DECIZIA nr. 845 din 13 decembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 4,art. 5,art. 7,art. 8,art. 10,art. 16-art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Emil Ioan Nedelea în Dosarul nr. 274/33/2017 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.978D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 657 din 11 mai 2010. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 19 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 274/33/2017 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4,art. 5,art. 7,art. 8,art. 10,art. 16-art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepția a fost invocată de Emil Ioan Nedelea cu ocazia soluționării unei cereri de acordare a ajutorului public judiciar. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 24 alin. (2) potrivit cărora „În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu“. În acest context apreciază că norma constituțională nu este limitativă, în sensul că nu impune vreo condiție pentru desemnarea unui apărător din oficiu, părțile având acest drept în mod necondiționat. Însă, contrar Legii fundamentale, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 impune diverse restricții prin art. 4,art. 5,art. 7,art. 8,art. 10 și art. 16, instituind verificări și condiționări în ceea ce privește acordarea ajutorului public judiciar, ceea ce este de natură să aducă atingere dreptului la apărare prin posibilitatea respingerii cererii de acordare a unui avocat din oficiu. De asemenea „apreciază că prevederile art. 17,18 și art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 induc temerea petiționarilor de a nu apela la cereri de acordare de apărători din oficiu, încălcând astfel acest drept fundamental“. … 6.Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 este întemeiată. Arată că, potrivit acestui articol, „Ajutorul public judiciar se poate acorda, cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6, fără a putea depăși, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 12 salarii minime brute pe țară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare“. Astfel, atât timp cât cheltuielile necesare în mod real depășesc suma de bani prevăzută de art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, iar persoana interesată nu poate să și le permită, este evident că acesteia îi este încălcat dreptul de acces la justiție, inclusiv dreptul de a fi asistată de un avocat. … 7.Referitor la celelalte critici de neconstituționalitate, instanța de judecată apreciază că acestea sunt neîntemeiate, întrucât articolele criticate reglementează condiții rezonabile și normale de exercitare a dreptului la apărare. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, exemplu fiind Decizia nr. 264 din 24 februarie 2009, prin care s-a statuat că „stabilirea unor limite și condiții privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinată de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului în formele prevăzute la art. 6 din ordonanță, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor și a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar fi în nevoie de susținere din partea statului și l-ar solicita, fără a se îngrădi în acest mod accesul efectiv la justiție“. … 10.Avocatul Poporului învederează faptul că prevederile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prilej cu care și-a exprimat punctul de vedere, pe care îl menține și în prezenta cauză, în sensul constituționalității acestora. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 4,art. 5,art. 7,art. 8,art. 10,art. 16-art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările și completările ulterioare, prevederi prin care legiuitorul reglementează cu privire la persoana care poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, la formele și condițiile de acordare a acestuia, precum și la competența și procedura de acordare a ajutorului public judiciar. … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 24 alin. (2) potrivit cărora „În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu“. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate din perspectiva criticilor formulate, Curtea reține că potrivit prevederilor art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 251/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 8 decembrie 2011, ajutorul public judiciar se acordă, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6 lit. a)-c) din ordonanța de urgență. Art. 7 teza a doua se referă la acele forme de ajutor public judiciar care presupun avansarea sumelor din bugetul statului, respectiv plata onorariului avocatului, plata expertului, a traducătorului sau a interpretului și plata executorului judecătoresc. În speță, Curtea observă că autorul excepției vizează ipoteza prevăzută la art. 6 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 referitoare la „plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenței juridice și, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiție sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistență prin avocat“.  … 16.Curtea apreciază ca fiind neîntemeiate criticile formulate de autorul excepției, întrucât, potrivit prevederilor legale supuse controlului de constituționalitate, orice persoană fizică poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008, în situația în care aceasta nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție.  … 17.Prin Decizia nr. 69 din 18 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 4 aprilie 2016, reiterând jurisprudența sa anterioară, Curtea a constatat că prevederile art. 7 și art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 stabilesc acordarea unui ajutor public judiciar în formele prevăzute de lege, fără nicio discriminare, acelor persoane care îndeplinesc condițiile legale, astfel încât atât aceste prevederi legale, cât și ordonanța de urgență în întregul ei, constituie o garanție suplimentară a accesului efectiv la justiție. … 18.De asemenea, Curtea a reținut că prin art. 9 din ordonanța de urgență, sunt stabilite categoriile de venituri cu caracter periodic care se iau în calcul pentru determinarea venitului mediu net lunar pe membru de familie, precum și sumele datorate în mod periodic (cum ar fi chiriile și obligațiile de întreținere etc.). Curtea a constatat că acestea reprezintă opțiunea legiuitorului, care stabilește astfel sfera persoanelor îndreptățite să solicite sprijinul statului.  … 19.Prin Decizia nr. 96 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 24 februarie 2009, Curtea a reținut că reglementările art. 7 și art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 sunt conforme dispozițiilor art. 24 din Constituție, având în vedere că atât accesul la justiție, cât și dreptul la apărare sunt asigurate tuturor persoanelor beneficiare ale ajutorului public acordat de stat. În același sens, prin Decizia nr. 264 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 30 martie 2009, spre exemplu, Curtea a subliniat că scopul reglementării cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 este „asigurarea dreptului la un proces echitabil și garantarea accesului egal la actul de justiție, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătorești sau a altor titluri executorii. În vederea realizării acestui deziderat, legiuitorul a reglementat ajutorul public judiciar ca formă de asistență acordată de stat, în condițiile legii, oricărei persoane fizice, în situația în care aceasta nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale“.  … 20.Curtea a statuat totodată că prin reglementarea cadrului legal al ajutorului public judiciar se urmărește asigurarea efectivității dreptului de acces la justiție, prin stabilirea anumitor condiții, minime și rezonabile. Or, rațiunea „stabilirii unor limite și condiții privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinată de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului în formele prevăzute la art. 6 din ordonanță, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor și a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar fi în nevoie de susținere din partea statului și l-ar solicita, fără a se îngrădi în acest mod accesul efectiv la justiție“. … 21.Referitor la susținerile autorului excepției potrivit cărora prin prevederile art. 17,18 și 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 se „induce temerea petiționarilor de a nu apela la cereri de acordare de apărători din oficiu, încălcând astfel acest drept fundamental“, Curtea consideră că și acestea sunt, de asemenea, neîntemeiate. Astfel, raportat la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 24 din Constituție din prisma criticilor mai sus invocate, Curtea reține că, potrivit art. 14 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, la primirea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar solicitantului i se va pune în vedere faptul că, în cazul pierderii procesului, cheltuielile de judecată ale celeilalte părți vor fi în sarcina sa. Totodată, se învederează și posibilitatea restituirii sumelor primite cu titlu de ajutor public judiciar în cazul prevăzut la art. 17 alin. (2) din aceeași ordonanță de urgență, și anume în situația în care instanța constată că cererea de ajutor public judiciar a fost făcută cu rea-credință, prin ascunderea adevărului, cel care a beneficiat nejustificat de ajutor public judiciar va fi obligat la restituirea cu titlu de despăgubire a sumelor de care a fost scutit, precum și la o amendă în cuantum de până la 5 ori suma pentru care a obținut nejustificat scutirea.  … 22.Curtea apreciază că toate aceste reglementări constituie expresia aplicării în domeniul ajutorului public judiciar a dispozițiilor de drept comun reglementate de Codul de procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, și nicidecum o descurajare a justițiabilului de a solicita ajutor public judiciar. Astfel, temeiul juridic al obligației de restituire a cheltuielilor de judecată îl constituie culpa procesuală dedusă din împrejurarea că partea care a beneficiat de ajutorul public judiciar a pierdut procesul, căzând astfel în pretenții. Cheltuielile de judecată care vor fi suportate se limitează la cheltuielile de judecată ale celeilalte părți, prevederile art. 19 alin. (1) din ordonanță prevăzând expres că, în această situație, cheltuielile procesuale avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.  … 23.De asemenea, referitor la prevederile art. 19 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, prin Decizia nr. 757 din 1 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 21 iulie 2010, Curtea a reținut că „atât comportamentul nediligent avut în timpul procesului care a cauzat pierderea procesului, cât și caracterul abuziv al acțiunii exercitate de către persoana care a beneficiat de ajutorul public judiciar, constatat prin hotărâre judecătorească, se constituie în expresii ale aceleiași culpe procesuale a persoanei menționate. Or, pentru valorificarea drepturilor și intereselor legitime, părțile trebuie să acționeze cu bună-credință, iar nu în spirit abuziv, șicanatoriu, vexator pentru părțile adverse ori pentru instanță“. Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că reglementarea criticată prevede doar obligația părții care a beneficiat de ajutor public judiciar la restituirea, în tot sau în parte, a cheltuielilor avansate de către stat, în cazul exercitării lipsite de diligență sau cu rea-credință a unor drepturi procesuale, ceea ce corespunde exigențelor art. 57 din Constituție, care instituie îndatorirea fundamentală a cetățenilor de a exercita drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără încălcarea drepturilor și libertăților celorlalți. … 24.Neintervenind elemente noi, de natură a justifica reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluțiile și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Emil Ioan Nedelea în Dosarul nr. 274/33/2017 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 4,art. 5, art. 7,art. 8,art. 10,art. 16–art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 decembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește