DECIZIA nr. 853 din 14 decembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (8^1) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată prin Legea nr. 111/2017, excepție ridicată de Gema Bișoc în Dosarul nr. 3.497/86/2018 al Tribunalului Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.418D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că modul de interpretare a legii de către autoritățile statului nu se circumscrie unui veritabil control de constituționalitate. Invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 734 din 4 noiembrie 2021. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 11 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.497/86/2018, Tribunalul Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (8^1) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată prin Legea nr. 111/2017. Excepția a fost invocată de Gema Bișoc într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri împotriva încheierii de carte funciară date în baza cererii Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Suceava privind modificarea limitelor a două unități administrativ-teritoriale învecinate, și, respectiv, anularea unui act administrativ. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că prevederile art. 11 alin. (8^1) din Legea nr. 7/1996 creează confuzie cu privire la noțiunile de stabilire a liniei de hotar (operațiune tehnică) și însăși modificarea limitelor teritoriale (operațiune juridică). Astfel, se arată că prevederile art. 11 alin. (8^1) din Legea nr. 7/1996 nu pot conferi caracter constitutiv de drepturi unor procese-verbale de stabilire a liniei de hotar dintre două unități administrativ-teritoriale, această soluție materializând doar o operațiune tehnică, iar documentațiile cadastrale cuprinse în dosarul de delimitare, care a fost finalizat fie prin semnarea procesului-verbal de delimitare a hotarelor, fie prin hotărârea judecătorească care tranșează neînțelegerile dintre vecini la stabilirea liniei de hotar, reprezintă operațiuni prealabile, pur tehnice, efectuate în vederea delimitării teritoriale, care se efectuează printr-un act normativ. … 6.Se mai arată că prevederile art. 11 alin. (8^1) – sintagma „aceste limite devin oficiale“, ale art. 11 alin. (5) – sintagma „devin oficiale“ și ale art. 11 alin. (16) – sintagma „sunt utilizate în activitatea autorităților și instituțiilor publice centrale și locale“, cuprinse în Legea nr. 7/1996, generează un conflict de legi, respectiv cu dispozițiile art. 22 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Totodată, lipsa de claritate, precizie și previzibilitate a dispozițiilor criticate încalcă obligația legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerințele de calitate ale acestora, fiind circumscrise principiului legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție. … 7.Astfel, se arată că normele criticate nu precizează pentru care autorități și instituții publice centrale și locale sunt oficiale limitele teritoriale modificate fără respectarea art. 22 din Legea nr. 215/2001 și care este modalitatea de „utilizare“ în activitatea acestora, ceea ce conduce la interpretarea conform căreia, în situația modificării efective a limitelor teritoriale dintre două unități administrativ-teritoriale, în temeiul dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 7/1996, nu mai este obligatorie/imperativă aplicarea art. 22 din Legea nr. 215/2001, coroborate cu art. 13 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului. … 8.Se mai susține, în esență, că, dacă se acceptă ipoteza că, prin sintagma „oficializării limitelor teritoriale“ în sensul dispozițiilor art. 11 alin. (8^1) din Legea nr. 7/1996 s-ar înțelege modificarea limitelor teritoriale între două unități administrativ-teritoriale, atunci s-ar eluda dispozițiile art. 22 din Legea nr. 215/2001 și ale art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituție. Se mai arată că prevederile legale criticate trebuie să își găsească aplicabilitatea în cadrul legislativ existent și în acord cu legislația în vigoare din domeniul organizării administrative a teritoriului și al administrației publice locale, precum și al organizării și desfășurării referendumului. De asemenea, calificarea unei astfel de acțiuni de oficializare a limitelor teritoriale, prin raportare la un alt scop și un alt efect decât cele de stabilire a liniei de hotar, este de natură să contravină prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție privind cerințele de calitate a legii. Invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale referitoare la cerințele de claritate și previzibilitate a legii. … 9.Tribunalul Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, apreciază că nemulțumirea autoarei excepției rezidă din modul în care această sintagmă este interpretată de instituțiile statului (în cazul de față de organele fiscale și de autoritatea națională/oficiile de cadastru și publicitate imobiliară), aspect ce nu poate determina un conflict de neconstituționalitate. În acest caz, partea interesată se poate adresa instanțelor de judecată pentru a solicita să soluționeze cauza, interpretând norma juridică în acord cu voința legiuitorului. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 11 alin. (8^1) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare. Analizând motivarea excepției, Curtea reține că aceasta se referă la prevederile art. 11 alin. (5),(8^1) și (16) din Legea nr. 7/1996, potrivit cărora:(5)Limitele recunoscute reciproc de către reprezentanții unităților administrativ-teritoriale sunt descrise și reprezentate în procesul-verbal de delimitare ce conține și inventarul coordonatelor punctelor ce definesc aceste limite, determinate în sistem național de proiecție. După semnarea și ștampilarea procesului-verbal de delimitare și a tuturor anexelor de către membrii comisiei de delimitare și aprobarea de către prefect, limitele devin oficiale și sunt introduse în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. (…)(8^1)Până la aprobarea delimitării unităților administrativ-teritoriale prin lege, în cazul în care limitele acestora sunt stabilite prin procese-verbale de delimitare, procese-verbale de conciliere sau, după caz, prin hotărâri judecătorești definitive, aceste limite devin oficiale și Agenția Națională are obligația de a le introduce în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, dispozițiile alin. (16) fiind aplicabile. (…)(16)Limitele unităților administrativ-teritoriale sunt afișate pe geoportalul INSPIRE al României și sunt utilizate în activitatea autorităților și instituțiilor publice centrale și locale. … 13.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind principiul securității raporturilor juridice, alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat și alin. (5) privind principiul legalității, în art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului și în art. 73 alin. (1) privind categoriile de legi, alin. (2) referitor la legile constituționale și alin. (3) lit. o) privind reglementarea prin lege organică a organizării administrației publice locale, a teritoriului, precum și a regimului general privind autonomia locală. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale criticate reglementează efectele pe care le produc procesele-verbale de delimitare, procesele-verbale de conciliere sau, după caz, hotărârile judecătorești definitive, în ceea ce privește limitele unităților administrativ-teritoriale, până la aprobarea delimitării acestora prin lege. Autoarea excepției de neconstituționalitate susține, în esență, că stabilirea limitelor teritoriale ale unităților administrativ-teritoriale trebuie să se facă exclusiv prin lege, iar nu prin procese-verbale de recunoaștere reciprocă a hotarului dintre localități sau prin hotărâri judecătorești definitive.  … 15.Analizând aceste susțineri, Curtea reține că problema stabilirii limitelor administrativ-teritoriale prin procese-verbale de delimitare, procese-verbale de conciliere sau, după caz, prin hotărâri judecătorești definitive a mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu o motivare similară celei formulate în prezenta cauză și prin raportare la aceleași dispoziții constituționale. Prin Decizia nr. 14 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 18 aprilie 2018, Curtea a statuat că există două modalități posibile de finalizare a operațiunilor cadastrale prin care se delimitează și se marchează hotarele unităților administrativ-teritoriale, și anume, fie procesele-verbale de delimitare a hotarelor, semnate de membrii comisiei de delimitare și recunoscute reciproc de reprezentanții unităților administrativ-teritoriale, fie, în cazul unor neînțelegeri legate de stabilirea liniei de hotar între două unități administrativ-teritoriale, hotărârea judecătorească ce stabilește hotarele unităților administrativ-teritoriale învecinate, în baza probatoriului administrat. … 16.Curtea a reținut că aceste două modalități prin care se ajunge la întocmirea documentației tehnice cadastrale constituie operațiuni tehnice de identificare a hotarelor a două unități administrativ-teritoriale, pe baza planurilor parcelare corespunzătoare vechilor hărți topografice și noilor măsurători cadastrale, operațiuni ce sunt prealabile măsurii legislative prin care se delimitează teritoriul unei unități administrativ-teritoriale și nu se confundă cu aceasta. Curtea a mai reținut că distincția dintre aceste două operațiuni este esențială, deoarece delimitarea și marcarea hotarelor reprezintă operațiunile tehnice de materializare la teren a hotarelor unităților administrativ-teritoriale, în condițiile prevăzute de lege sau de actele administrative cu caracter normativ date în aplicarea acesteia, în timp ce modificarea limitelor teritoriale ale unităților administrativ-teritoriale este măsura legislativă care privește exclusiv înființarea, reînființarea sau reorganizarea unităților administrativ-teritoriale. În această logică a argumentării, Curtea a reținut că nu se poate echivala o operațiune tehnică cu o măsură legislativă, cu atât mai mult cu cât și delimitarea și marcarea hotarelor unităților administrativ-teritoriale pot face obiectul reglementării printr-un act normativ. … 17.Pe de altă parte, prin decizia menționată, Curtea a mai reținut că atribuirea, în temeiul textului de lege criticat, a competenței instanțelor judecătorești de a soluționa acțiunea în stabilirea hotarelor unității administrativ-teritoriale nu are semnificația unei încălcări a dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației puterilor în stat și în art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului. Pronunțând hotărârea prin care soluționează acțiunea în stabilirea hotarelor unității administrativ-teritoriale, instanța de judecată nu se substituie Parlamentului, ci verifică operațiunea tehnică de delimitare a hotarelor unităților administrativ-teritoriale efectuată de către comisia de delimitare. Efectele acestei hotărâri nu sunt constitutive de drepturi, ci declarative, în sensul că se pronunță asupra întregii documentații cadastrale, stabilind hotarele unităților administrativ-teritoriale în conformitate cu legile în vigoare și cu prescripțiile tehnice incidente. … 18.Curtea a mai reținut că documentațiile cadastrale cuprinse în dosarul de delimitare, finalizat fie prin semnarea procesului-verbal de delimitare a hotarelor, fie prin hotărârea judecătorească ce tranșează neînțelegerile dintre vecini la stabilirea liniei de hotar, reprezintă operațiuni prealabile, pur tehnice, efectuate în vederea delimitării teritoriale, care se efectuează printr-un act normativ. În situația în care, subsecvent operațiunii de delimitare a hotarelor unităților administrativ-teritoriale, intervine o modificare în fapt a limitelor teritoriale ale unităților administrativ-teritoriale, aceasta se va efectua exclusiv în condițiile legii, și anume numai după consultarea prealabilă a cetățenilor, prin referendum, în temeiul art. 95 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. … 19.Neintervenind elemente noi, de natură să conducă la o reconsiderare a jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gema Bișoc în Dosarul nr. 3.497/86/2018 al Tribunalului Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 11 alin. (5), (8^1) și (16) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește