DECIZIA nr. 854 din 17 decembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 73 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Cooperativa Meșteșugărească „Crinul“ – S.A. din Rădăuți în Dosarul nr. 1.004/285/2016 al Judecătoriei Rădăuți și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 767D/2017.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a acesteia. Consideră că nu poate fi reținută critica prin raportare la art. 16 din Constituție, arătând că reglementarea ce face obiectul excepției se justifică prin faptul că încă de la introducerea cererii de chemare în judecată pârâtul cunoaște pretențiile reclamantului și, în consecință, știe dacă este necesar să cheme sau nu în garanție o altă persoană, pe când în cazul reclamantului, o astfel de necesitate poate să rezulte ca urmare a susținerilor pârâtului cuprinse în întâmpinare sau în cererea reconvențională. Totodată, în considerarea principiului exercitării cu bună-credință a drepturilor și a libertăților, dacă știe că se impune să cheme un terț în garanție, pârâtul trebuie să indice de la bun început acest lucru. De altfel, dacă nu formulează cerere de chemare în garanție, pârâtul are oricând la îndemână posibilitatea introducerii unei acțiuni principale. De asemenea, acestuia i se poate opune excepția procesului rău condus, exceptio mali processus. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 3 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.004/285/2016, Judecătoria Rădăuți a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 73 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Cooperativa Meșteșugărească „Crinul“ – S.A. din Rădăuți într-o cauză având ca obiect soluționarea unei „acțiuni în daune delictuale“.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât pârâtul este lipsit de posibilitatea de a formula o cerere de chemare în garanție după expirarea termenului de depunere a întâmpinării, atunci când este posibil ca acest mijloc procesual să fie singura lui apărare validă. Se arată că reclamantul are posibilitatea ca prin răspunsul la întâmpinare să propună probe noi, astfel cum s-a întâmplat chiar în procesul în care a fost ridicată excepția. Precizează că reclamantul poate introduce în mod intenționat o cerere de chemare în judecată aparent neîntemeiată, care să determine lipsa unui răspuns – sau cel mult un răspuns minimal – de la pârât, prin întâmpinare. După aceasta, prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul își poate prezenta adevăratele probe pe care își bazează pretențiile, moment în care pârâtul nu mai poate face o cerere de chemare în garanție, chiar dacă ar dori acest lucru. Se susține că se restrâng dreptul la apărare și dreptul de acces liber la justiție, în condițiile în care chemarea în garanție este considerată o adevărată acțiune. Totodată, se încalcă și principiul egalității în drepturi, întrucât nu se justifică poziția de superioritate pe care o are reclamantul față de pârât în ceea ce privește posibilitatea de a formula o cerere de chemare în garanție, cu referire la termenul în care o asemenea cerere poate fi formulată. În același timp, este exclus dreptul pârâtului ca printr-o cerere reconvențională să invoce o garanție, chiar dacă în această situație el are o poziție similară cu cea a unui reclamant. Se critică, de asemenea, și situația diferită față de termenul pe care îl are intervenientul principal pentru a formula o cerere de chemare în garanție, arătându-se că limitarea posibilității pârâtului de a invoca o cerere de chemare în garanție nu are la bază o justificare rezonabilă, astfel că se încalcă și art. 21 din Constituție în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil. … 6.Judecătoria Rădăuți apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, în opinia sa, textul de lege criticat nu aduce atingere prevederilor din Legea fundamentală invocate de autoarea excepției. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere ale Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, prevederile art. 73 din Codul de procedură civilă. Din motivarea excepției rezultă că autoarea acesteia critică doar dispozițiile art. 73 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut normativ: „(3) Cererea [de chemare în garanție] făcută de pârât se va depune în termenul prevăzut pentru depunerea întâmpinării înaintea primei instanțe, iar dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată“.  … 12.În opinia autoarei excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 21 – Accesul liber la justiție și art. 24 – Dreptul la apărare. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că instituția chemării în garanție, reglementată în art. 72-74 din Codul de procedură civilă, consacră o formă de intervenție forțată într-un proces prin utilizarea căreia se eficientizează administrarea justiției, întrucât oferă părții interesate posibilitatea de a solicita judecarea în cadrul aceluiași proces atât a acțiunii principale, cât și a acțiunii în garanție sau în despăgubiri pe care ar putea să o formuleze și în mod separat, prin promovarea unei acțiuni distincte. Scopul părții care apelează la acest procedeu de extindere a cadrului procesual este acela de a-și asigura despăgubirea în cazul în care soluția pronunțată i-ar fi defavorabilă, valorificându-și pe cale incidentală dreptul de a fi garantat sau despăgubit. … 14.Autoarea prezentei excepții de neconstituționalitate susține că sunt nesocotite dispozițiile art. 16 și 21 din Constituție ca urmare a faptului că prevederile de lege criticate stabilesc pentru pârât un termen diferit de cel pe care îl are la dispoziție reclamantul pentru depunerea cererii de chemare în garanție. Astfel, dacă cererea făcută de reclamant sau de intervenientul principal trebuie depusă cel mai târziu până la terminarea cercetării procesului înaintea primei instanțe, în ceea ce privește cererea făcută de pârât se prevede că aceasta se va depune în termenul prevăzut pentru depunerea întâmpinării înaintea primei instanțe – adică în 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, conform art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă -, iar dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată. … 15.Prin prisma unor critici formulate din aceeași perspectivă, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra prevederilor similare cuprinse în art. 61 din Codul de procedură civilă din 1865, statuând că stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Sub acest aspect, Curtea a reținut că accesul liber la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a le utiliza, în formele și în modalitățile instituite de lege. În consecință, prin reglementările cuprinse în art. 61 din Codul de procedură civilă din 1865, referitoare la termenele până la care reclamantul, respectiv pârâtul, poate depune cererea de chemare în garanție, legiuitorul nu a înțeles să stabilească un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existența unor situații procesuale diferite. Curtea a constatat că, în aceste condiții, părților interesate nu li se încalcă nici accesul liber la justiție, atâta vreme cât pot sesiza instanțele judecătorești, în termenul legal, cu cererea de chemare în garanție. Mai mult, obligația părților de a-și exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților. În acest sens sunt Decizia nr. 913 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 27 noiembrie 2007, Decizia nr. 209 din 28 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 6 mai 2008, Decizia nr. 815 din 3 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 16 august 2010, Decizia nr. 227 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 11 mai 2011. … 16.Întrucât criticile de neconstituționalitate formulate în cauza de față privesc aceleași aspecte, prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele cuprinse în deciziile menționate își mențin valabilitatea și în ceea ce privește prezenta excepție de neconstituționalitate.  … 17.În ceea ce privește susținerea potrivit căreia, în situația în care, prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul prezintă adevăratele probe pe care își bazează pretențiile, pârâtul nu ar mai avea posibilitatea de a formula o cerere de chemare în garanție, Curtea constată că nu poate fi reținută, întrucât, potrivit regulilor instituite prin art. 254 din Codul de procedură civilă, probele se propun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât, prin întâmpinare. Dovezile care nu au fost propuse în aceste condiții nu vor mai putea fi cerute și încuviințate în cursul procesului, decât în anumite cazuri expres precizate de lege, și anume, atunci când necesitatea probei rezultă din modificarea cererii, când nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească și partea nu o putea prevedea, când partea învederează instanței că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute, când administrarea probei nu duce la amânarea judecății sau când există acordul expres al tuturor părților. Așadar, pârâtul va cunoaște pretențiile reclamantului și probele pe care acestea se sprijină încă de la comunicarea cererii de chemare în judecată, nemaiexistând, de regulă, un alt moment procedural în care să fie permisă propunerea de noi probe de către reclamant. Prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul nu va putea propune alte probe decât cele pe care deja le-a considerat a fi necesare pentru demonstrarea pretențiilor sale exprimate în cererea de chemare în judecată. Este adevărat că, până la primul termen la care este legal citat, reclamantul își poate modifica cererea de judecată, potrivit art. 204 alin. (1) din Codul de procedură civilă, propunând, în mod corespunzător și probe noi, dar acest fapt nu impietează asupra dreptului pârâtului de a recurge la chemarea în garanție. Aceasta, deoarece, potrivit textului menționat, într-o asemenea situație, instanța va dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, fiind aplicabile în mod analog prevederile criticate în cauza de față, care îi permit acestuia să formuleze până la acest nou moment procesual cererea de chemare în garanție. Prin urmare, nu se poate susține nici critica referitoare la pretinsa încălcare a dreptului la un proces echitabil, din perspectiva mijloacelor de apărare de care dispun părțile în cursul procesului. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Cooperativa Meșteșugărească „Crinul“ – S.A. din Rădăuți în Dosarul nr. 1.004/285/2016 al Judecătoriei Rădăuți și constată că prevederile art. 73 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Rădăuți și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 decembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu
De acord
PRIM-MINISTRU
LUDOVIC ORBAN

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește