| Valer Dorneanu |
– președinte |
| Cristian Deliorga |
– judecător |
| Marian Enache |
– judecător |
| Daniel Marius Morar |
– judecător |
| Mona-Maria Pivniceru |
– judecător |
| Gheorghe Stan |
– judecător |
| Livia Doina Stanciu |
– judecător |
| Elena-Simina Tănăsescu |
– judecător |
| Varga Attila |
– judecător |
| Ioana Marilena Chiorean |
– magistrat-asistent |
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, excepție ridicată de Dumitru Măcelaru în Dosarul nr. 916/100/2018 al Tribunalului Maramureș – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 551D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 552D/2019, nr. 665D/2019, nr. 905D/2019, nr. 1.038D/2019, nr. 1.058D/2019, nr. 1.523D/2019, nr. 1.606D/2019, nr. 2.224D/2019, nr. 2.257D/2019, nr. 2.268D/2019, nr. 2.272D/2019, nr. 2.292D/2019, nr. 2.306D/2019, nr. 2.445D/2019, nr. 2.630D/2019 și nr. 2.664D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepții ridicate de Vasile Crăciun în Dosarul nr. 2.003/100/2018 al Tribunalului Maramureș – Secția I civilă, de Dacian Flavius Indrie în Dosarul nr. 37/108/2019 al Tribunalului Arad – Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, de Gheorghe Liviu Gliga în Dosarul nr. 26/83/2019 al Tribunalului Satu Mare – Secția I civilă, de Săndel Stoica în Dosarul nr. 512/91/2018 al Curții de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ionuț Dănuț Mitroi în Dosarul nr. 35.515/3/2018 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Eduard Biro în Dosarul nr. 3.373/121/2018 al Tribunalului Galați – Secția I civilă, de Constantin Virgil Mărginean în Dosarul nr. 2.505/107/2018 al Tribunalului Alba – Secția I civilă, de Gheorghe Ciobotariu în Dosarul nr. 2.409/89/2018 al Tribunalului Vaslui – Secția civilă, de Ioana Stanca în Dosarul nr. 8.290/63/2018 al Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Constantin Preoteasa în Dosarul nr. 1.451/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Marinel Sorin Surdu în Dosarul nr. 9.931/3/2019 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Eugen Dumitrașcu în Dosarul nr. 5.569/3/2019 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Constantin Văduva în Dosarul nr. 2.472/89/2018 al Tribunalului Vaslui – Secția civilă, de Radu Mihai Ballos în Dosarul nr. 28/83/2019 al Tribunalului Satu Mare – Secția I civilă, de Giani Tiberiu Bojte în Dosarul nr. 1.126/108/2019 al Tribunalului Arad – Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale și de Sorinel-Iliuță Constantin în Dosarul nr. 7.717/3/2019 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. … 4.La apelul nominal răspunde autorul excepției Sorinel-Iliuță Constantin în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.664D/2019. Lipsesc ceilalți autori ai excepției de neconstituționalitate și părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Autorul excepției Sorinel-Iliuță Constantin și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere similitudinea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 552D/2019, nr. 665D/2019, nr. 905D/2019, nr. 1.038D/2019, nr. 1.058D/2019, nr. 1.523D/2019, nr. 1.606D/2019, nr. 2.224D/2019, nr. 2.257D/2019, nr. 2.268D/2019, nr. 2.272D/2019, nr. 2.292D/2019, nr. 2.306D/2019, nr. 2.445D/2019, nr. 2.630D/2019 și nr. 2.664D/2019 la Dosarul nr. 551D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate Sorinel-Iliuță Constantin, care solicită admiterea acesteia, astfel cum a fost formulată, și depune la dosar un punct de vedere al Avocatului Poporului, potrivit căruia Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 este neconstituțională. … 7.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă deciziile Curții Constituționale nr. 545 din 2 iulie 2020 și nr. 8 din 14 ianuarie 2021. …
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.În dosarele Curții Constituționale nr. 551D/2019 și nr. 552D/2019, prin încheierile din 20 februarie 2019, pronunțate în dosarele nr. 916/100/2018 și nr. 2.003/100/2018, Tribunalul Maramureș – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, respectiv cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. … 9.În dosarele Curții Constituționale nr. 665D/2019 și nr. 2.630D/2019, prin încheierile din 18 martie 2019 și 26 septembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 37/108/2019 și nr. 1.126/108/2019, Tribunalul Arad – Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. … 10.În dosarele Curții Constituționale nr. 905D/2019 și nr. 2.445D/2019, prin încheierile din 27 martie 2019 și 20 iunie 2019, pronunțate în dosarele nr. 26/83/2019 și nr. 28/83/2019, Tribunalul Satu Mare – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, respectiv cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. … 11.În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.038D/2019, prin Decizia civilă nr. 188 din 22 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 512/91/2018, Curtea de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. … 12.În dosarele Curții Constituționale nr. 1.058D/2019, nr. 2.272D/2019, nr. 2.292D/2019 și nr. 2.664D/2019, prin încheierile din 22 martie 2019, 28 iunie 2019, 27 mai 2019 și din 12 septembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 35.515/3/2018, nr. 9.931/3/2019, nr. 5.569/3/2019, nr. 7.717/3/2019, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, respectiv cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. … 13.În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.523D/2019, prin Sentința civilă nr. 386 din 18 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.373/121/2018, Tribunalul Galați – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. … 14.În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.606D/2019, prin Încheierea din 22 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.505/107/2018, Tribunalul Alba – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. … 15.În dosarele Curții Constituționale nr. 2.224D/2019 și nr. 2.306D/2019, prin Decizia nr. 12 din 12 iunie 2019 și prin Decizia nr. 15 din 2 iulie 2019, pronunțate în dosarele nr. 2.409/89/2018/a1 și nr. 2.472/89/2018/a1, Curtea de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, admițând recursurile declarate împotriva sentințelor civile ale Tribunalului Vaslui prin care s-au respins, ca inadmisibile, excepțiile de neconstituționale invocate, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. … 16.În Dosarul Curții Constituționale nr. 2.257D/2019, prin Încheierea din 19 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.290/63/2018, Tribunalul Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. … 17.În Dosarul Curții Constituționale nr. 2.268D/2019, prin Încheierea din 19 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.451/97/2018, Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. … 18.Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Dumitru Măcelaru, de Vasile Crăciun, de Dacian Flavius Indrie, de Giani Tiberiu Bojte, de Gheorghe Liviu Gliga, de Radu Mihai Ballos, de Săndel Stoica, de Ionuț Dănuț Mitroi, de Marinel Sorin Surdu, de Eugen Dumitrașcu, de Sorinel-Iliuță Constantin, de Eduard Biro, de Constantin Virgil Mărginean, de Gheorghe Ciobotariu, de Constantin Văduva, de Ioana Stanca și de Constantin Preoteasa în cadrul soluționării unor cauze având ca obiect soluționarea contestațiilor la decizii de pensionare, soluționarea cererilor de acordare de despăgubiri pentru repararea prejudiciilor cauzate prin aplicarea dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, soluționarea cererilor de recalculare a pensiei, respectiv soluționarea cererilor de actualizare a pensiei. … 19.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia invocă atât critici de neconstituționalitate extrinsecă, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă ce privesc art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. … 20.Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, autorii excepției susțin că prevederile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 contravin dispozițiilor art. 1 alin. (4) și (5), precum și art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, deoarece orice aspecte care vizează protecția socială – în speță, pensiile – trebuie reglementate prin lege organică. Or, dispozițiile criticate modifică și completează o lege organică – Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat – și astfel contravin dispozițiilor constituționale invocate. … 21.De asemenea, prevederile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 contravin dispozițiilor art. 61 alin. (1) și ale art. 102 alin. (1) și (2) din Constituție privind rolul Parlamentului și, respectiv rolul Guvernului, deoarece Guvernul s-a substituit Parlamentului, legiferând în locul acestuia într-un domeniu supus în mod exclusiv atribuțiilor senatorilor și deputaților. Totodată, se invocă jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia adoptarea ordonanțelor de urgență numai în scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă este neconstituțională. … 22.Se mai susține că este încălcat și art. 1 alin. (5) din Constituție privind principiul previzibilității și accesibilității legii, deoarece pensionarul nu este în măsură să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să aibă reprezentarea corectă a derulării procedurii pensionării, a condițiilor de pensionare sau a condițiilor de recalculare a pensiei. … 23.Totodată, se susține încălcarea dispozițiilor art. 108 alin. (3) din Constituție, deoarece pentru anul 2017, Guvernul nu a fost abilitat să emită Ordonanța de urgență nr. 59/2017. … 24.Pe de altă parte, se susține că Legea nr. 223/2015 este o lege organică în domeniul pensiilor militare de stat, iar abilitarea Guvernului de către Parlament vizează numai emiterea de ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Or, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 modifică Legea nr. 223/2015, ceea ce contravine dispozițiilor art. 115 alin. (1) din Constituție [art. 114 alin. (1) din Constituție, înainte de republicarea acesteia]. … 25.De asemenea, se arată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost emisă cu încălcarea cerințelor prevăzute de dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție, fără a exista o situație extraordinară a cărei reglementare să nu poată fi amânată, sens în care se invocă jurisprudența Curții Constituționale. Deși, la modul general, în Preambulul acestui act normativ se invocă principiul echității și principiul egalității, prin emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 s-a creat o mare inechitate între categoriile de pensionari. Totodată, Guvernul nu a motivat urgența adoptării actului normativ criticat. … 26.Se mai susține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 s-a adoptat fără să se țină cont de atenționările din avizul Consiliului Legislativ (referitoare la nemotivarea urgenței și la neînsoțirea proiectului de avizul de oportunitate al Ministerului pentru Relația cu Parlamentul și de adresele de avizare ale ministerelor și ale altor structuri implicate) și de avizul nefavorabil al Consiliului Economic și Social (motivat de instituirea discriminării și de lipsa justificării urgenței, a unui studiu de impact și de nerespectarea principiilor și normelor din legislația muncii). … 27.În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, autorii excepției susțin că dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 au ca efect diminuarea cuantumului pensiei și, astfel, contravin prevederilor art. 47 din Constituție, deoarece afectează substanța dreptului la pensie, care este un drept fundamental. Totodată, nu există justificare și nici cadru constituțional pentru ca, la două pensii nete cu valori diferite, o persoană să rămână în plată cu o pensie mai mică. … 28.Modificarea art. 59 din Legea nr. 223/2015, prin art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în sensul actualizării pensiilor militare cu rata medie anuală a inflației, iar nu cu 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, este contrară dispozițiilor art. 16 din Constituție. De asemenea, se ajunge la lipsa unei actualizări efective a cuantumului pensiei militare de stat. … 29.Pe de altă parte, se susține că actualizarea pensiei se efectuează doar în raport cu rata medie anuală a inflației, or ar trebuie ca pensiile militare de stat să se actualizeze în raport cu majorarea soldelor de funcție a militarilor în activitate. … 30.Modificarea art. 60 din Legea nr. 223/2015, prin art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în sensul introducerii unei prevederi care să limiteze cuantumul net al pensiei, eliminând posibilitatea de actualizare a pensiei militare, creează o situație inferioară față de persoanele asigurate în sistemul public de pensii. Totodată, modificarea care permite actualizarea pensiei este fără sens, câtă vreme același act normativ stabilește imperativ plafonarea pensiilor la media soldelor nete. De altfel, Legea nr. 223/2015, în forma actuală, impune o dublă plafonare a pensiei militare de stat, atât prin art. 30 (care prevede că pensia nu poate fi mai mare de 85% din baza de calcul), cât și prin art. 60 (care prevede că pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul). … 31.Astfel, prevederile criticate încalcă atât principiul egalității în fața legii, consacrat de art. 16 din Constituție, precum și principul interzicerii discriminării consacrat de art. 14 din Convenție. Se invocă, în acest sens, Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, prin care Curtea Constituțională a statuat că instituirea pensiei militare de serviciu nu reprezintă un privilegiu, constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii. Or, dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 plafonează pensiile de serviciu, acestea nemaiputând depăși valoarea salariilor aflate în plată, creând astfel o discriminare a cadrelor militare față de alte categorii de pensionari. … 32.Mai mult, deși legea (art. 11 din Legea nr. 80/1995) prevede acordarea unor sporuri pentru rezultate meritorii în îndeplinirea obligațiilor, prin plafonarea introdusă de art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, pensionarii sunt practic lipsiți de efectele acordării ordinului „Meritul Militar“. Mai mult, majorarea aferentă acordării semnului onorific a fost extinsă, prin Legea nr. 149/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, și pentru soldați sau gradați, rezultând astfel că intenția legiuitorului a fost de a majora cuantumul pensiei nete cu aceste procente, iar nu de a o plafona. … 33.Totodată, deși prin plata contribuției la fondul de pensie suplimentară, potrivit legii, pensionarul militar avea dreptul la sporurile prevăzute de art. 108 din Legea nr. 223/2015, ca urmare a plafonării pensiei nete, nici acestea nu mai sunt acordate, deși persoana activă a contribuit la acest fond. … 34.Prevederile criticate încalcă și principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat și dispozițiile Legii nr. 223/2015 care consacră principiul egalității, adică asigurarea unui tratament nediscriminatoriu între persoanele aflate în aceeași situație juridică în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege, precum și principiul recunoștinței. … 35.Se mai susține și existența unei discriminări între persoanele care s-au pensionat anterior datei de 15 septembrie 2017 (data la care au intrat în vigoare prevederile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 și care modifică art. 60 din Legea nr. 223/2015, prin introducerea unui plafon maxim al pensiei) și care au în plată pensii nediminuate și persoanele care s-au pensionat ulterior acestui moment, întrucât aceste persoane se află în situații juridice identice. Astfel, pentru persoanele care s-au pensionat anterior datei de 15 septembrie 2017 nu există plafonarea cuantumului pensiei militare de stat. … 36.Totodată, se invocă o discriminare a militarilor față de magistrați, sub aspectul reglementării referitoare la pensia de serviciu, sens în care se invocă Decizia nr. 20 din 22 februarie 2000, prin care Curtea Constituțională a statuat că „nu se poate identifica o rațiune suficientă care să justifice aplicarea unui tratament diferit magistraților față de cadrele medicale permanente“. Instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare și pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii și magistrații. … 37.Se mai susține că dispozițiile art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, introduse prin art. VII pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, prevăd că pensia netă este pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit potrivit legislației în vigoare, însă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a stabilit o altă definiție a pensiei nete, respectiv s-a statuat că pensia netă nu poate depăși media salariilor nete din baza de calcul. Or, potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă în elaborarea actelor normative, un act normativ nu poate cuprinde dispoziții contrare. … 38.De asemenea, se susține încălcarea prevederilor art. 44 din Constituție și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție privind protecția proprietății private. În acest sens se invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, susținând că prestațiile sociale intră sub incidența art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, indiferent de natura contributivă sau necontributivă a acestora (Hotărârea din 6 iulie 2005, pronunțată în Cauza Stec și alții împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). Totodată, se arată că are loc o încălcare a principiului drepturilor câștigate, deoarece actualizarea pensiei raportat la soldele militarilor activi este un drept câștigat. În acest sens se afirmă că, așa cum a statuat Curtea de Justiție a Uniunii Europene, dacă prestațiile acordate în temeiul reglementării vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu noua reglementare, acestea nu trebuie să fie reduse. Totodată, principiul drepturilor câștigate este expres stipulat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. … 39.Referitor la încălcarea art. 15 din Constituție, se susține că dispozițiile criticate contravin principiului neretroactivității legii, deoarece o lege ulterioară nu poate aduce atingere drepturilor născute sub imperiul legilor anterioare, legea nouă neputând retroactiva. Totodată, potrivit art. 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, drepturile și libertățile câștigate nu pot fi desființate. … 40.Se mai susține încălcarea prevederilor art. 53 din Constituție, referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, sens în care se invocă Deciziile Curții Constituționale nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, nr. 503 din 16 noiembrie 2004, nr. 872 din 25 iunie 2010 și nr. 462 din 17 septembrie 2014. … 41.Totodată, se arată că dificultățile bugetului asigurărilor sociale de stat nu pot fi opuse dreptului la pensie în sensul diminuării cuantumului pensiei, iar principiile constituționale privind egalitatea în drepturi nu pot fi afectate de proasta gestionare a bugetului de către stat. … 42.În dosarele Curții Constituționale nr. 905D/2019 și nr. 1.038D/2019, autorii excepției mai susțin că prevederile art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 încalcă cerințele ce țin de statutul României de țară membră NATO și UE, cerințe stipulate în tratatele de aderare. Astfel, pensia militarilor se încadrează în Pilonul al doilea privind schemele ocupaționale, guvernate de Directiva 86/378/CEE, modificată prin Directiva 97/96/CEE, recunoscută și acceptată de România în cadrul Reuniunii bilaterale de la Bruxelles din ianuarie 2007. În acest temei, pensiile militarilor din țările membre se actualizează imediat după majorarea soldelor militarilor activi și periodic, în raport cu rata inflației. … 43.În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.038D/2019, autorul excepției mai susține că, prin modificările aduse Legii nr. 223/2015 de către Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, se aduce atingere prevederilor art. 54 și 55 din Constituție, care consacră îndatoriri fundamentale, și, deși fidelitatea față de țară este sacră, numărul cadrelor profesioniste calificate din sistemul de ordine publică și siguranță națională va scădea în viitor, fiind astfel afectată capacitatea de apărare a țării. … 44.În Dosarul Curții Constituționale nr. 2.268D/2019, autorul excepției mai susține că indexarea pensiei militare de stat cu 5,25%, prevăzută de art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 și aplicabilă pe parcursul anului 2017, rămâne fără efect prin intrarea în vigoare a art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, ceea ce încalcă dreptul la pensie al celor pensionați după intrarea în vigoare a acestui ultim act normativ, creează discriminări între persoanele pensionate în anul 2017 și încalcă principiul previzibilității și al accesibilității normelor juridice. … 45.Pentru toate aceste motive se susține că dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 contravin și prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituție, potrivit cărora ordonanțele de urgență nu pot afecta drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție. … 46.În dosarele Curții Constituționale nr. 2.257D/2019 și nr. 2.664D/2019, după sesizarea Curții Constituționale de către instanța judecătorească, autorii excepției Stanca Ioana și Constantin Sorinel-Iliuță au depus, la data de 5 iunie 2020, respectiv la 28 aprilie 2020 și 1 septembrie 2020, câte o completare a excepției de neconstituționalitate, prin care solicită să se constate că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată fără să se solicite avizul Consiliului Legislativ, ceea ce contravine dispozițiilor art. 79 și art. 1 alin. (5) din Constituție. … 47.Tribunalul Maramureș – Secția I civilă, Tribunalul Arad – Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Satu Mare – Secția I civilă, Curtea de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele Curții Constituționale nr. 1.058D/2019 și nr. 2.664D/2019, Tribunalul Galați – Secția I civilă, Tribunalul Alba – Secția I civilă, Curtea de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă apreciază că prevederile criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. … 48.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele Curții Constituționale nr. 2.272D/2019 și nr. 2.292D/2019, consideră că exprimarea opiniei sale ar echivala cu o antepronunțare în cauză. … 49.Tribunalul Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. … 50.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 51.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. …
CURTEA,examinând actele de sesizare, concluziile scrise depuse la dosare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, cererile de judecare în lipsă depuse în dosarele Curții Constituționale nr. 2.224D/2019 și nr. 2.306D/2019, susținerile autorului excepției prezent la ședința publică, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:52.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 53.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, dispoziții care au următorul conținut: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1.La articolul 3, după litera k) se introduc două noi litere, literele l) și m), cu următorul cuprins:l)solda/salariu lunar net – solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuția individuală la bugetul de stat, contribuția individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare; … m)pensia netă – pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare. … … 2.Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins: +
Articolul 59Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată. … 3.Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins: +
Articolul 60La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. … … 54.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului în cadrul democrației constituționale, art. 1 alin. (5) privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 4 alin. (1) privind unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor săi, art. 11 alin. (1) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, art. 44 alin. (1)-(3) privind dreptul de proprietate, art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai decent și alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 54 privind fidelitatea față de țară, art. 55 privind apărarea țării, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea numai prin lege organică a protecției sociale, art. 102 alin. (1) și (2) privind rolul Guvernului, art. 108 alin. (3), potrivit căruia ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile prevăzute de aceasta, art. 115 alin. (1), (4) și (6) privind delegarea legislativă și condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului și art. 118 privind forțele armate. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 – Obligația de a respecta drepturile omului, ale art. 14 – Interzicerea discriminării, ale art. 17 – Interzicerea abuzului de drept, ale art. 18 – Limitarea folosirii restrângerii drepturilor din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 1 – Protecția proprietății și ale art. 6 – Semnare și ratificare din Primul Protocol adițional la această convenție, precum și prevederile art. 1, potrivit căruia toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi, ale art. 7, potrivit căruia toți oamenii sunt egali în fața legii și au, fără nicio deosebire, dreptul la o egală protecție a legii, ale art. 25, potrivit căruia orice om are dreptul la un nivel de trai care să-i asigure sănătatea și bunăstarea lui și familiei sale, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală, precum și serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurare în caz de șomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrânețe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistență, în urma unor împrejurări independente de voința sa, și ale art. 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, potrivit căruia „Nicio dispoziție a prezentei declarații nu poate fi interpretată ca implicând pentru vreun stat, grupare sau persoană dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a săvârși vreun act îndreptat spre desființarea unor drepturi sau libertăți enunțate în prezenta declarație.“ … 55.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 completează art. 3 cu lit. l) și m) și modifică art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, cu privire la actualizarea pensiilor militare de stat și la limita maximă a pensiei nete. Curtea s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor criticate, în acest sens fiind, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, Decizia nr. 545 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 18 noiembrie 2020, sau Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 20 aprilie 2021. … 56.Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă aduse art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, raportate la încălcarea art. 1 alin. (4) și (5),art. 61 alin. (1),art. 73 alin. (3) lit. p),art. 102 alin. (1) și (2),art. 108 alin. (3) și art. 115 alin. (1) din Constituție, Curtea reține că, referitor la competența Guvernului de a adopta acte cu caracter normativ cu putere de lege, s-a pronunțat printr-o jurisprudență vastă în care a statuat că prevederile art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție conferă Parlamentului calitatea de unică autoritate legiuitoare a țării, iar, în virtutea acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. În sistemul constituțional român, regula este aceea că Guvernul nu dispune de dreptul de reglementare primară a relațiilor sociale, ci doar de dreptul de a adopta legislația secundară. Cu toate acestea, Constituția instituie prin art. 108 alin. (3) și art. 115 alin. (1)-(3) competența Guvernului de a emite ordonanțe, deci o competență normativă derivată dintr-o lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competența de legiferare în domenii strict delimitate de Constituție și de legea de abilitare. Mai mult, sub aspectul competenței de legiferare, Curtea a reținut că relația dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție. Astfel, ordonanța de urgență, ca act normativ ce permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă față unei situații extraordinare, se justifică prin necesitatea și urgența reglementării acestei situații care, datorită circumstanțelor sale, impune adoptarea de soluții imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 63 din 8 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 27 februarie 2017, paragrafele 89-91). … 57.Prin aceeași decizie, paragrafele 92 și 93, Curtea a mai reținut că regimul particular al ordonanței de urgență este prevăzut în art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție și se referă la cazurile în care poate fi emisă: situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acesteia; intrarea în vigoare: numai după depunerea spre dezbatere în procedură de urgență la Camera inițial sesizată și convocarea obligatorie a Parlamentului, dacă nu se află în sesiune; domeniul de reglementare: acesta poate fi și de natura legilor organice, caz în care legea de aprobare se adoptă cu majoritatea prevăzută de art. 76 alin. (1) din Constituție; ordonanța de urgență nu poate fi însă adoptată în domeniul legilor constituționale, nu poate afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu poate viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietatea publică. Astfel, pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanțe de urgență [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voință al Parlamentului ori pe cale constituțională, în situații extraordinare, și numai sub control parlamentar. … 58.În cauză, Curtea reține că actul normativ criticat este o ordonanță de urgență adoptată de Guvern, în temeiul art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție, iar nu o ordonanță simplă, care să fie adoptată de Guvern în temeiul unei legi de abilitare, potrivit art. 108 alin. (3) și art. 115 alin. (1)-(3) din Constituție. Totodată, Curtea reține că, spre deosebire de ordonanța simplă, ordonanța de urgență a Guvernului poate reglementa și în domenii care aparțin legii organice. Prin urmare, toate criticile autorilor excepției privind reglementarea unor modificări și completări aduse Legii nr. 223/2015 printr-o ordonanță de urgență a Guvernului sunt neîntemeiate. … 59.Referitor la critica de neconstituționalitate extrinsecă privind încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție, prin Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, precitată, paragraful 27, și prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, precitată, paragraful 35, Curtea a reținut, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție. În acest sens, a arătat că „în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale“. … 60.În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă raportate la art. 15 și 16 din Constituție, potrivit cărora dispozițiile de lege criticate au drept rezultat acordarea unui cuantum diferit al pensiei pentru persoane care au ocupat aceeași funcție, dar au ieșit la pensie în perioade diferite, în temeiul unor acte normative distincte, sunt relevante cele reținute prin Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, paragrafele 25 și 26, și prin Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, paragraful 23, potrivit cărora persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia se supun persoanele în funcție de data deschiderii dreptului la pensie, că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 545 din 2 iulie 2020, precitată). … 61.Cât privește susținerile referitoare la pretinsa discriminare pe care dispozițiile de lege criticate o creează în raport cu alte categorii de pensionari, beneficiari ai pensiilor de serviciu sau pensionari din sistemul public, Curtea a reținut că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu, respectiv pensionarii din sistemul public nu se află în situații identice, fiind supuși, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie, legiuitorul este liber să instituie condiții diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificația încălcării prevederilor art. 16 din Constituție (în același sens sunt și Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, sau Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, paragraful 24). … 62.În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 44 din Constituție, prin Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, paragraful 25, Curtea a reținut că nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia. Referitor la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Decizia din 2 martie 2006, pronunțată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei, articolul 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor nu poate fi înțeles în sensul că îndreptățește o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, sau Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, Curtea Constituțională a statuat următoarele: „Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil.“ În aceste condiții, nu se încalcă dispozițiile art. 44 din Constituție privind dreptul de proprietate privată. … 63.Referitor la încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituție, Curtea reține că, prin Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, paragraful 22, a constatat că dispozițiile de lege criticate, potrivit cărora pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, sunt în acord cu dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este autorizat/îndrituit să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. … 64.Referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica legislația în ceea ce privește modul de actualizare a pensiilor militare de stat, Curtea a amintit, la paragraful 28 al Deciziei nr. 543 din 2 iulie 2020, cele reținute anterior prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, potrivit cărora art. 47 alin. (2) din Constituție, deși consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, așa cum s-a statuat prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, „valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca și indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile“. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare. … 65.Având în vedere că nu s-a constatat restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, Curtea a reținut că invocarea dispozițiilor art. 53 din Constituție nu are relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate. … 66.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 67.Cu privire la dispozițiile din actele internaționale invocate prin prisma art. 11 și 20 din Constituție, Curtea observă că acestea se referă, în esență, la obligația de a respecta drepturile omului, la interzicerea discriminării, la interzicerea abuzului de drept, la limitarea folosirii restrângerii drepturilor din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, la protecția proprietății, la o egală protecție a legii și la dreptul la pensie. Or, argumentele reținute mai sus care reies din jurisprudența Curții Constituționale abordează toate aceste aspecte, fiind, în consecință, valabile și cu privire la aceste dispoziții. … 68.Cât privește invocarea dispozițiilor art. 54 privind fidelitatea față de țară, ale art. 55 privind apărarea țării și ale art. 118 privind forțele armate din Constituție, Curtea reține că acestea nu au incidență în cauza de față. … 69.În final, Curtea observă că, întrucât nu a fost reținută afectarea vreunui drept sau a vreunei libertăți fundamentale, prin adoptarea art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, au fost respectate dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție. … 70.Referitor la completarea excepției de neconstituționalitate, depusă la Curtea Constituțională ulterior sesizării sale prin încheierile instanțelor judecătorești, completare prin care autorii din dosarele Curții Constituționale nr. 2.257D/2019 și nr. 2.664D/2019 solicită să se constate că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată fără să se solicite avizul Consiliului Legislativ, ceea ce ar contraveni dispozițiilor art. 1 alin. (5) și ale art. 79 din Constituție, Curtea constată că nu se poate primi această solicitare, întrucât, potrivit jurisprudenței sale, temeiurile excepției de neconstituționalitate sunt cele precizate prin încheierea de sesizare a instanței de judecată în fața căreia a fost invocată excepția, astfel că în fața Curții Constituționale nu pot fi invocate alte temeiuri ale excepției decât cele stabilite prin încheierea de sesizare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 272 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 4 septembrie 2013. … 71.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dumitru Măcelaru în Dosarul nr. 916/100/2018 al Tribunalului Maramureș – Secția I civilă, de Vasile Crăciun în Dosarul nr. 2.003/100/2018 al Tribunalului Maramureș – Secția I civilă, de Dacian Flavius Indrie în Dosarul nr. 37/108/2019 al Tribunalului Arad – Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, de Gheorghe Liviu Gliga în Dosarul nr. 26/83/2019 al Tribunalului Satu Mare – Secția I civilă, de Săndel Stoica în Dosarul nr. 512/91/2018 al Curții de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ionuț Dănuț Mitroi în Dosarul nr. 35.515/3/2018 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Eduard Biro în Dosarul nr. 3.373/121/2018 al Tribunalului Galați – Secția I civilă, de Constantin Virgil Mărginean în Dosarul nr. 2.505/107/2018 al Tribunalului Alba – Secția I civilă, de Gheorghe Ciobotariu în Dosarul nr. 2.409/89/2018 al Tribunalului Vaslui – Secția civilă, de Ioana Stanca în Dosarul nr. 8.290/63/2018 al Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Constantin Preoteasa în Dosarul nr. 1.451/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Marinel Sorin Surdu în Dosarul nr. 9.931/3/2019 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Eugen Dumitrașcu în Dosarul nr. 5.569/3/2019 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Constantin Văduva în Dosarul nr. 2.472/89/2018 al Tribunalului Vaslui – Secția civilă, de Radu Mihai Ballos în Dosarul nr. 28/83/2019 al Tribunalului Satu Mare – Secția I civilă, de Giani Tiberiu Bojte în Dosarul nr. 1.126/108/2019 al Tribunalului Arad – Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale și de Sorinel-Iliuță Constantin în Dosarul nr. 7.717/3/2019 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Maramureș – Secția I civilă, Tribunalului Arad – Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Satu Mare – Secția I civilă, Curții de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Galați – Secția I civilă, Tribunalului Alba – Secția I civilă, Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
