DECIZIA nr. 857 din 26 noiembrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (4) lit. c) și ale art. 17 alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, în ansamblu, precum și ale art. I pct. 36 din această ordonanță de urgență [cu referire la art. 22 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009] și ale Legii nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, excepție ridicată de Alexandru Șanta în Dosarul nr. 5.481/211/2016 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.333D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a depus note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că dispozițiile art. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 au mai format obiectul controlului de constituționalitate în raport cu critici și prevederi constituționale similare și nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale în materie. În ceea ce privește celelalte dispoziții criticate, învederează că acestea sunt clare și nu afectează prevederile Legii fundamentale în componenta privind calitatea legii. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 23 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 5.481/211/2016, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (4) lit. c) și ale art. 17 alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, în ansamblu, precum și ale art. I pct. 36 din această ordonanță de urgență [cu referire la art. 22 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009] și ale Legii nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative.  … 6.Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Alexandru Șanta într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului declarat într-un litigiu privind o plângere formulată împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții întemeiate pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece au o formulare echivocă, ce poate să inducă în eroare destinatarul normei. Astfel, deși normele în discuție menționează „lista neagră“ a site-urilor de jocuri de noroc neautorizate în România și modul în care societățile care operează în domeniul jocurilor de noroc pot fi introduse sau scoase de pe această listă, în schimb, nu se precizează scopul ei, valoarea juridică și opozabilitatea față de particulari sau rolul acesteia în sistemul normativ. Astfel, aplicarea normelor este imprevizibilă, raportat la faptul că nu se cunoaște în ce măsură destinatarul normei este ținut de respectarea listei la care se referă textul criticat și în ce măsură respectarea listei este suficientă pentru a evita sancționarea sa contravențională. … 8.Se susține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 a fost adoptată cu încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție, întrucât nu îndeplinește cerințele, condițiile și limitele constituționale în care se adoptă ordonanțe de urgență. Totodată, se consideră că Legea nr. 124/2015 a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, deoarece între forma adoptată de Senat și forma adoptată de Camera Deputaților există deosebiri majore de conținut juridic, având și o configurație semnificativ diferită. … 9.Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 10.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în ceea ce privește susținerea cu privire la încălcarea principiului bicameralismului, deoarece forma Legii nr. 124/2015 adoptată de Senat diferă substanțial de forma adoptată de Camera Deputaților (care a introdus 35 de amendamente). În ceea ce privește pretinsa lipsă de precizie, se arată că, astfel cum reiese din cuprinsul reglementării criticate, publicarea listei negre nu are, în sine, consecințe juridice cu privire la operatorii economici incluși în această listă, având rol de informare pentru participanții la jocuri de noroc. Referitor la dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție, respectiv la existența situației extraordinare, se arată că în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 se face referire la Scrisoarea de punere în întârziere a Comisiei Europene, prin care se atrage atenția asupra anumitor dispoziții naționale care par să ridice probleme de compatibilitate cu dreptul Uniunii Europene, precum și asupra necesității instituirii unor măsuri fiscale. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 15 alin. (4) lit. c) și ale art. 17 alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, în ansamblu, precum și ale art. I pct. 36 din acest act normativ [cu referire la art. 22 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009], publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014, și ale Legii nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 9 iunie 2015. Dispozițiile menționate în mod punctual au următorul cuprins: – Art. 15 alin. (4) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009: „(4) Nu se acordă licență de organizare a jocurilor de noroc sau autorizație de exploatare a jocurilor de noroc, după caz, în situația în care operatorii economici organizatori: […] c) au operat jocuri de noroc la distanță, astfel cum sunt prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. h)-n), în România și nu au declarat și nu au plătit sumele datorate conform prezentei ordonanțe de urgență. Site-urile de jocuri de noroc ale operatorilor care exploatează jocurile de noroc la distanță prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. h)-n), care nu au achitat taxele de licență și de autorizare, precum și alte sume datorate vor fi introduse pe o «listă neagră» a site-urilor de jocuri de noroc neautorizate în România până la clarificarea situației și vor fi scoase din «lista neagră» doar prin decizia Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. Condițiile de introducere și de scoatere a site-urilor de jocuri de noroc în/din «lista neagră» vor fi reglementate prin ordin al președintelui O.N.J.N.“; … – Art. 17 alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009: „(11) Comitetul de Supraveghere al O.N.J.N. instituie o «listă neagră» a site-urilor de jocuri de noroc neautorizate în România. «Lista neagră» care conține site-urile de jocuri care desfășoară ori au desfășurat activități de jocuri de noroc neautorizate va fi inițiată la propunerea direcțiilor de specialitate din cadrul O.N.J.N., iar aprobarea pentru introducerea și eliminarea din «lista neagră» se va face cu respectarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, ale normelor de aplicare a acesteia și ale ordinului președintelui O.N.J.N.; O.N.J.N. va publica pe site-ul propriu «lista neagră».“; … – Art. 22 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 (astfel cum a fost introdus prin art. I pct. 36 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014): „(6) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei participarea persoanelor fizice de pe teritoriul României la activități de jocuri de noroc la distanță, așa cum sunt definite la art. 10 alin. (1) lit. h)-n), care nu sunt autorizate de O.N.J.N.“ …  … 15.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta privind calitatea legii, ale art. 61 alin. (2) referitor la principiul bicameralismului și ale art. 115 alin. (4) cu privire la condițiile în care pot fi adoptate ordonanțe de urgență. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că în materia jocurilor de noroc trebuie luate în considerare, în primul rând, cadrul legal european, dar și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în domeniul libertății de a presta servicii, prevăzute de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Astfel, prin Hotărârea din 3 iunie 2010, pronunțată în Cauza C-258/08, LadbrokesBetting Gaming Ltd, Ladbrokes International Ltd împotriva Stichting de NationaleSporttotalisator, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și-a reconfirmat jurisprudența potrivit căreia, în domeniul reglementării jocurilor de noroc, statele membre dispun de o marjă foarte largă de acțiune. Totodată, au fost învederate criteriile de care instanțele naționale trebuie să țină seama în contextul verificărilor privind aptitudinea reglementării naționale de a limita dependența de jocurile de noroc și de a preveni frauda în domeniu. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că obiectivul principal urmărit de reglementarea națională trebuie să fie lupta împotriva criminalității, mai precis protecția consumatorilor de jocuri de noroc împotriva fraudelor săvârșite de operatori, și a precizat că o legislație națională destinată să limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc, în scopul limitării dependenței de jocurile de noroc și pentru a preveni frauda, este în principiu compatibilă cu dreptul european (a se vedea Decizia nr. 136 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 20 mai 2020, paragraful 18, sau Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012). … 17.În exercitarea marjei de apreciere, legiuitorul primar derivat a stabilit, în mod detaliat, reguli cu privire la condițiile în care se pot organiza și desfășura activitățile de jocuri de noroc. Astfel, la nivel național, Curtea observă că prevederile art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 fac parte din normele care circumscriu condițiile ce trebuie îndeplinite de către un operator economic pentru obținerea licenței de organizare a jocurilor de noroc de la Comitetul de Supraveghere al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, precum și situațiile în care nu se acordă licență de organizare a jocurilor de noroc sau autorizație de exploatare a jocurilor de noroc, după caz, printre acestea regăsindu-se și situația în care operatorii economici organizatori au operat jocuri de noroc la distanță în România și nu au declarat și nici nu au plătit sumele datorate conform legii. În acest context, legiuitorul, prin art. 15 alin. (4) lit. c) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, a stabilit că site-urile de jocuri de noroc ale operatorilor care exploatează jocurile de noroc la distanță, respectiv: jocuri loto, pariuri, jocuri de noroc caracteristice cazinourilor, jocuri de noroc caracteristice cluburilor de poker, jocurile tip slot-machine, jocurile bingo desfășurate în săli de joc, jocurile bingo organizate prin intermediul rețelelor de televiziune și jocurile loto – la distanță, și care nu au achitat taxele de licență și de autorizare și nici alte sume datorate vor fi introduse pe o „listă neagră“ a site-urilor de jocuri de noroc neautorizate în România până la clarificarea situației lor și vor fi scoase din „lista neagră“ prin decizia Comitetului de Supraveghere al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, potrivit art. 17 alin. (11) din același act normativ.  … 18.Prin urmare, lista prevăzută de art. 15 alin. (4) lit. c) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 vizează operatorii economici, respectiv pe acei furnizori de servicii în domeniul jocurilor de noroc ale căror site-uri desfășoară ori au desfășurat activități de jocuri de noroc neautorizate (a se vedea Decizia nr. 590 din 13 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.050 din 27 decembrie 2016), context în care normele în discuție se adresează operatorilor economici care administrează aceste tipuri de activități, nicidecum nu produce efecte juridice aplicabile particularilor – persoane fizice.  … 19.În ceea ce privește aspectele referitoare la criteriile de calitate a legii, respectiv claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate, pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, pretins a fi încălcate prin normele criticate, Curtea a constatat, în jurisprudența sa, că autoritatea legiuitoare are obligația de a edicta norme care să respecte aceste trăsături. În acest sens, potrivit art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce“, iar, potrivit art. 36 alin. (1) din aceeași lege, „actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie“.  … 20.Aplicând aceste considerente de principiu la normele supuse controlului de constituționalitate, Curtea observă că acestea se circumscriu cerințelor de calitate a legii, întrucât din conținutul acestora reiese cu ușurință și claritate înțelesul dat de legiuitor, destinatarii dispozițiilor art. 15 alin. (4) lit. c) și ale art. 17 alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 fiind persoanele juridice care solicită licență, respectiv autorizația pentru exploatarea jocurilor de noroc, în condițiile legislației specifice în materie, și cărora nu li se va acorda licență de organizare a jocurilor de noroc sau autorizație de exploatare a jocurilor de noroc, după caz, dacă nu îndeplinesc acele cerințe prescrise de lege, fiind totodată introduse pe o „listă neagră“ a site-urilor de jocuri de noroc neautorizate. Prin urmare, normele legale trebuie interpretate și aplicate ținând seama de structura și succesiunea conținutului unui act normativ, de conexiunile existente între normele legale incidente și de faptul că operatorii economici sau participanții la astfel de jocuri trebuie să manifeste diligență pentru cunoașterea cadrului legislativ aferent. … 21.Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 124/2015, în raport cu art. 61 alin. (2) din Constituție referitor la principiul bicameralismului, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru motivele ce se vor arăta în continuare. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a stabilit două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care, prin procedura legislativă, se încalcă principiul bicameralismului, și anume: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea cumulativă a celor două criterii este de natură să afecteze principiul constituțional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009). Însă bicameralismul nu înseamnă ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de prima Cameră sesizată, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în prima Cameră sesizată ar însemna limitarea rolului său constituțional, iar caracterul decizional atașat acesteia devine iluzoriu. S-ar ajunge la un veritabil mimetism, în sensul că cea de-a doua Cameră se va identifica, în ceea ce privește activitatea sa legislativă, cu prima Cameră, neputându-se îndepărta în niciun fel de la soluțiile legislative pentru care a optat prima Cameră, ceea ce este contrar, până la urmă, chiar ideii de bicameralism. … 22.Prin urmare, nu se poate susține încălcarea principiului bicameralismului atât timp cât legea adoptată de Camera decizională se referă la aspectele principiale pe care le-a avut în vedere propunerea/proiectul de lege în forma sa însușită de prima Cameră sesizată. În acest sens, modificările aduse formei adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să cuprindă o soluție legislativă care păstrează concepția de ansamblu a acesteia și să fie adaptate în mod corespunzător, prin stabilirea unei soluții legislative alternative/complementare, care nu se abate de la forma adoptată de Camera de reflecție, în condițiile în care aceasta este mai cuprinzătoare sau mai bine articulată în cadrul ansamblului legii, cu realizarea anumitor coroborări inerente oricărei modificări (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 765 din 14 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 21 februarie 2017, paragrafele 37 și 38, sau Decizia nr. 377 din 31 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 45). … 23.Aplicând considerentele de principiu rezultate din jurisprudența Curții Constituționale referitoare la criteriile esențiale ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru respectarea principiului bicameralismului, Curtea constată că, în cazul legii criticate, deși există diferențe între formele adoptate de Senat și de Camera Deputaților, nu se poate afirma că ar exista deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului.  … 24.Astfel, ambele forme adoptate vizează aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative. În acest sens, Senatul, în calitate de cameră de reflecție, a adoptat printr-un articol unic Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014, iar Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a adoptat legea de aprobare, cu modificări și completări, printr-un articol căruia i se subsumează un număr de 35 de puncte, stabilind, totodată, și dispoziții tranzitorii prin art. II. … 25.Din examinarea amendamentelor formulate, precum și din motivarea aferentă introducerii în lege a acestora reiese că acestea vizează: punerea de acord a cadrului legislativ cu reglementările Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 140/2012, pentru a se evita dubla reglementare; punerea de acord a cadrului legislativ cu reglementările Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2000, pentru a se evita dubla reglementare; îndreptarea unor erori materiale; enumerarea clară a măsurilor administrative care duc la imposibilitatea aplicării pentru licență, pentru a se elimina anumite interpretări sau confuzii cu alte măsuri administrative; clarificări operate ca urmare a solicitărilor Comisiei Europene, respectiv cu privire la drepturile operatorilor care vor deține echipamente pe teritoriul României; corelarea unor prevederi; lămurirea aspectelor referitoare la unele noțiuni care pot fi utilizate doar în anumite circumstanțe, spre exemplu, jackpot, care poate fi utilizat doar pentru jocurile tip slot-machine, nu și pentru aparatele cu risc limitat. … 26.Prin urmare, toate modificările aduse de Camera decizională se raportează la materia avută în vedere de ordonanța de urgență a Guvernului a cărei aprobare are loc și la forma de reglementare aprobată de prima Cameră sesizată. … 27.Cu privire la excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014, în ansamblu, precum și a art. I pct. 36 din această ordonanță de urgență [cu referire la art. 22 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009] în raport cu dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea reține că prin Decizia nr. 72 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 28 iunie 2017, paragrafele 27-30, a constatat că aceasta este neîntemeiată, deoarece în preambulul acestei ordonanțe de urgență sunt expuse în mod concret elementele care au condus la adoptarea unor măsuri pe calea delegării legislative. … 28.Astfel, Curtea a reținut că ordonanța de urgență criticată a fost adoptată în contextul în care Comisia Europeană a adresat o „scrisoare de punere în întârziere – încălcarea nr. 2013/4216 a Comisiei Europene“, prin care „se atrage atenția asupra anumitor dispoziții din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, care par să ridice probleme de compatibilitate cu principiile fundamentale ale libertății de a presta servicii, reglementate de articolul 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene“, iar prin ordonanța de urgență se propun reglementări legislative care să evite încălcarea prevederilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene. De asemenea, Curtea observă că, astfel cum reiese atât din nota de fundamentare a ordonanței de urgență, cât și din expunerea de motive la proiectul legii de aprobare a ordonanței de urgență, acest act normativ propune „reglementări legislative care să stopeze procedura de infringement pornită împotriva României pentru încălcarea prevederilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (procedură aflată în ultima fază, urmând ca, în caz de neconformare conform angajamentului, să se dispună sesizarea Curții Europene de Justiție), dar în același timp să servească intereselor statului în vederea întăririi securității sociale și a ordinii de drept, precum și a punerii în aplicare a dispozițiilor aplicabile monopolului de stat în domeniul jocurilor de noroc“.  … 29.Față de această împrejurare, Curtea a constatat că, în conformitate cu dispozițiile art. 148 alin. (4) din Constituție, autoritățile statului român s-au angajat să garanteze ducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din tratatele constitutive ale Uniunii Europene, din reglementările comunitare cu caracter obligatoriu și din actul de aderare. În acest sens, Guvernul este abilitat din punct de vedere constituțional ca, prin mijloacele pe care le are la îndemână, să garanteze îndeplinirea obligațiilor României față de Uniunea Europeană. Astfel, folosirea ordonanțelor de urgență pentru punerea de acord a legislației naționale cu cea europeană, în situația în care este iminentă declanșarea procedurii de infringement în fața Curții de Justiție, este pe deplin constituțională. În aceste condiții, Curtea, spre exemplu, prin Decizia nr. 72 din 28 februarie 2017, precitată, și prin Decizia nr. 802 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009, a constatat că o atare situație este considerată ca fiind una extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, astfel încât ordonanța de urgență criticată respectă exigențele art. 115 alin. (4) din Constituție. … 30.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexandru Șanta în Dosarul nr. 5.481/211/2016 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 15 alin. (4) lit. c) și ale art. 17 alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, în ansamblu, precum și ale art. I pct. 36 din această ordonanță de urgență [cu referire la art. 22 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009] și ale Legii nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 noiembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește