DECIZIA nr. 853 din 12 decembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 36 alin. (2) și (6) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, excepție ridicată de Uniunea Columbofililor Profesioniști din România în Dosarul nr. 4.921/120/2018 al Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.126D/2019. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției, domnul Gheorghe Gheorghiu, avocat în cadrul Baroului București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autoarei excepției, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, sens în care susține că prin instituirea regulii referitoare la existența unei singure federații la nivel național pentru o ramură sportivă se încalcă dreptul fundamental de asociere. Arată că autoarea excepției a fost înființată în temeiul Legii nr. 21/1924 pentru persoanele juridice (Asociații și Fundații). De asemenea, susține că, pentru desfășurarea activității Uniunii Columbofililor Profesioniști din România, stabilită potrivit propriului statut, validat de instanța de judecată, nu este necesară dobândirea calității de structură sportivă și, implicit, a certificatului de identitate sportivă în sensul Legii nr. 69/2000, sens în care depune, în copie, Adresa înregistrată la Ministerul Tineretului și Sportului cu nr. 5.027 din 6 mai 2019, comunicată autoarei excepției. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă și arată că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează modificarea prevederilor de lege supuse controlului de constituționalitate. În subsidiar, pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, deoarece regula existenței unei singure federații naționale pentru o ramură sportivă nu contravine dispozițiilor art. 40 din Constituție privind dreptul de asociere. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 26 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.921/120/2018, Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 36 alin. (2) și (6) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000. Excepția a fost ridicată de Uniunea Columbofililor Profesioniști din România într-o cauză având ca obiect dizolvarea unei persoane juridice. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece prin instituirea unei singure federații sportive naționale pentru o ramură sportivă se încalcă libertatea de asociere, dispozițiile legale criticate interzicând existența și funcționarea altor federații sportive naționale deja existente în momentul apariției acestei legi decât federațiile sportive naționale de ramură sportivă ce urmau a se înființa. Se susține încălcarea art. 16 din Constituție, deoarece dispozițiile legale criticate nu recunosc drepturile federațiilor deja existente la data apariției Legii nr. 69/2000 și dispun în mod abuziv nulitatea actelor constitutive de înființare sau modificare. Se mai susține încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece dispozițiile legale criticate nu sunt clare, precise, previzibile și accesibile. Se arată că, potrivit dispozițiilor legale criticate, Uniunea Columbofililor Profesioniști din România, constituită cu 16 ani înainte de adoptarea Legii nr. 69/2000, membră a Federației Columbofile Balcanice, nu mai poate funcționa. Structurile Uniunii, în care activează peste 5.000 de membri, organizați în 132 de asociații (cluburi), reprezentând peste jumătate din numărul columbofililor din România, provenind din 20 de județe ale țării, se află în afara legii, ceea ce este de neacceptat. … 7.Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, reglementarea criticată fiind în concordanță cu normele constituționale invocate, respectiv art. 1 alin. (5),art. 16 și art. 40 din Constituție. Pentru desfășurarea activităților sportive, legiuitorul a instituit un cadru legislativ aparte, care să asigure o organizare și funcționare unitară. Această opțiune a legiuitorului nu poate fi considerată neconstituțională, având în vedere că scopul ei este asigurarea unui nivel înalt de performanțe sportive, iar normele în baza cărora funcționează nu contravin principiilor constituționale, cei care doresc să practice aceste activități cu titlu profesional fiind datori să respecte legea și să accepte regulile impuse de aceasta. … 8.Deși activitățile sportive pot fi îndeplinite atât cu titlu profesional, cât și în scop recreativ, exercitarea lor trebuie să se desfășoare într-un cadru organizat, în conformitate cu reguli prestabilite, a căror respectare trebuie asigurată inclusiv prin aplicarea unor măsuri coercitive, rațiuni care au impus constituirea unor structuri organizatorice unitare și prohibirea constituirii în paralel a altor structuri destinate practicării acelorași activități, fără suport legal. O atare soluție legislativă nu poate fi calificată însă ca venind în contradicție cu dreptul de asociere. De altfel, Curtea Constituțională a statuat constant în jurisprudența sa că dreptul de asociere se poate exercita numai cu respectarea legii, și nu împotriva ei. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile avocatului autoarei excepției, înscrisul depus la dosar de avocatul autoarei excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 36 alin. (2) și (4) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000, având următorul cuprins:(2)Pentru o ramură de sport se poate constitui, în condițiile legii, o singură federație sportivă națională.[…](6)Înființarea federațiilor sportive naționale sau modificarea statutelor și a actelor constitutive ale acestora, fără respectarea dispozițiilor alin. (1) și (4), este nulă de drept. … 13.În opinia autoarei excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul obligativității respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 40 privind dreptul de asociere. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 36 alin. (2) și (4) din Legea nr. 69/2000 stabilesc regula unicității unei federații sportive la nivel național pentru o ramură de sport și instituie sancțiunea nulității de drept în cazul înființării sau modificării statutelor și actelor constitutive ale federațiilor sportive naționale fără respectarea dispozițiilor legale referitoare la obținerea avizului Ministerului Tineretului și Sportului.  … 15.Totodată, Curtea reține că, în concepția legiuitorului, „educația fizică și sportul sunt activități de interes național sprijinite de stat“ [a se vedea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 69/2000], iar statul recunoaște și stimulează acțiunile organizatorice și de promovare a educației fizice și sportului, desfășurate de autoritățile administrației publice și, după caz, de organismele neguvernamentale de profil în învățământ, în structuri ale apărării naționale, ordinii publice, siguranței naționale, în sănătate, în societăți comerciale, precum și în alte sectoare ale vieții sociale, potrivit reglementărilor legale. În același timp, conform art. 35 alin. (1) și (2) din aceeași lege, federațiile sportive naționale sunt structuri sportive de interes național și persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, apolitice și fără scop lucrativ. Opțiunea legiuitorului pentru stabilirea regulii unicității unei federații sportive la nivel național pentru o ramură sportivă este justificată prin prisma atribuțiilor principale pe care o asemenea structură sportivă le are, potrivit art. 37 din Legea nr. 69/2000, printre care: elaborarea strategiei naționale de dezvoltare a ramurii de sport și controlul aplicării acesteia de către membrii afiliați; organizarea, conducerea, controlul și supravegherea activităților și competițiilor sportive oficiale la nivel național, în baza statutelor și a regulamentelor adoptate; organizarea și coordonarea întregii activități a arbitrilor pe ramuri de sport, privind formarea, perfecționarea continuă, clasificarea și promovarea acestora, pe baza unui regulament propriu de funcționare; elaborarea și realizarea planurilor de pregătire și de participare a sportivilor de performanță români din cadrul reprezentativelor naționale la competițiile internaționale; exercitarea puterii disciplinare în termenii prevăzuți de prezenta lege și potrivit statutelor și regulamentelor proprii; organizarea sau tutelarea competițiilor oficiale cu caracter internațional care au loc pe teritoriul României, cu avizul Ministerului Tineretului și Sportului; colaborarea cu Ministerul Tineretului și Sportului, cu Ministerul Educației și Cercetării și/sau cu instituțiile din structurile acestora pentru formarea și perfecționarea specialiștilor din domeniul sportului; asigurarea reprezentării României în competițiile sportive și în organismele internaționale la care sunt afiliate. … 16.În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că dreptul de asociere cuprinde posibilitatea cetățenilor de a se asocia, în mod liber, nu numai în partide politice și sindicate, ci și în alte tipuri de organizații, ligi și uniuni, cu scopul de a participa la viața politică, științifică, socială, culturală, sportivă sau de a-și realiza o serie de interese legitime comune (a se vedea în acest sens Decizia nr. 4 din 10 februarie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 24 martie 1993). De asemenea, Curtea Constituțională a statuat că dreptul de asociere se poate exercita numai cu respectarea legii, și nu împotriva ei (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 2 din 13 ianuarie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 18 februarie 1993). … 17.În consecință, Curtea constată că stabilirea unor reguli specifice privind federațiile sportive la nivel național pe care legea le prevede din necesități de organizare și funcționare unitară a activității sportive dintr-o anumită ramură nu afectează, prin conținutul lor, dreptul fundamental de asociere. De altfel, Curtea observă că, în acord cu dispozițiile art. 40 din Constituție, prevederile art. 2 alin. (6) din Legea nr. 69/2000 stabilesc că statul recunoaște și garantează persoanei fizice și juridice dreptul la libera asociere în scopul constituirii structurilor sportive, iar art. 21 alin. (2) din lege dispune că dreptul la libera asociere, în scopul constituirii unei structuri sportive, este un drept al persoanei fizice sau juridice. … 18.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 alin. (2) și (6) din Legea nr. 69/2000, față de prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, este de observat că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (de exemplu, Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, și Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996), principiul egalității în drepturi a cetățenilor poate fi invocat de o persoană juridică numai în situația în care, datorită unui tratament juridic diferențiat promovat față de aceasta, regimul juridic diferit s-ar răsfrânge asupra cetățenilor, implicând inegalitatea lor în fața legii sau a autorităților publice, sau în situația în care, prin intermediul persoanei juridice, cetățenii își exercită un drept constituțional, cum este dreptul de asociere. … 19.În prezenta cauză, autoarea excepției susține încălcarea principiului egalității în drepturi prin prisma unei pretinse discriminări între federațiile sportive constituite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 69/2000 (9 august 2000) și cele constituite ulterior acestei date. Or, sub acest aspect, critica apare ca neîntemeiată, având în vedere dispozițiile finale și tranzitorii ale actului normativ evocat, care, prin art. 94, au stabilit că „în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi structurile sportive existente se vor reorganiza potrivit prevederilor acesteia“. Prin articolul unic din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 240/2000 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 94 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, termenul menționat a fost prorogat la data de 31 decembrie 2001. … 20.În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea observă că prevederile de lege criticate, interpretate în ansamblul cadrului normativ privind educația fizică și sportul, stabilit prin Legea nr. 69/2000 și Regulamentul de punere în aplicare a dispozițiilor Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 884/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 14 septembrie 2001, au un conținut clar, precis și previzibil, de natură să permită destinatarilor să își adapteze conduita, astfel încât să se conformeze regulilor stabilite. Prin urmare, Curtea constată că dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție privind exigențele de calitate a legilor nu au fost încălcate. … 21.În fine, Curtea precizează că analiza validității statutului/actului constitutiv al unei asociații constituite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 69/2000 implică aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea legii, ceea ce excedează controlului de constituționalitate, fiind de competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Uniunea Columbofililor Profesioniști din România în Dosarul nr. 4.921/120/2018 al Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă și constată că prevederile art. 36 alin. (2) și (6) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește