DECIZIA nr. 850 din 14 decembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Felicia Georgeta Fildan și alții în Dosarul nr. 965/111/2016 al Curții de Apel Oradea – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.427D/2016.  … 2.La apelul nominal lipsesc autorii excepției și partea Direcția de Sănătate Publică Bihor-Oradea. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale și pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 8 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 965/111/2016, Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Felicia Georgeta Fildan și alții cu prilejul soluționării apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 525/LM din 12 iulie 2016, pronunțată de Tribunalul Bihor în Dosarul nr. 965/111/2016, având ca obiect un litigiu de muncă.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt contrare art. 16 alin. (1) și art. 21 din Constituție. În acest sens arată că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, coroborate cu cele ale art. 2 alin. (1) lit. a) și art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 246/2007, reînnoirea avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite se acordă de către inspectoratul teritorial de muncă în baza solicitării de reînnoire a avizului de încadrare în condiții deosebite, semnată de către reprezentantul legal al angajatorului ori de către altă persoană împuternicită de acesta, potrivit legii, împreună cu reprezentanții sindicatelor reprezentative, sau, după caz, cu reprezentanții salariaților. Angajatorii care nu au obținut reînnoirea avizului pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite pot formula contestație, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Inspecția Muncii, care o va soluționa în termen de 30 de zile, sau se pot adresa direct instanței judecătorești competente, potrivit legii. Prin Decizia nr. 12/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că „nu este deschisă calea unei acțiuni în constatare de drept comun a condițiilor deosebite de muncă în care angajații și-au desfășurat activitatea după 1 aprilie 2001 și nici a acțiunii în obligare a angajatorilor la încadrarea locurilor de muncă în aceste condiții, atunci când aceștia din urmă nu au obținut sau, după caz, nu au reînnoit avizele pentru încadrarea locurilor de muncă în aceste condiții.“ Autorii excepției consideră că, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile de lege criticate dobândesc un caracter discriminatoriu, întrucât se creează un tratament inegal între salariați, în funcție de modul în care angajatorul a înțeles să urmeze sau nu procedurile pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite. De asemenea, este încălcat dreptul de acces liber la justiție, întrucât atât solicitarea de reînnoire a avizului de încadrare în condiții deosebite, cât și contestația în cazul neobținerii avizului de reînnoire pot fi formulate doar de angajator, nu și de salariați. Consideră că angajații sunt în drept să solicite instanțelor judecătorești obligarea angajatorului la încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite, atunci când aceștia nu au obținut, sau, după caz, nu au reînnoit avizele pentru încadrarea locului de muncă în condiții deosebite.  … 6.Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, legiuitorul având libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale, respectiv condițiile și criteriile de acordare a acestora în raport cu posibilitățile create de resursele financiare disponibile la un moment dat și să le modifice în funcție de schimbările ce se produc pe planul respectivelor resurse.  … 7.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 8.Avocatul Poporului arată că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.  … 9.Guvernul și președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziții potrivit cărora „Sunt încadrate în condiții deosebite locurile de muncă stabilite în baza criteriilor și metodologiei prevăzute de legislația în vigoare la data încadrării acestora.“ … 12.Autorii excepției consideră că dispozițiile de lege criticate aduc atingere prevederilor art. 16 și art. 21 din Constituție, referitoare la egalitatea în fața legii și dreptul de acces liber la justiție.  … 13.Examinând critica de neconstituționalitate, Curtea reține că Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, a prevăzut reglementări diferite în ceea ce privește stabilirea și acordarea dreptului la pensie, după cum titularul acestui drept și-a desfășurat munca în condiții normale, deosebite sau speciale. Aceste deosebiri de tratament juridic au fost justificate de împrejurările concrete în care s-a desfășurat activitatea profesională și care au afectat într-o proporție diferită capacitatea de muncă, impunând în cazul persoanelor care au lucrat în condiții deosebite sau speciale stabilirea unor reglementări mai favorabile în ceea ce privește pensionarea.  … 14.În acest sens, art. 19 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 a definit locurile de muncă în condiții deosebite ca fiind acelea care, „în mod permanent sau în anumite perioade, pot afecta esențial capacitatea de muncă a asiguraților datorită gradului mare de expunere la risc.“ Din chiar conținutul acestei definiții se întrevede necesitatea unei evaluări efective, concrete a diverselor locuri de muncă pentru a se aprecia dacă acestea întrunesc condițiile stabilite prin art. 19 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, iar pentru aceasta legiuitorul a prevăzut în alin. (2) și (3) ale aceluiași articol de lege că metodologia și criteriile de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, sens în care a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 6 martie 2001. Art. 18 din acest act normativ a prevăzut posibilitatea angajatorilor care nu au primit aviz pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite de a formula plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Inspecția Muncii, care trebuia să o soluționeze în termen de 30 de zile. … 15.Ulterior, Hotărârea Guvernului nr. 261/2001 a fost abrogată prin dispozițiile art. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 9 martie 2007. Prin acest din urmă act normativ s-a prevăzut o procedură de reînnoire a avizelor de încadrare a unor locuri de muncă în condiții deosebite, acordate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 261/2001, procedură care a fost prelungită prin acte normative succesive, până la data de 31 decembrie 2015 [art. 1 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 246/2007, modificat prin articolul unic pct.1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.173/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 962 din 30 decembrie 2014]. Dispozițiile art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 246/2007, cu modificările și completările ulterioare, au prevăzut posibilitatea angajatorilor care nu au obținut reînnoirea avizului pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite de a se adresa instanței judecătorești competente, potrivit legii.  … 16.La data de 1 ianuarie 2011, a intrat în vigoare Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care a abrogat Legea nr. 19/2000. Art. 29 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 a prevăzut că „Sunt încadrate în condiții deosebite locurile de muncă stabilite în baza criteriilor și metodologiei prevăzute de legislația în vigoare la data încadrării acestora“, iar în alin. (1^1) – care a fost introdus în Legea nr. 263/2010 prin articolul unic din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 65/2015 pentru completarea art. 29 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 986 din 31 decembrie 2015 și aprobată prin Legea nr. 108/2016 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 30 mai 2016 – s-a stabilit că „Locurile de muncă pot fi menținute în condiții deosebite, prin reînnoirea avizelor de încadrare pe baza metodologiei stabilite prin hotărâre a Guvernului, pentru o perioadă de maximum 3 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2016, termen până la care angajatorii au obligația de a normaliza condițiile de muncă.“ În acest sens a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 1.014/2015 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 986 din 31 decembrie 2015, care, abrogând Hotărârea Guvernului nr. 246/2007, a prevăzut în art. 1 alin. (1) că, „Începând cu data de 1 ianuarie 2016, avizele de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite acordate, valabile până la data de 31 decembrie 2015 inclusiv, pot fi reînnoite potrivit metodologiei stabilite prin prezenta hotărâre.“ Art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1.014/2015 prevede că „Angajatorii care nu au obținut reînnoirea avizului pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite se pot adresa direct instanței judecătorești competente, potrivit legii.“ … 17.Examinând acest parcurs legislativ, Curtea reține că reglementarea regimului locurilor de muncă în condiții deosebite s-a realizat pe cale legislativă, respectiv prin Legea nr. 19/2000 și Legea nr. 263/2010. Dispozițiile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 au definit locurile de muncă în condiții deosebite. De asemenea, art. 3 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010 a definit locurile de muncă în condiții deosebite, iar art. 29 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 a prevăzut că sunt încadrate în condiții deosebite locurile de muncă stabilite în baza criteriilor și metodologiei prevăzute de legislația în vigoare la data încadrării acestora.  … 18.Desigur, complexitatea problematicii referitoare la încadrarea unor locuri de muncă în condiții deosebite a făcut necesară adoptarea unor reglementări de ordin secundar, respectiv hotărâri ale Guvernului, prin care au fost precizate toate criteriile care, în mod cumulativ, erau necesare pentru a justifica încadrarea locurilor de muncă în condițiile mai sus amintite și care vizau nu doar tipul activității, ci și elemente concrete, precum prezența la locul de muncă a factorilor de risc pentru sănătatea salariaților, măsurile concrete adoptate în scopul înlăturării acestor factori, efectele reale asupra securității și sănătății în muncă și altele asemenea. Totodată, evaluarea acestor elemente concrete a impus reglementarea unei metodologii etapizate, constând dintr-o serie de operațiuni tehnice și administrative necesar a fi urmate în ordine cronologică. De asemenea, reevaluarea încadrării locurilor de muncă în condiții deosebite sau speciale a necesitat adoptarea unor reglementări asemănătoare prin care s-au stabilit criteriile și metodologia acestei proceduri.  … 19.Autorii prezentei excepții de neconstituționalitate consideră că există o discriminare între salariații pentru care angajatorii au făcut demersurile necesare în vederea încadrării locurilor de muncă în condiții deosebite și salariații pentru care angajatorii nu au inițiat aceste proceduri. De asemenea, autorii susțin că le-a fost încălcat accesul la justiție, întrucât nu au avut posibilitatea de a se adresa direct instanțelor de judecată pentru a obține încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite.  … 20.Cât privește primul aspect de neconstituționalitate invocat, Curtea apreciază că nu se poate pune un semn de egalitate între salariații pentru care angajatorii au urmat procedurile legale și au obținut încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite în termenele prevăzute de lege și acei salariați pentru care angajatorii nu au depus aceleași diligențe. Situația celor două categorii de persoane este evident diferită, determinată fiind de respectarea sau nu a condițiilor impuse de lege. Din această perspectivă, cele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 12 din 23 mai 2016 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție având ca obiect posibilitatea constatării pe cale judiciară sau a obligării angajatorului la încadrarea activității desfășurate în condiții deosebite sau speciale de muncă, după 1 aprilie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 10 noiembrie 2016, în sensul că „nu este deschisă calea unei acțiuni în constatare de drept comun a condițiilor deosebite de muncă în care angajații și-au desfășurat activitatea după data de 1 aprilie 2001 și nici a acțiunii în obligare a angajatorilor la încadrarea locurilor de muncă în aceste condiții, atunci când aceștia din urmă nu au obținut sau, după caz, nu au reînnoit avizele pentru încadrarea locurilor de muncă în aceste condiții“ apar nu doar ca fiind în deplin acord cu dispozițiile legale, dar și în perfectă consonanță cu prevederile constituționale ale art. 16, referitoare la egalitatea în drepturi.  … 21.Referitor la critica vizând încălcarea dreptului de acces la justiție al salariaților, Curtea observă că reglementarea privind subiecții îndreptățiți să se adreseze justiției cu prilejul desfășurării procedurilor de încadrare sau reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite constituie obiectul de reglementare al hotărârilor de Guvern date în aplicarea dispozițiilor Legii nr. 19/2000 și ale Legii nr. 263/2010, respectiv al Hotărârii Guvernului nr. 261/2001, al Hotărârii Guvernului nr. 246/2007 și al Hotărârii Guvernului nr. 1.014/2015. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituțională este competentă să se pronunțe doar cu privire la constituționalitatea „unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“, iar nu și asupra actelor administrative emise pentru aplicarea legilor. Prin urmare, această critică apare ca fiind inadmisibilă în raport cu competențele instanței de contencios constituțional. … 22.Aflată în acest context, Curtea apreciază însă că sunt relevante cele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin paragraful 90 al Deciziei nr. 12 din 23 mai 2016, în sensul că dreptul de acces la justiție al salariaților cu prilejul desfășurării procedurilor de încadrare a locurilor de muncă în condiții superioare de muncă a fost asigurat. Astfel, instanța supremă a arătat că „încadrarea locurilor de muncă în condiții superioare de muncă era de competența autorităților administrative, competență ce se exercita prin emiterea și, după caz, refuzul de emitere a avizelor ori de reînnoire a celor deja acordate. Aceste acte administrative tipice ori asimilate, după caz, erau supuse controlului de plină jurisdicție din partea instanțelor de contencios administrativ prin care se putea sancționa pasivitatea ori neglijența angajatorului și/sau a reprezentanților angajaților de a iniția și derula procedura pentru încadrarea locurilor de muncă ale angajaților în condiții deosebite.“  … 23.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Felicia Georgeta Fildan și alții în Dosarul nr. 965/111/2016 al Curții de Apel Oradea – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Oradea – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 decembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește