DECIZIA nr. 851 din 14 decembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 527 alin. (2) și ale art. 529 alin. (1) și (2) din Codul civil, în interpretarea dată prin Decizia nr. 21 din 19 octombrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, excepție ridicată de Anamaria Bianca Drăghici în Dosarul nr. 10.529/302/2018 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.332D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că prin Sentința civilă nr. 1.496 din 17 februarie 2012, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, autoarei excepției i-a fost majorată pensia de întreținere cu contravaloarea diurnei, așa cum reiese din încheierea de dezbateri, iar nu cu cea a normei de hrană, astfel încât Decizia nr. 21 din 19 octombrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, nu are legătură cu motivarea excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 984A din 4 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 10.529/302/2018, Tribunalul București – Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 527 alin. (2) și ale art. 529 alin. (1) și (2) din Codul civil, în interpretarea dată prin Decizia nr. 21 din 19 octombrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii. Excepția a fost invocată de Anamaria Bianca Drăghici într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind stabilirea pensiei de întreținere, în sensul creșterii acesteia cu echivalentul valoric al normei de hrană prevăzut de art. 2 alin. (4) și art. 4 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și securitate națională și ale persoanelor private de libertate. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că este neconstituțională interpretarea dată prin Decizia nr. 21 din 19 octombrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii cu privire la „interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 527 alin. (2) și art. 529 alin. (1) și (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) și art. 4 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 (…)“, ce ar permite înlăturarea din baza de calcul al pensiei de întreținere a normei de hrană, în cazul în care aceasta a fost recunoscută drept „venit lunar net“ printr-o hotărâre judecătorească definitivă, anterior publicării in Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 21 din 19 octombrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii. … 6.Se mai susține că dreptul la pensia de întreținere este un drept de creanță, care, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, este asimilat unui „bun“, invocând în acest sens Hotărârea din 5 ianuarie 2000, pronunțată în Cauza Beyler împotriva Italiei. … 7.Se mai arată că afectarea unui astfel de bun are loc atunci când se produce micșorarea cuantumului unui drept bănesc, cum ar fi dreptul la pensie, fără consimțământul titularului dreptului, invocând cele statuate în acest sens prin Decizia Curții Constituționale nr. 859 din 16 iunie 2009. Or, se susține că în cazul în care, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, dreptul la norma de hrană al personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională a fost inclus în totalul veniturilor nete lunare, nu mai poate fi aplicabilă interpretarea dată prin Decizia nr. 21 din 19 octombrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii. Se arată că o interpretare contrară ar reprezenta o ingerință nelegitimă asupra dreptului la pensia de întreținere, care nu ar fi stabilită prin lege, în acord cu dispozițiile art. 53 din Constituție, fiind încălcate în acest mod și principiile constituționale referitoare la statul de drept și neretroactivitatea legii civile. … 8.Se mai susține că interpretarea dată prin decizia amintită creează un tratament discriminatoriu pentru persoanele care au solicitat majorarea cuantumului pensiei de întreținere ulterior pronunțării deciziei instanței supreme (situație în care se regăsește autoarea excepției), spre deosebire de persoanele care au beneficiat de calculul pensiei de întreținere și în raport cu norma de hrană, anterior pronunțării aceleiași decizii. Se mai invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul egalității și nediscriminării, respectiv Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995. … 9.Tribunalul București – Secția a III-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând cele statuate în Decizia nr. 21 din 19 octombrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 527 alin. (2) și ale art. 529 alin. (1) și (2) din Codul civil, în interpretarea dată prin Decizia nr. 21 din 19 octombrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii. Prevederile art. 527 alin. (2) și ale art. 529 alin. (1) și (2) din Codul civil au următorul cuprins:– Art. 527 alin. (2): „(2) La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale.“; … – Art. 529 alin. (1) și (2):(1)Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.(2)Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii. …  … 14.Prin Decizia nr. 21 din 19 octombrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 943 din 21 decembrie 2015, s-a stabilit că „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 527 alin. (2) și art. 529 alin. (1) și (2) din Codul civil, echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de art. 2 alin. (4) și art. 4 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se include în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabilește pensia de întreținere datorată de către părinte copilului“. … 15.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 – Egalitatea în drepturi și art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea excepției critică interpretarea dată dispozițiilor art. 527 alin. (1) și art. 529 alin. (1) și (2) din Codul civil prin Decizia nr. 21 din 19 octombrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, susținând, în esență, că înlăturarea din baza de calcul al pensiei de întreținere a normei de hrană cuvenite personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională creează un tratament discriminatoriu față de persoanele beneficiare ale unei pensii de întreținere în care a fost inclusă și norma de hrană, ca venit lunar net, anterior pronunțării deciziei amintite a instanței supreme. … 17.Prin decizia menționată, paragrafele 52-61, instanța supremă a reținut că art. 55 alin. (4) din Codul fiscal prevede, prin excepție de la alin. (1) și (2), că anumite sume nu sunt incluse în veniturile salariale și nu sunt impozabile, în înțelesul impozitului pe venit, printre acestea [art. 55 alin. (4) lit. a)-r) din Codul fiscal] fiind prevăzute explicit la lit. b) „drepturile de hrană acordate de angajatori angajaților, în conformitate cu legislația în vigoare“. Prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, s-a arătat (pct. 82) că în categoria de sume din art. 55 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal se cuprind și drepturile de hrană în timp de pace, primite de personalul din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională. Or, s-a mai arătat în decizia menționată, paragraful 57, că „în condițiile în care sumele de bani reprezentând echivalentul normei de hrană acordate în numerar sau în natură nu intră în categoria veniturilor salariale ori a veniturilor asimilate acestora (în scopul impozitării), nu pot fi avute în vedere la calcularea pensiei de întreținere, deoarece nu intră în venitul net lunar din salarii în raport cu care se cuantifică, în concret, această obligație, din moment ce nu intră nici măcar în venitul brut lunar, pe baza căruia se stabilește venitul net lunar, în acest sens fiind relevante prevederile referitoare la venitul lunar brut și net din salarii“. Așadar, sumele în discuție nu numai că sunt excluse de la impozitare, însă nici nu reprezintă venituri din salarii ori asimilate acestora și, ca atare, nu se subsumează noțiunii de „venit“, relevantă în contextul art. 527 și 529 din Codul civil. … 18.În aceeași decizie, paragraful 66, s-a mai reținut că aceste considerente se înscriu în abordarea tradițională a problemei categoriilor de venituri ce pot fi incluse în baza de calcul al pensiei de întreținere, pe linia deschisă de Decizia de îndrumare nr. 14 din 23 mai 1963 a Plenului fostului Tribunal Suprem. În cuprinsul acestei decizii s-a statuat că sporul pentru condiții deosebite de muncă nu poate fi luat în considerare în acest scop, deoarece este acordat pentru „a da posibilitate materială angajaților să prevină ori să înlăture efectele dăunătoare pe care le au asupra organismului omenesc acele munci în condițiile speciale avute în vedere la acordarea sporurilor“, astfel încât „este necesar ca sporul să rămână în întregime destinat afectației sale“. S-a mai reținut că ignorarea scopului urmărit de legiuitor la acordarea sporului „ar duce la micșorarea posibilității de apărare a organismului angajatului care lucrează în aceste condiții, aceasta fiind și împotriva intereselor creditorului întreținerii“. … 19.Analizând criticile de neconstituționalitate formulate, prin raportare la dispozițiile art. 16 din Constituție, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale constante, aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective (a se vedea în acest sens Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, sau Decizia nr. 237 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 7 iulie 2017, paragraful 16). … 20.Astfel, raportat la cauza de față, inegalitatea de tratament juridic prin comparație cu acele persoane care au beneficiat, în temeiul unor hotărâri judecătorești definitive, pronunțate anterior Deciziei Înaltei Curți nr. 21 din 19 octombrie 2015, de plata unei pensii de întreținere calculate prin includerea normei de hrană cuvenite personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp și incidente în virtutea principiului tempus regit actum. Potrivit dispozițiilor art. 517 din Codul de procedură civilă, referitor la efectele hotărârii pronunțate în cadrul recursului în interesul legii, dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie pentru toate instanțele care vor soluționa în viitor cauze în care sunt aplicabile dispozițiile legale, în interpretarea obligatorie dată prin recursul în interesul legii, rezultând un regim juridic diferit, aplicabil cauzelor soluționate înainte și după pronunțarea dezlegării în drept a Înaltei Curți de Casație și Justiție. … 21.În ceea ce privește susținerea privind încălcarea principiului constituțional al neretroactivității legii civile, prin aplicarea în speța dedusă soluționării instanței judecătorești a unei interpretări a dispozițiilor de lege incidente, date de instanța supremă, în cadrul competenței sale de soluționare a unui recurs în interesul legii, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă, referitor la efectele deciziei pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu prilejul soluționării unui recurs în interesul legii, „(4) Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I“. Așadar, caracterul obligatoriu al dezlegărilor date problemelor de drept de către instanța supremă se raportează la toate cauzele viitoare în care se ridică problema de drept analizată, astfel încât aplicarea Deciziei nr. 21 din 19 octombrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, de către o instanță judecătorească chemată să soluționeze aceeași problemă de drept, ulterior pronunțării deciziei precitate, nu este de natură să contravină principiului constituțional al neretroactivității legii civile. … 22.Pentru aceleași considerente, în prezenta cauză nu poate fi reținută nici încălcarea dispozițiilor constituționale referitoare la încălcarea în art. 1 alin. (3) privind statul de drept. … 23.Referitor la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea reține că sfera normativă a acestui text constituțional vizează situații care se abat de la cursul firesc al vieții politice, economice și sociale, aplicarea sa implicând, în mod intrinsec, un caracter excepțional al împrejurărilor în care este adoptată norma juridică analizată. Or, prevederile art. 53 din Constituție nu sunt aplicabile rationae materiae, textul criticat reprezentând o normă-cadru cu o configurație general valabilă, iar nu una aplicabilă unei situații excepționale. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Anamaria Bianca Drăghici în Dosarul nr. 10.529/302/2018 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și constată că dispozițiile art. 527 alin. (2) și ale art. 529 alin. (1) și (2) din Codul civil, în interpretarea dată prin Decizia nr. 21 din 19 octombrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a III-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește