DECIZIA nr. 855 din 18 decembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 72 alin. (3) coroborat cu art. 64 alin. (4) și (5) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Liviu Cotora în calitate de administrator special al Societății Integrator – S.A. din București în Dosarul nr. 18.595/3/2012 al Tribunalului Covasna – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.126D/2016. … 2.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției de neconstituționalitate. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părții prezente, care, mai întâi, prezintă situația de fapt a societății al cărei administrator special este, respectiv: domeniul de activitate în hi-tech software, litigiile în care se află pentru stabilirea și recuperarea prejudiciului ca urmare a piratajului masiv de licențe software (o sumă mai mare de 20 milioane euro), fiind vorba despre licențe mixte (române și germane), urmată de starea de faliment solicitată de partea/societatea cu care se află în conflict, context în care s-a urmărit împiedicarea accesului la justiție pe plan național, formulându-se acțiuni în justiție în celălalt stat, respectiv la instanțele de la Karlsruhe; pe plan național, au avut loc cercetări dispuse de către Direcția Națională Anticorupție, context în care s-a contestat creanța stabilită în sarcina administratorului societății cu care se află în divergență. Astfel, în ceea ce privește textul criticat, arată că există deja jurisprudență în materie, problemele fiind rezolvate, însă prevederile criticate din legislația națională, spre deosebire de legislația franceză (în acest context precizează că societatea parteneră este franceză), nu conțin aspecte legate de activul imaterial în momentul insolvenței, respectiv proceduri colective, astfel cum este cu privire la corporal – brevete, invenții, drepturi de autor. Așadar, legislația este deficitară din acest punct de vedere, iar judecătorul-sindic și administratorul judiciar nu au baza legală și competența de a verifica unele aspecte în legătură cu societatea care deține drepturi de autor, respectiv cu societatea care deține creanțele în număr majoritar, acesta având în fapt puterea de a decide și doar în favoarea sa, având un interes direct. Prin urmare, textul de lege nu prevede explicit care este situația juridică privind dreptul de autor/coautor în situația în care au fost piratate licențe software, fiind un vid legislativ pe plan național, față de alte state unde este obligatoriu ca judecătorul-sindic să poată decide. … 4.Având cuvântul, cu încuviințarea președintelui Curții Constituționale și în temeiul art. 216 alin. (5) din Codul de procedură civilă, domnul judecător Petre Lăzăroiu adresează o întrebare autorului excepției de neconstituționalitate pornind de la faptul că în discuție a fost adusă o problemă legată de structura capitalului social, respectiv active materiale și imateriale, atât potrivit legislației naționale, cât și internaționale. În acest context, întrebarea este dacă au fost introduse în capitalul social și aceste active imateriale, aceste drepturi de creanțe dematerializate, întrucât, dacă nu au fost introduse în capitalul social, nici nu s-ar putea solicita judecătorului-sindic o asemenea operațiune. … 5.Având cuvântul și răspunzând întrebării adresate, autorul excepției de neconstituționalitate arată că, potrivit legilor internaționale (IAS – Standardele internaționale de contabilitate – art. 36 și 38), pentru activul imaterial există obligația de evaluare la valoarea pieței o dată pe an. În cazul în care o societate se află în insolvență de mai mulți ani (6-7 ani), chiar dacă valoarea de piață sau valoarea prejudiciului din brevetele piratate este foarte mare, este interzisă punerea activelor imateriale la valoarea reală, ci numai la valoarea de piață. Or, în aceste condiții, dacă nu se poate proba valoarea netă, este evident că acestea sunt trecute la o valoare devalorizată, neputând fi ținute la valoarea lor reală de la data intrării în insolvență, mai ales că legislația în materia dreptului de autor și a contabilității pe active imateriale este paralelă cu legislația privind procedurile colective. În final, subliniază că dorește un tratament juridic precum cel din legislația franceză. … 6.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public precizează că, în fapt, criticile de neconstituționalitate vizează faptul că în legislația insolvenței nu se arată practic cum trebuie tratat un creditor împotriva căruia s-a început urmărirea penală. Astfel, un atare creditor nu ar avea o creanță certă lichidă și exigibilă, iar dacă această creanță ar exista, aceasta ar trebui să servească pentru recuperarea prejudiciului într-o cauză penală. Prin urmare, nu ar putea fi înscris în tabelul creanțe și astfel să controleze o societate precum cea pe care o are autorul excepției în procedură de insolvență.  … 7.Față de această împrejurare, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, în raport cu criticile formulate, întrucât se critică o tăcere a legii, aspect ce excedează competenței Curții Constituționale. Or, în aceste condiții, competența de a reglementa revine fie legiuitorului, în contextul în care situația este neclară, fie instanțelor judecătorești ca, pe cale de interpretare, să accepte sau nu ca un astfel de creditor să fie trecut pe tabelul creditorilor. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 25 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 18.595/3/2012, Tribunalul Covasna – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 72 alin. (3) coroborat cu art. 64 alin. (4) și (5) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Liviu Cotora în calitate de administrator special al Societății Integrator – S.A. din București într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2006. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul criticat definește noțiunile de creditor provizoriu și de creditor în condiție suspensivă, însă nu prevede aspecte legate de tratamentul unui creditor împotriva căruia s-a dispus urmărirea penală, cu constituire de parte civilă și prejudiciu, care poate vota în cadrul adunării creditorilor și care are interese contrare principiilor ce guvernează legea insolvenței, respectiv maximizarea averii debitorului, încălcându-se astfel dreptul de proprietate privată. Totodată, menționează că textele sunt interpretabile, iar aplicarea acestora, în speța de față, a condus la încălcarea principiului egalității armelor, acceptându-se că se poate vota „cu creanța solicitată și nu cu creanța admisă“. … 10.Tribunalul Covasna – Secția civilă, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu își exprimă opinia asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 12.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, deși indică textele constituționale pretins a fi încălcate și face o trimitere generică la încălcarea dreptului său de proprietate (potențial) prin acordarea dreptului de participare la adunările creditorilor și la vot în adunarea generală a creditorilor înscriși în tabelul de creanțe, expune situația de fapt a speței deduse judecății, modul în care a fost aplicată în concret legea, neexistând nicio legătură între textele criticate și prevederile constituționale menționate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 64 alin. (4) și (5) și ale art. 72 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: – Art. 64 alin. (4) și (5): (4)Creanțele nescadente sau sub condiție la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credală și vor fi îndreptățite să participe la distribuiri de sume în măsura îngăduită de prezenta lege.(5)Titularii creanțelor sub condiție suspensivă la data deschiderii procedurii, inclusiv creanțele a căror valorificare este condiționată de executarea în prealabil a debitorului principal, vor fi îndreptățiți să voteze și să participe la distribuiri numai după îndeplinirea condiției respective. … – Art. 72 alin. (3): „Tabelul preliminar de creanțe va fi, totodată, afișat de grefă la ușa instanței, întocmindu-se în acest sens un proces-verbal de afișare, și va fi comunicat debitorului. După afișare, creditorii înscriși în tabelul preliminar de creanțe pot participa la adunările creditorilor.“ …  … 16.Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V – Dispoziții tranzitorii și finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date.“, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. … 17.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate și atributele acestuia și se instituie în vederea apărării intereselor sociale și economice generale sau pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale altor persoane, esențial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate (în acest sens a se vedea și Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993). De asemenea, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Așadar, textul art. 44 din Constituție cuprinde expres în cadrul alin. (1) o dispoziție specială în temeiul căreia legiuitorul are competența de a stabili conținutul și limitele dreptului de proprietate, inclusiv prin introducerea unor limite vizând atributele dreptului de proprietate. De asemenea, textul constituțional menționat prevede faptul că dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului sunt garantate.  … 19.De altfel, și jurisprudența Comisiei Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu Decizia din 10 martie 1981, pronunțată în Cauza X împotriva Belgiei, este în sensul că procedurile legale instituite în materia insolvenței, de principiu, nu reprezintă o privare de proprietate asupra bunurilor, ci o măsură de control a folosirii acestora, în concordanță cu interesul general, potrivit art. 1 paragraful 2 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea și Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 10 martie 2003, Cauza Luordo împotriva Italiei, paragraful 67). În acest context, Curtea Constituțională a reținut că, în virtutea prevederilor convenționale, de principiu, statele au o anumită marjă de apreciere cu privire la adoptarea legilor pe care le consideră necesare reglementării folosirii bunurilor conform interesului general (a se vedea Decizia nr. 40 din 30 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 5 iulie 2018). … 20.În ceea ce privește critica formulată în prezenta cauză și aspectele menționate de autorul excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că acestea sunt, pe de o parte, chestiuni care țin de completarea textului criticat, ceea ce este atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind, în virtutea art. 61 alin. (1) din Constituție, unica autoritate legiuitoare a țării. Pe de altă parte, autorul excepției de neconstituționalitate este nemulțumit de interpretarea și aplicarea legii la speța deduse judecății, care este atributul celor ce sunt îndrituiți cu asemenea operațiuni la cazuri concrete și care trebuie să acționeze cu respectarea principiului bunei-credințe, fiind totodată aspecte ce țin de competența instanțelor de judecată învestite cu soluționarea litigiului, neintrând în sfera contenciosului constituțional.  … 21.Ca atare, o asemenea critică nu intră însă în competența de soluționare a instanței de contencios constituțional, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, și judecă numai în drept, astfel încât conduita celor care aplică legea nu poate constitui temei pentru constatarea neconstituționalității unor texte legale. În consecință, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 22.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. (4) și (5) și ale art. 72 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Liviu Cotora în calitate de administrator special al Societății Integrator – S.A. din București în Dosarul nr. 18.595/3/2012 al Tribunalului Covasna – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Covasna – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 decembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește