DECIZIA nr. 855 din 17 decembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Star Storage – S.A. din București în Dosarul nr. 1.854/1/2016 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.236D/2017. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției, doamna avocat Alina Fetiță, în calitate de apărător ales, cu delegație depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celeilalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului autoarei excepției, care solicită admiterea acesteia, precizând că a criticat și prevederile art. 613 alin. (4) din Codul de procedură civilă alături de cele ale art. 493 alin. (5) din același cod. Susține că textele de lege menționate încalcă dispozițiile art. 21 din Constituție, în măsura în care oferă posibilitatea completului de filtru să respingă recursul atunci când acesta îndeplinește condițiile de formă, iar motivele invocate și dezvoltate se încadrează printre cele prevăzute de art. 488 din Codul de procedură civilă. … 4.Reprezentantul Ministerului Public arată, cu titlu prealabil, că sesizarea Curții Constituționale a fost făcută doar cu privire la art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, cererea de sesizare a instanței de control constituțional cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 613 alin. (4) din același cod fiind respinsă ca inadmisibilă. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată Curtea Constituțională, consideră că este neîntemeiată, precizând că, în opinia sa, nu se impune reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, respectiv cele reținute în paragraful 20 din Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Decizia nr. 1.554 din 4 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.854/1/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Star Storage – S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de revizuire a unei hotărâri judecătorești, întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, argumentată prin susținerea că, drept urmare a aplicării procedurii filtrului, instanța nu s-a pronunțat asupra recursului declarat de revizuenta autoare a excepției și nici nu a analizat motivele de casare invocate. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional în măsura în care permite completului de filtru să respingă recursul atunci când acesta îndeplinește condițiile de formă, iar motivele invocate și dezvoltate se încadrează în prevederile art. 488 din Codul de procedură civilă. Se susține că procedura de filtru, astfel cum este prevăzută de legiuitor, este o procedură lipsită de oralitate, în care principiile contradictorialității și dreptului la apărare sunt încălcate, invocând în acest sens cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015. … 7.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, apreciind că autoarea excepției formulează critici care vizează în special modul de aplicare a legii, iar sub aspectul constituționalității reiterează cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, aducând în acest sens argumente desprinse din jurisprudența Curții Constituționale și din doctrina referitoare la procedura soluționării recursurilor. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile apărătorului autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, care, la data ridicării excepției, aveau următoarea redactare: „În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părților.“ … 13.Prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate au fost abrogate prin art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018. Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate, întrucât acestea își păstrează incidența în soluționarea cererii de revizuire ca urmare a faptului că, din cauza procedurii filtrării, instanța de recurs nu a analizat motivele de recurs formulate de recurentă. … 14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 21 alin. (1)-(3) care consacră dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, din analiza actului de sesizare, rezultă că aceasta a fost ridicată în cursul soluționării cererii de revizuire îndreptate împotriva deciziei prin care Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a respins ca inadmisibil recursul declarat de autoarea excepției împotriva sentinței civile prin care Curtea de Apel București – Secția a V-a civilă a respins acțiunea în anulare prin care se solicitase desființarea unei hotărâri arbitrale. Motivul pentru care Înalta Curte a considerat că recursul este inadmisibil și l-a respins ca atare în cadrul procedurii de filtru l-a reprezentat faptul că, la momentul pronunțării, art. 613 alin. (4) din Codul de procedură civilă prevedea că sunt supuse recursului doar hotărârile prin care curtea de apel admite acțiunea în anulare, excluzându-le implicit pe cele de respingere. Autoarea excepției de neconstituționalitate și-a întemeiat cererea de revizuire introdusă împotriva deciziei pronunțate de completul de filtru pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă (când instanța „nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut“), argumentată prin susținerea că, drept urmare a aplicării procedurii filtrului, instanța nu s-a pronunțat asupra recursului declarat de aceasta și nici nu a analizat motivele de casare invocate. … 16.Față de acest cadru procesual, Curtea reține că revizuirea este o cale extraordinară de atac care, potrivit art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă, poate fi îndreptată împotriva hotărârilor pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul, cu excepțiile prevăzute la alin. (2), inaplicabile însă în cauză. Or, specificul hotărârii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în ceea ce privește admisibilitatea în principiu a recursurilor, prin intermediul procedurii filtrării acestora, îl constituie tocmai faptul că exclude analiza fondului litigiului, limitându-se strict la analiza legalității hotărârii atacate cu recurs.  … 17.Acest lucru a fost accentuat de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, prin care a constatat că sintagma „sau că recursul este vădit nefondat“ din cuprinsul prevederilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă este neconstituțională, întrucât obligă completul de filtru să se pronunțe asupra fondului motivelor de casare invocate, ceea ce excedează procedurii admiterii în principiu. Curtea a observat (paragraful 21 din decizia menționată) că respingerea recursului pentru motivul că este vădit nefondat presupune examinarea în fond a acestuia, implicând analizarea unor aspecte care vizează temeinicia solicitării care face obiectul recursului; or, procedura examinării admisibilității recursului trebuie să vizeze doar aspecte pur formale, întrucât decizia pronunțată în cadrul procedurii de filtrare se dă fără citarea părților și fără posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva ei. În același sens, Curtea a subliniat (paragraful 22) că legiuitorul nu poate să plaseze un aspect ce ține de fondul căii de atac într-o etapă procesuală anterioară în care nu se analizează și nu se soluționează fondul cauzei, astfel că includerea soluției de respingere a recursului ca vădit nefondat în etapa admisibilității în principiu a recursului eludează finalitatea și rațiunea acestei etape. … 18.Ca urmare a constatării neconstituționalității sintagmei referitoare la caracterul vădit nefondat al recursului, această ipoteză a fost eliminată, prin efectul obligatoriu al Deciziei nr. 839 din 8 decembrie 2015, dintre situațiile care puteau justifica respingerea ca inadmisibilă a cererii de recurs în procedura filtrului.  … 19.În consecință, ținând cont de prevederile art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă, revizuirea apare ca o cale de atac ce nu poate fi formulată împotriva unei decizii pronunțate de Înalta Curte în procedura filtrului, care, prin ipoteză, nu antamează fondul pricinii. De altfel, aceasta a fost și soluția pronunțată, în virtutea principiului legalității căilor de atac, de instanța supremă în soluționarea acestei cereri. … 20.În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că nu poate fi primită o excepție de neconstituționalitate ridicată într-o acțiune care este ab initio inadmisibilă, câtă vreme nu sunt contestate chiar dispozițiile legale care determină o atare soluție în privința cauzei în care a fost ridicată excepția, ipoteză care nu se regăsește în cauza de față. Aceasta, deoarece, indiferent de soluția pronunțată de Curtea Constituțională referitor la excepția de neconstituționalitate ridicată într-o cauză ab initio inadmisibilă, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză (a se vedea Decizia nr. 171 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011, Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, și Decizia nr. 94 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 16 aprilie 2014, Decizia nr. 433 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 31 august 2016). … 21.Prin urmare, Curtea observă că autoarea excepției a formulat o primă cale de atac inadmisibilă în condițiile Codului de procedură civilă, și anume recursul împotriva sentinței prin care s-a respins acțiunea în anulare introdusă împotriva unei hotărâri arbitrale, după care a continuat cu o nouă cale de atac inadmisibilă, revizuirea îndreptată împotriva hotărârii completului de filtru cu privire la admisibilitatea în principiu a recursului. … 22.Așadar, față de împrejurarea că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cale de atac inadmisibilă potrivit legii, are și aceasta același caracter, invocarea sa fiind lipsită de finalitate, în condițiile în care prevederile de lege supuse controlului nu sunt chiar cele care constituie temeiul respingerii ca inadmisibile a căii de atac în cursul soluționării căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Star Storage – S.A. din București în Dosarul nr. 1.854/1/2016 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 decembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește