DECIZIA nr. 853 din 18 decembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel-Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (3) și art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, excepție ridicată de Filofteia Ciobanu în Dosarul nr. 4.623/62/2015 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.907 D/2016. … 2.La apelul nominal se prezintă autorul excepției, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, arătând, în esență, că este beneficiarul unei hotărâri judecătorești definitive, prin care părțile din prezentul dosar sunt obligate să-i comunice mai multe acte menționate în respectiva hotărâre. Acestea se sustrag însă de la îndatorirea lor, invocând textele de lege criticate. Întrucât executarea hotărârilor judecătorești definitive constituie o componentă a dreptului de acces la o instanță, așa cum a statuat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în hotărârile pronunțate în cauzele Hornsby împotriva Greciei și Croitoru împotriva Republicii Moldova, apreciază că textele de lege criticate aduc atingere accesului liber la justiție, garantat de Constituție. Autorul face referire la punctele de vedere transmise de autorități în dosar, arătând că, în jurisprudența Curții Constituționale, textele nu au fost analizate în raport cu art. 21 din Legea fundamentală. Mai susține că sunt încălcate și dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, care reglementează cu privire la supremația acesteia. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției, arătând că actele de identitate sunt necesare pentru identificarea în anumite situații. Biroul de executări civile sau penale al unei instanțe, spre exemplu, nu va putea pune în executare o hotărâre cu privire la o anumită persoană care nu are act de identitate valabil. În aceeași situație se află și instituțiile publice, care trebuie să pună în executare o hotărâre judecătorească. Îndeplinirea unei obligații minime de către parte, de a avea un act de identitate valabil, este necesară și nu poate fi imputată autorităților statului, care nu-i vor refuza niciodată eliberarea unui act de identitate valabil. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 20 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.623/62/2015, Curtea de Apel Brașov- Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (3) și art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români. Excepția a fost ridicată de Filofteia Ciobanu într-o cauză având ca obiect cererea prin care s-a solicitat aplicarea de sancțiuni pentru neexecutarea unei hotărâri judecătorești de contencios administrativ. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că textul de lege criticat contravine accesului liber la justiție „în măsura în care conduce la îngrădirea și excluderea de la dreptul fundamental de acces la justiție“, în componenta referitoare la executarea hotărârilor judecătorești. Autorul arată că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, executarea hotărârilor judecătorești face parte din proces. Or, cei obligați să execute hotărârea judecătorească prin care s-a dispus comunicarea anumitor acte către autor, au invocat ca motiv pentru neexecutarea acesteia și pentru sustragerea de la răspunderea juridică pentru neexecutare, expirarea termenului de valabilitate a buletinului de identitate aparținând autorului. Autorul face referire la hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului din 19 martie 1997 și din 20 iulie 2004, pronunțate în cauzele Hornsby împotriva Greciei și Croitoru împotriva Republicii Moldova. … 7.Curtea de Apel Brașov- Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale. … 8.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece critica de neconstituționalitate este nemotivată sub aspectul pretinsului raport de contrarietate dintre textele de lege criticate și normele constituționale invocate, ceea ce contravine art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. … 10.Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale, deoarece exercitarea dreptului, iar nu existența acestuia, este condiționată de prezentarea unui act de identitate valabil. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepției și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 12 alin. (3) și art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 12 octombrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, având următorul conținut: – Art. 12 alin. (3): „În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin act de identitate se înțelege cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie și buletinul de identitate, aflate în termen de valabilitate.“ … – Art. 13 alin. (1): „Actul de identitate face dovada identității, a cetățeniei române, a adresei de domiciliu și, după caz, a adresei de reședință.“ …  … 14.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textul de lege criticat aduce atingere dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) și art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiție. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia apreciază că textele de lege criticate încalcă accesul liber la justiție, în componenta referitoare la executarea hotărârilor judecătorești, deoarece „debitorii săi entități/funcționari de stat cât și instanța de executare de fond au invocat ca motiv pentru neexecutarea unei hotărâri judecătorești“ și pentru sustragerea de la răspunderea juridică pentru neexecutare expirarea termenului de valabilitate a buletinului de identitate. Prin critica formulată, autorul urmărește declararea neconstituționalității art. 12 alin. (3) și art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, efectul unei eventuale decizii de admitere constând în posibilitatea utilizării de către acesta a buletinului de identitate care a depășit perioada de valabilitate.  … 16.Curtea observă că prin Decizia nr. 72 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 11 mai 2016, paragraful 21, a constatat că regimul juridic al actelor de identitate aparținând cetățenilor români a cunoscut modificări succesive în timp, modificări determinate de necesitatea asigurării unui cadru legislativ adaptat atât realității sociale – dinamica mișcării populației atât în țară, cât și peste hotare, necesitatea identificării corecte a cetățenilor prevenind astfel tentativele de substituire a identității, cât și politice – aderarea României la Uniunea Europeană. Curtea a reținut, de asemenea, că statul are libertatea de a reglementa cadrul legal referitor la actele de identitate. … 17.Curtea constată că în prezenta cauză autorul excepției susține că textele de lege criticate aduc atingere prevederilor art. 21 referitor la accesul liber la justiție, prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. … 18.Prin Decizia nr. 56 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 11 martie 2004, Curtea Constituțională a statuat că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept – subiectiv sau procesual – constituie o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi. Întrucât accesul liber la justiție, ca, de altfel, oricare alt drept fundamental, consacrat ca atare de Constituție, are caracter legitim numai în măsura în care este exercitat cu bună-credință, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor și intereselor în egală măsură ocrotite ale celorlalte subiecte de drept, Curtea a considerat că stabilirea de către legiuitor a acestor limite nu aduce nicio îngrădire dreptului în sine, ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării sale în concordanță cu exigențele generale proprii unui stat de drept.  … 19.Curtea reține că, în situația autorului excepției din prezenta cauză, imposibilitatea de executare a hotărârii judecătorești se datorează obligației impuse, de a prezenta un act de identitate aflat în termen de valabilitate. Or, accesul liber la justiție, sub aspectul executării hotărârii judecătorești depinde, în acest caz, exclusiv de atitudinea autorului excepției. … 20.Curtea reține așadar că legiuitorul are libertatea de a reglementa cadrul legal referitor la actele de identitate, iar condiția ca acestea să se afle în termen de valabilitate pentru a fi folosite nu este de natură să aducă atingere accesului liber la justiție, în componenta referitoare la executarea hotărârilor judecătorești. Neîndeplinirea condiției de a prezenta un act de identitate aflat în termen de valabilitate reprezintă o conduită culpabilă a autorului, din cauza căreia suportă consecințe negative cu privire la drepturile sale.  … 21.Referitor la încălcarea art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi reținută, prin textele de lege criticate nefiind încălcat principiul supremației Constituției. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Filofteia Ciobanu în Dosarul nr. 4.623/62/2015 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, și constată că dispozițiile art. 12 alin. (3) și art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 decembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește