DECIZIA nr. 853 din 14 decembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 47 alin. (5) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, excepție ridicată de Pall Ignac Szabolcs, Janos Zsolt și Ambrus Laszlo în Dosarul nr. 718/96/2016 al Tribunalului Harghita – Secția civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.557D/2016. … 2.La apelul nominal se prezintă autorii excepției de neconstituționalitate, Janos Zsolt și Ambrus Laszlo, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost în mod legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul celor doi autori ai excepției, care susțin, pe rând, argumentele potrivit cărora au candidat într-o comună cu aproximativ 1500 de alegători și au fost aleși în mod democratic, fără a efectua campanie electorală, care să implice costuri financiare. Acceptarea dosarelor de candidatură s-a realizat fără a se solicita documentele prevăzute de lege, astfel că, după alegerea lor în calitate de consilieri locali, mandatele nu au putut fi validate. Prin urmare, solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate și recunoașterea dreptului la validarea mandatelor de consilieri locali. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea nr. 1 din 23 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 718/96/2016, Tribunalul Harghita – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 alin. (5) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Excepția a fost ridicată de Pall Ignac Szabolcs, Janos Zsolt și Ambrus Laszlo, intervenienți într-o cauză în contencios administrativ, declanșată de acțiunea prefectului județului Harghita împotriva Consiliului Local Dănești, prin care solicită instanței judecătorești constatarea nelegalității Hotărârii nr. 30/2016 privind validarea mandatelor consilierilor aleși la alegerile locale din 5 iunie 2016 și anularea sa parțială în ceea ce privește mandatele intervenienților în cauză. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii arată că, la depunerea candidaturilor independente pentru mandatul de consilier local, Biroul Electoral de Circumscripție al comunei Dănești, județul Harghita, a primit și înregistrat candidaturile fără nicio mențiune referitoare la lipsa mandatului financiar și nedepunerea raportului financiar ale candidaților, aspecte care rezultă din dosarele de candidatură. Mai mult, în cursul campaniei electorale, având în vedere circumscripția mică în care au candidat, persoanele candidate susțin că nu au făcut nicio cheltuială, nu au beneficiat de nicio sursă de finanțare, aspecte care rezultă din declarațiile date la sfârșitul campaniei electorale, în fața notarului public. În acest context, dispoziția legală care impune condiția depunerii raportului detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale în vederea validării mandatelor candidaților declarați aleși este neconstituțională, întrucât îngrădește dreptul constituțional al persoanei de a fi aleasă în funcția publică. … 7.Tribunalul Harghita – Secția civilă apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că dispozițiile legale a căror neconstituționalitate se invocă sunt menite să asigure eficiența principiului constituțional al mandatului reprezentativ al aleșilor în funcțiile publice elective. Exercitarea unui mandat reprezentativ presupune posibilitatea verificării inexistenței unei delegări imperative a alesului, prin urmare și a surselor de finanțare care au făcut posibilă alegerea lui în funcție. … 8.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. Astfel, din analiza jurisprudenței Curții Constituționale în materie, constată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra unor critici similare vizând instituirea, prin lege, a unor condiții pentru exercitarea dreptului de a fi ales, statuând, prin Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010, că, în ceea ce privește „condițiile de fond și de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales, acestea sunt prevăzute, la nivel constituțional, de art. 16 alin. (3),art. 37 și 40, precum și, la nivelul legislației infraconstituționale, de norme cuprinse în legea electorală. Acestea din urmă se subordonează condițiilor generale constituționale și le dezvoltă totodată după criteriul funcției publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri“. Guvernul apreciază că aspectele statuate în jurisprudența menționată a Curții Constituționale sunt aplicabile și în prezenta speță, astfel că excepția având ca obiect dispozițiile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 334/2006 este neîntemeiată. … 10.Avocatul Poporului arată că, în legătură cu drepturile electorale fundamentale, respectiv dreptul de vot și dreptul de a fi ales, în jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat că, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, potrivit căruia sistemul electoral se reglementează prin lege organică, legiuitorul ordinar are competența exclusivă ca, subordonânduse principiilor prevăzute de art. 16 alin. (3),art. 37 și art. 40 din Legea fundamentală, să dezvolte, la nivelul legislației infraconstituționale, condițiile concrete pentru exercitarea dreptului de a fi ales la nivelul fiecărei funcții publice elective. Astfel, reglementările privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale obligă competitorii electorali (respectiv partidele politice, alianțele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidații independenți) la transparența financiară, la declararea veniturilor încasate și a cheltuielilor efectuate mai ales pentru campaniile electorale. Prin urmare, depunerea raportului financiar nu face altceva decât să disciplineze și să transparentizeze activitatea competitorilor electorali și mai ales modul de finanțare a campaniilor electorale, asigurând eficiența principiului constituțional prevăzut de art. 121 alin. (1) din Constituție. Prin urmare, Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 11.Președinții Senatului și Camerei Deputaților nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 23 iunie 2015. Textul de lege criticat are următorul cuprins: „Candidaților declarați aleși nu li se pot valida mandatele dacă raportul detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic sau candidat independent nu a fost depus în condițiile legii.“ … 14.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 37 privind dreptul de a fi ales. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în ceea ce privește exercitarea drepturilor electorale fundamentale, dispozițiile art. 2 din Constituție se coroborează cu cele ale art. 73 alin. (3) lit. a), potrivit cărora sistemul electoral se reglementează prin lege organică. Așadar, constituantul a lăsat în seama legiuitorului ordinar libertatea de a stabili regulile de organizare și de desfășurare a procesului electoral, modalitățile concrete de exercitare a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, cu respectarea condițiilor impuse de Constituție. În virtutea textelor constituționale menționate, legiuitorul are competența exclusivă de a stabili modalitățile și condițiile de funcționare a sistemului electoral. Norma constituțională de referință a fost concretizată și dezvoltată, în privința alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale – consilii locale, consilii județene, primari și președinți ai consiliilor județene, prin Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. … 16.Condițiile de fond și de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituțional, de art. 16 alin. (3),art. 37 și art. 40, precum și, la nivelul legislației infraconstituționale, de norme cuprinse în aceleași legi electorale, care se subordonează condițiilor generale constituționale și le dezvoltă, totodată, după criteriul funcției publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri (a se vedea în acest sens Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010). Din aceeași jurisprudență rezultă că adăugarea prin lege a unor condiții suplimentare pentru ca o persoană să poată ocupa demnități publice elective este motivată de importanța acestora, de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului și de ideea unei reprezentări responsabile și eficiente, ca o garanție a reprezentativității acestora. De asemenea, prin Decizia nr. 226 din 3 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 26 septembrie 2001, referinduse la prevederile art. 25 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, publicat în Buletinul Oficial nr. 146 din 20 noiembrie 1974, Curtea Constituțională a statuat că „dreptul de a fi ales trebuie exercitat fără restricții nerezonabile, ceea ce implică posibilitatea existenței unor condiționări în exercițiul acestor drepturi“. … 17.Astfel, reglementările privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale obligă competitorii electorali (respectiv partidele politice, alianțele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidații independenți) la transparență financiară, la declararea veniturilor încasate și a cheltuielilor efectuate, cu precădere în perioada sau pentru campaniile electorale. Pe de altă parte, finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale nu trebuie să afecteze independența acestora sau să obstrucționeze campaniile electorale. … 18.În temeiul art. 42 din Legea nr. 334/2006, Autoritatea Electorală Permanentă este abilitată să controleze respectarea prevederilor legale privind veniturile și cheltuielile partidelor politice, ale alianțelor politice sau electorale, ale candidaților independenți, precum și legalitatea finanțării campaniilor electorale. Transparența veniturilor și cheltuielilor pentru activitatea partidelor politice și pentru campaniile electorale se realizează prin publicarea pe site-ul Autorității Electorale Permanente și în Monitorul Oficial al României, Partea I, a declarațiilor și rapoartelor prevăzute de lege. … 19.În ceea ce privește finanțarea în timpul campaniilor electorale, art. 28 din lege prevede că, „până cel mai târziu la data începerii campaniei electorale, partidul politic, alianța politică și candidații independenți, prin mandatar financiar, deschid câte un cont bancar la nivelul fiecărui județ, un cont bancar la nivelul fiecărui sector al municipiului București sau la nivelul municipiului București, după caz, precum și un cont bancar la nivel central“. … 20.Potrivit art. 34 alin. (1) din Legea nr. 334/2006, „Evidența contribuțiilor și a cheltuielilor pentru campania electorală aparținând partidelor politice și candidaților independenți este organizată exclusiv de către mandatari financiari“. Mandatarul financiar este numit de conducerea partidelor politice, alianțelor politice, organizațiilor cetățenilor români aparținând minorităților naționale sau de către candidații independenți. Un competitor electoral va avea un singur mandatar financiar coordonator la nivel central, respectiv câte un mandatar financiar desemnat la nivelul fiecărui județ, sector al municipiului București și la nivelul municipiului București. Dispozițiile art. 34 alin. (14) din lege reglementează expres interdicția candidaților de a fi mandatari financiari. În cel mult 48 de ore de la data depunerii unei sume în unul dintre conturile deschise, candidatul are obligația de a preda mandatarului financiar județean o declarație cu indicarea sursei contribuției. Legea instituie obligația ca toate contribuțiile pentru campania electorală să fie declarate Autorității Electorale Permanente de către mandatarul financiar, acestea putând fi folosite numai după data declarării acestora. … 21.Ulterior desfășurării scrutinului electoral, în termen de 15 zile, mandatarii financiari coordonatori sunt obligați să depună la Autoritatea Electorală Permanentă rapoartele detaliate ale veniturilor și cheltuielilor electorale ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor români aparținând minorităților naționale și ale candidaților independenți, precum și cuantumul datoriilor înregistrate ca urmare a campaniei, însoțite de declarațiile prevăzute de lege. În acest context legea reglementează, prin norma supusă controlului de constituționalitate, interdicția validării mandatelor candidaților declarați aleși, dacă raportul detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic sau candidat independent nu a fost depus în condițiile legii. … 22.Prin urmare, Curtea constată că obligația depunerii raportului financiar nu constituie decât o modalitate prin care se urmăresc disciplinarea și transparentizarea activității competitorilor electorali și, mai ales, modul de finanțare a campaniilor electorale, prin controlul contribuțiilor pecuniare de care aceștia beneficiază. Această obligație reprezintă o condiție procedurală pe care o persoană care a intrat într-o competiție electorală trebuie să o îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi aleasă în funcția pentru care a candidat. Cu alte cuvinte, legea instituie o condiție suplimentară, ulterioară procesului electoral, dar în strânsă conexiune cu activitățile pe care acesta le implică, condiție de a cărei îndeplinire depinde validarea mandatului în funcția publică electivă. Operațiunea de validare a mandatului sub rezerva executării obligațiilor prevăzute de lege este motivată de importanța procedurii electorale, de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului și de ideea unei reprezentări responsabile și eficiente, ca o garanție a reprezentativității acestora, și constituie expresia dreptului de a fi ales, consacrat de art. 37 din Constituție. Așa fiind, Curtea reține că, sancționând nerespectarea obligației legale prin invalidarea mandatului, dispozițiile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 334/2006 dau eficiență principiului constituțional prevăzut de art. 121 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia „Autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală, în comune și în orașe, sunt consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii“. … 23.Cu privire la argumentele autorilor excepției de neconstituționalitate, potrivit cărora, la depunerea candidaturilor independente pentru mandatul de consilier local, Biroul Electoral de Circumscripție a primit și înregistrat candidaturile fără nicio mențiune referitoare la lipsa mandatului financiar și nedepunerea raportului financiar ale candidaților, precum și că, în cursul campaniei electorale, având în vedere o circumscripție mică, persoanele candidate nu au făcut nicio cheltuială, nu au beneficiat de nicio sursă de finanțare, aspecte care rezultă din declarațiile date la sfârșitul campaniei electorale, în fața notarului public, Curtea observă că acestea nu constituie elemente de natură a demonstra neconstituționalitatea prevederilor legale criticate prin raportare la dreptul constituțional al persoanei de a fi aleasă într-o funcție publică. Din contră, aceste aspecte vizează chestiuni de aplicare a legii de către organele cu atribuții în procedura electorală, aspecte care cad în competența de control și soluționare a instanței judecătorești în fața căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate. … 24.Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Pall Ignac Szabolcs, Janos Zsolt și Ambrus Laszlo în Dosarul nr. 718/96/2016 al Tribunalului Harghita – Secția civilă și constată că prevederile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Harghita – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 decembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. Valer Dorneanu
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește