DECIZIA nr. 86 din 2 martie 2023

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (1) și ale art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Dumitru Enache în Dosarul nr. 30.683/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.316D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 783 din 29 noiembrie 2018. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 5 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 30.683/3/2018, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (1) și ale art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Dumitru Enache în cadrul apelului formulat împotriva unei sentințe pronunțate într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 25 alin. (1) și ale art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 sunt contrare prevederilor art. 16 și ale art. 53 alin. (2) din Constituția României, precum și ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, arată că se consideră discriminat, întrucât prin recalcularea pensiilor militare pe bază de puncte în anul 2011 în conformitate cu Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, foarte multe pensii au crescut artificial și semnificativ (cu 1.000-2.000 lei sau mai mult), fără a avea la bază o contribuție reală, deoarece cadrele militare nu au plătit și nu plătesc contribuții sociale la pensie. Odată cu recalcularea pensiilor militare în baza Legii nr. 223/2015, multor pensionari militari cu pensii crescute artificial în anul 2011 le-a scăzut dreptul de pensie, tot cu sume de 1.000-2.000 lei, dar cuantumul existent la data de 31 decembrie 2015 le-a rămas în plată chiar dacă diferența în plus provenea gratuit din recalcularea precedentă. Aceeași regulă s-a aplicat și pentru pensiile militare cu stagii de cotizare adăugate, al căror cuantum aflat în plată a depășit dreptul de pensie, deși diferența provine din cotizațiile plătite la sistemul public de pensii, și nu gratuit, ca în cazul majorității pensionarilor aflați în aceeași situație. Pensiile cadrelor militare trecute în rezervă pe motive disciplinare înainte de anul 2011 s-au majorat semnificativ, deși acestea, în momentul pensionării, erau diminuate prin pierderea unor beneficii (prima de comandă, diverse sporuri etc.). Pensiile militarilor care au doar vechime militară de 36-37 de ani au crescut, unele chiar semnificativ, ajungând să aibă același cuantum cu al celor care au mai cotizat 10-15 ani după pensionare. … 6.Autorul excepției arată și că odată cu recalcularea pensiilor militare în baza Legii nr. 223/2015, prin introducerea stagiului de cotizare în vechimea pentru stabilirea pensiei militare prin decizie unilaterală, sub acoperirea principiului de rămânere în plată a cuantumului mai avantajos, aparent corect și echitabil pentru toți cei aflați în aceeași situație juridică, dar total injust și discriminatoriu pentru pensionarii cu vechime militară suficientă care pentru obținerea aceleiași pensii nu aveau nevoie să li se adauge stagiile de cotizare la vechimea militară, au apărut două categorii de pensionari. Astfel, o categorie a fost favorizată, respectiv pensionarii militari ale căror pensii au crescut în urma recalculării lor pe principii/criterii nereale/arbitrare (fără contributivitate) în anul 2011 și au rămas în plată cu pensiile stabilite în acest fel, deși dreptul recalculat de pensie este cu mult mai mic. O altă categorie a fost defavorizată/discriminată, respectiv cei care au pierdut câștiguri meritate, prin deposedare, respectiv pensionarii militari ale căror pensii au crescut în perioada 2011-2015 prin adăugarea stagiilor de cotizare și au rămas în plată cu aceste pensii, deși, potrivit normelor juridice de drept intern și internațional, trebuiau să fie mai mari cu cel puțin cuantumul stagiului de cotizare adăugat. Ca urmare, începând cu 1 ianuarie 2016, din cauza nerecunoașterii/ nevalorificării/neluării în calcul a cuantumului stagiilor respective, acești pensionari primesc drepturi de pensie egale cu ale celor care nu au mai cotizat după pensionare. … 7.În final, autorul excepției arată că simpla includere a stagiului de cotizare suplimentar în baza de calcul a pensiei fără a i se calcula și valoarea financiară a acestuia (cuantumul) nu reprezintă valorificare, că în sistemul public de pensii orice stagiu de cotizare suplimentar se valorifică prin adăugarea la pensie a cuantumului acestuia în baza principiilor contributivității, egalității (tratamentul nediscriminatoriu între persoanele aflate în aceeași situație juridică) și imprescriptibilității, că interpretarea principiilor/condițiilor prevăzute de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale de către prima instanță nu este adaptată la cauza în judecată, că principiul proporționalității reprezintă o garanție ce are în vedere realizarea unui just echilibru între interesele individuale și interesul public, consacrate și garantate constituțional, că stagiul de cotizare adăugat și cuantumul acestuia sunt drepturi legal câștigate pe bază de decizii emise special în acest scop, iar pensia obținută pe bază de contribuții este un bun și, așa cum se stipulează la pct. IV din Decizia Curții Constituționale nr. 872 din 25 iunie 2010, nu poate fi diminuată nici măcar cu caracter temporar. … 8.Mai arată că este discriminat în raport cu alți pensionari militari prin neaplicarea corectă a principiului egalității în drepturi și de șanse, așa cum este prevăzut de normele juridice internaționale privitoare la protecția drepturilor omului și în Constituția României, prin raportare la egalitatea în fața legii prevăzută de art. 16 și la dispozițiile art. 53 alin. (2) din Constituție, care stipulează că restrângerea unor drepturi și libertăți poate fi dispusă numai dacă este necesară, iar măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau libertății. … 9.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că art. 25 alin. (1) și art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 nu sunt neconstituționale prin raportare la textele de referință constituționale invocate, relevante în acest sens fiind considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 783 din 29 noiembrie 2018. … 10.Arată că, din perspectiva art. 16 alin. (1) din Constituție, articolele criticate nu instituie niciun privilegiu și nicio discriminare, astfel cum invocă autorul excepției, ci, dimpotrivă, acestea se aplică tuturor persoanelor care intră sub incidența acestor prevederi legale, nicio dispoziție din cuprinsul lor nepermițând aplicarea în mod diferențiat categoriilor de persoane cărora le sunt destinate respectivele dispoziții. … 11.În ceea ce privește susținerile referitoare la anumite inechități create în sistemul pensiilor militare prin dispozițiile Legii nr. 223/2015, instanța de judecată constată că, pe de o parte, aceste critici au caracter general, fără a putea fi verificate în vreun fel sub aspectul veridicității acestora, și, pe de altă parte, chiar dacă ar fi reale, nu se poate ști, în lipsa unor elemente concrete, dacă respectivele inechități au fost determinate chiar de textele criticate pentru neconstituționalitate. … 12.Referitor la neconstituționalitatea din perspectiva art. 53 alin. (2) din Constituție, reține că prin dispozițiile legale criticate nu s-a realizat o restrângere a dreptului la pensie, ci s-a reglementat modalitatea de recalculare a pensiilor de care beneficia, la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, o anumită categorie de pensionari, pensii care au devenit pensii militare. Ține de opțiunea legiuitorului modalitatea în care sunt valorificate la stabilirea/recalcularea pensiilor anumite stagii de cotizare. … 13.În ceea ce privește critica formulată de apelant din perspectiva art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instanța de judecată menționează că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Hotărârea din 2 martie 2006, pronunțată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei, art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție nu poate fi înțeles în sensul că îndreptățește o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. … 14.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 25 alin. (1) și ale art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare:– Art. 25 alin. (1): „(1) Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în condițiile art. 16-18 și 32 și perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condițiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.“; … – Art. 109 alin. (1): „(1) Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, cu modificările ulterioare, precum și pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.“ …  … 18.Autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și ale art. 53 alin. (2) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți. De asemenea, consideră că sunt încălcate prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind protecția proprietății. … 19.Examinând excepția, Curtea apreciază că, deși autorul acesteia invocă mai multe aspecte cu caracter general referitoare la o pretinsă discriminare între diferite categorii de persoane, fără a indica însă situații concrete care ar putea fi analizate sub aspectul veridicității lor, în realitate, nemulțumirea acestuia este determinată de faptul că, potrivit dispozițiilor de lege supuse controlului de constituționalitate, stagiul de cotizare realizat în sistemul public de pensii nu este valorificat în mod separat, cu prilejul recalculării pensiei militare de stat. … 20.Față de această critică, instanța de contencios constituțional reține că Legea nr. 223/2015 reglementează dreptul la pensii și asigurări sociale pentru militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare. În ceea ce privește dreptul la pensie, art. 14 din lege stabilește posibilitatea acordării a trei categorii de pensii, respectiv pensia de serviciu, pensia de invaliditate și pensia de urmaș. Cât privește pensia de serviciu, potrivit art. 15 din aceeași lege, aceasta poate fi pensie de serviciu pentru limită de vârstă, anticipată și anticipată parțială. … 21.Condițiile acordării pensiei de serviciu pentru limită de vârstă au în vedere, în esență, două criterii: vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă – respectiv 60 de ani, potrivit art. 16 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 – și vechimea efectivă de cel puțin 25 de ani, din care cel puțin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu. Potrivit art. 3 lit. g) din aceeași lege, „vechimea efectivă“ reprezintă „vechimea prevăzută la lit. f), care nu cuprinde sporurile acordate pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă, respectiv grupa I și/sau a II-a de muncă“. Vechimea prevăzută la lit. f) este „vechimea cumulată“, care este constituită din „perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obținerii unei pensii în condițiile legii“. Așa cum reiese din definiția de la art. 3 lit. i), „stagiul de cotizare“ este „perioada în care persoanele prevăzute la lit. a)-c) au datorat/plătit contribuții de asigurări sociale de stat în sistemul public de pensii“. Din cele mai sus arătate, Curtea reține că, pentru a îndeplini condiția de „vechime efectivă“ necesară acordării pensiei de serviciu pentru limită de vârstă, sunt luate în considerare atât perioadele de vechime în serviciu, cât și perioadele de vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obținerii unei pensii în condițiile legii. Prin urmare, stagiul de cotizare în sistemul public de pensii realizat de autorul excepției a fost avut în vedere pentru a aprecia îndeplinirea condițiilor necesare acordării pensiei de serviciu. … 22.Prin dispozițiile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 se stabilește că „Vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se poate valorifica și în sistemul public de pensii sau în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia, în condițiile protocoalelor încheiate între entitățile implicate“. … 23.În mod coerent, ținând cont și de faptul că persoanele care îndeplinesc atât condițiile pentru acordarea pensiei de serviciu, cât și condițiile pentru acordarea pensiei în sistemul public de pensii ar putea considera că le este mai favorabil calculul pensiei potrivit acestui din urmă sistem de pensii, dispozițiile art. 122 din Legea nr. 223/2015 prevăd că „Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, precum și urmașii acestora, care la data deschiderii dreptului de pensie, de către casa de pensii sectorială competentă, îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege, cât și cele prevăzute la data de 1 ianuarie 2016 de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, pot opta în termen de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru modul de calcul prevăzut de Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data de 1 ianuarie 2016“. … 24.De asemenea, potrivit art. 77 din Legea nr. 223/2015, „Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau care realizează vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii și care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii ori în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, în condițiile protocoalelor încheiate între entitățile implicate“. … 25.Mai mult, Curtea apreciază necesar a fi amintit că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015, pentru fiecare an care depășește vechimea cumulată de 25 de ani, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28. … 26.În concluzie, Curtea reține că vechimea în muncă sau stagiul de cotizare care au fost avute în vedere la acordarea pensiei de serviciu nu pot constitui obiectul unui calcul separat, potrivit principiilor sistemului de pensii, și al acordării unor drepturi suplimentare celor stabilite potrivit Legii nr. 223/2015. Cu toate acestea, în funcție de situația care este mai avantajoasă pentru pensionar, acesta a putut opta pentru recalcularea pensiei potrivit Legii nr. 223/2015 sau potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. În măsura în care stagiul de cotizare în sistemul public de pensii sau vechimea în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat, pensionarul putea solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii ori în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, în condițiile protocoalelor încheiate între entitățile implicate. De asemenea, perioadele de vechime cumulată care depășeau 25 de ani determinau o mărire a bazei de calcul al pensiei. … 27.Aceste dispoziții se aplică tuturor persoanelor care se pensionează în temeiul Legii nr. 223/2015 sau ale căror pensii sunt recalculate potrivit acestei legi, fără privilegii ori discriminări, astfel că sunt nesusținute criticile care vizează încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16. … 28.Cât privește critica raportată la prevederile art. 53 din Constituție și ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea reține că, potrivit celor statuate în jurisprudența sa, cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esența dreptului la pensie, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanța dreptului la pensie (în acest sens este Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010). Cu toate acestea, Curtea observă că nici dispozițiile art. 47 alin. (1) din Constituție, nici prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu prevăd dreptul la o dublă valorificare a stagiilor de cotizare în mai multe sisteme de pensii, astfel că nu se poate aprecia că există vreo restrângere a exercițiului dreptului de proprietate, contrară prevederilor constituționale și convenționale invocate. … 29.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dumitru Enache în Dosarul nr. 30.683/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 25 alin. (1) și ale art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 martie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește