscrisuri sunt prezumate a fi întocmite în conformitate cu dispozițiile legii, în baza lor creditorii putând solicita valorificarea creanțelor acolo menționate, iar, pe de altă parte, asupra valabilității titlurilor executorii, singura competentă a se pronunța este instanța judecătorească. Astfel, potrivit art. 73 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, debitorul, creditorii și orice altă parte interesată vor putea să formuleze, în termenul prevăzut de lege, contestații cu privire la creanțele și drepturile de preferință trecute de administratorul judiciar sau lichidator în tabelul preliminar de creanțe. Mai mult, conform art. 75 alin. (1) din aceeași lege, chiar și după expirarea termenului de depunere a contestațiilor, dar până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestație împotriva trecerii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabelul definitiv de creanțe, în cazul descoperirii existenței unui fals, dol sau unei erori esențiale care au determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință, precum și în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute (a se vedea și Decizia nr. 7 din 9 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 1 februarie 2007). ... 30.În ceea ce privește pretinsa încălcare a principiului egalității, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reținută, întrucât regimul juridic diferențiat instituit de legiuitor prin reglementarea criticată nu este arbitrar și deci discriminatoriu, ci, dimpotrivă, în considerarea rațiunilor expuse, este aplicabil tuturor persoanelor prevăzute indirect prin ipoteza normei, respectiv tuturor creditorilor ale căror creanțe sunt constatate prin titluri executorii. Mai mult, în ceea ce privește creanțele bugetare, legiuitorul a condiționat exceptarea lor de la procedura verificării de împrejurarea ca titlul executoriu să nu fi fost contestat, în fața organelor competente, în termenele prevăzute de legi speciale. Or, această condiție reprezintă o garanție suplimentară pentru debitor împotriva unor eventuale abuzuri, iar nu, așa cum pretinde autorul excepției, un privilegiu acordat autorităților publice (a se vedea Decizia nr. 7 din 9 ianuarie 2007, precitată, Decizia nr. 1.197 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 27 decembrie 2011, Decizia nr. 164 din 28 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 24 aprilie 2012, și Decizia nr. 841 din 11 octombrie 2012). ... 31.->Având în vedere că în Legea nr. 85/2006 erau exceptate de la verificarea efectuată de către administratorul judiciar toate creanțele constatate prin titluri executorii, așadar orice titlu executoriu, iar prin Legea nr. 85/2014 sunt exceptate de la verificarea efectuată de către administratorul judiciar numai creanțele constatate prin hotărâri judecătorești executorii și hotărâri arbitrale executorii, precum și creanțele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute în legi speciale, considerentele reținute în deciziile mai sus menționate sunt valabile mutatis mutandis și în prezenta cauză. ... 32.În acest context sunt de menționat și dispozițiile art. 351 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală - Soluționarea căilor de atac în cazul actelor administrative fiscale privind debitorii în insolvență, care prevăd că „prin derogare de la dispozițiile art. 75 din Legea nr. 85/2014, actele administrative fiscale emise înainte și după intrarea în insolvență se supun controlului instanțelor specializate de contencios administrativ fiscal.“ De asemenea, art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 prevede că „de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului. Valorificarea drepturilor acestora se poate face numai în cadrul procedurii insolvenței, prin depunerea cererilor de admitere a creanțelor (...)“.  ... 33.->Ca atare, în procedura insolvenței, toate aspectele litigioase sunt supuse controlului judecătorului-sindic, rezolvarea lor unitară fiind esențială pentru a se putea asigura egalitatea creditorilor. Excepția o reprezintă contenciosul fiscal, astfel cum este prevăzut, spre exemplu, la art. 351 din Legea nr. 207/2015, respectiv toate litigiile circumscrise unor acte administrative fiscale care îl privesc pe debitor se vor judeca în continuare, potrivit regulilor obișnuite, de către instanțele de contencios fiscal.  ... 34.Față de acestea, Curtea observă că acestea sunt și chestiuni ce țin de coroborarea actelor normative de același rang, aspect esențial în procedura de interpretare și aplicare a legii, fără ca prin această operațiune să se încalce prevederile invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, astfel că instanța de contencios constituțional nu poate reține pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale și convenționale menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, aceasta urmând fi respinsă ca neîntemeiată. ... 35.->Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  ... 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii->
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Elit – S.R.L. din Cugir în Dosarul nr. 4.036/107/2014/a6 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 105 alin. (1) și (2) și ale art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, în interpretarea dată prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.->Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 februarie 2018.->
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU ->
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu ->-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește