DECIZIA nr. 841 din 13 decembrie 2018

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 10/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 256 din 3 aprilie 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 71 03/04/2015 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE 71 03/04/2015 ART. 1
ActulREFERIRE LAOUG 83 12/12/2014
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 71 03/04/2015 ART. 1
ART. 1REFERIRE LAOUG 83 12/12/2014
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 6REFERIRE LADECIZIE 23 26/09/2016
ART. 7REFERIRE LALEGE 71 03/04/2015 ART. 1
ART. 7REFERIRE LAOUG 83 12/12/2014
ART. 8REFERIRE LALEGE 71 03/04/2015 ART. 1
ART. 9REFERIRE LALEGE 71 03/04/2015 ART. 1
ART. 10REFERIRE LALEGE 71 03/04/2015 ART. 1
ART. 12REFERIRE LALEGE 71 03/04/2015 ART. 1
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 36
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 8
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 6
ART. 14REFERIRE LALEGE 500 11/07/2002 ART. 1
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 138
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 138
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 1360 21/10/2010
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 1358 21/10/2010
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 23 26/09/2016
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 105 27/02/2014
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 329 25/06/2013
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 320 19/06/2013
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 1092 15/10/2008
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 1056 14/11/2007
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 173 12/06/2002
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 138
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 138
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 623 04/11/2014
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 1093 15/10/2008
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 138
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 138
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 25REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 44
ART. 25REFERIRE LALEGE 71 03/04/2015 ART. 1
ART. 25REFERIRE LAOUG 83 12/12/2014
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 138
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 27REFERIRE LADECIZIE 23 26/09/2016
ART. 27REFERIRE LALEGE 71 03/04/2015 ART. 1
ART. 27REFERIRE LALEGE 71 03/04/2015
ART. 27REFERIRE LAOUG 83 12/12/2014 ART. 1
ART. 27REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010 ART. 2
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 28REFERIRE LALEGE 71 03/04/2015
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 1093 15/10/2008
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 47 15/09/1993
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 138
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 138
ART. 29REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 29REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 631 22/09/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 297 07/05/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 797 03/12/2019





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Patricia Marilena Ionea – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Excepția a fost ridicată de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene în Dosarul nr. 888/3/2017 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.656D/2017.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 1.657D/2017, 1.912D/2017, 2.374D/2017, 2.433D/2017, 2.781D/2017, 437D/2018, 560D/2018, 841D/2018, 1.326D/2018 și 1.485D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene în dosarele nr. 2.543/3/2017, nr. 39.907/3/2016, nr. 43.679/3/2015, nr. 25.647/3/2016 și nr. 17.181/3/2017 ale Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 4.912/3/2016*, nr. 15.617/3/2016 și nr. 27.527/3/2016 ale Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 3.740/109/2017 al Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și în Dosarul nr. 5.253/3/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal.4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.656D/2017, 1.657D/2017, 1.912D/2017, 2.374D/2017, 2.433D/2017, 2.781D/2017, 437D/2018, 560D/2018, 841D/2018, 1.326D/2018 și 1.485D/2018, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.657D/2017, 1.912D/2017, 2.374D/2017, 2.433D/2017, 2.781D/2017, 437D/2018, 560D/2018, 841D/2018, 1.326D/2018 și 1.485D/2018 la Dosarul nr. 1.656D/2017, care este primul înregistrat.6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată și arată că modul de interpretare a dispozițiilor de lege criticate a fost clarificat prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:->7.Prin încheierile din 3 mai 2017, pronunțate în dosarele nr. 888/3/2017 și nr. 2.543/3/2017, Încheierea din 11 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 39.907/3/2016, Sentința civilă nr. 7.481 din 29 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 43.679/3/2015, Încheierea din 25 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 25.647/3/2016, și Sentința civilă nr. 7.801 din 19 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 17.181/3/2017, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.8.->Prin Decizia civilă nr. 3.105 din 6 iulie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.912/3/2016*, Decizia civilă nr. 3.191 din 4 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 15.617/3/2016, și Decizia civilă nr. 3.152 din 25 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 27.527/3/2016, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015.9.Prin Încheierea din 30 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.740/109/2017, Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015.10.->Prin Decizia nr. 1.637 din 24 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.253/3/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015.11.Autorul excepției, în toate aceste cauze, este Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.12.->În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textul criticat nu îndeplinește condițiile de calitate a redactării legii impuse de art. 8 alin. (4) și art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, nefiind clar, precis și previzibil. În acest sens, arată că Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Comisia pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice au dat interpretări diferite dispozițiilor art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015.13.De asemenea, arată că modalitatea de formulare a textului de lege criticat a condus la nerespectarea prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, prin care se arată că proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente și posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă.14.->Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că textul de lege criticat este contrar și prevederilor art. 138 alin. (5) din Constituție, întrucât legiuitorul nu a calculat impactul bugetului de stat sau al bugetelor locale, nefiind specificate elementele referitoare la angajarea cheltuielilor din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea finanțelor publice nr. 500/2002, care se face numai în limita creditelor bugetare aprobate.15.În sprijinul acestor din urmă susțineri, invocă deciziile Curții Constituționale nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 și nr. 1.360 din 21 octombrie 2010, prin care s-a statuat că inițiativa legislativă trebuie să conțină informații referitoare la efectele financiare asupra bugetului general consolidat, și anume la modificări ale cheltuielilor bugetare, precum și la calculele privind fundamentarea acestor modificări.16.->Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal își exprimă punctul de vedere în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, considerând că problemele de interpretare diferită a legii pot fi soluționate de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a și procedat, de altfel, în acest sens prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.17.Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază, de asemenea, că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate. Astfel, arată că din contextul reglementării reiese că măsura salarizării la nivelul maxim vizează nu doar personalul din aparatul de lucru al Parlamentului, ci și personalul din celelalte instituții și autorități publice. De asemenea, arată că proiectul de lege a fost însoțit de expunerea de motive care, la secțiunea 4, conține informații referitoare la modificările veniturilor și ale cheltuielilor bugetare și la impactul financiar, precum și calcule privind fundamentarea modificărilor veniturilor și/sau a cheltuielilor bugetare.18.->Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.19.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.20.->Guvernul apreciază că aspectele invocate de autorul excepției, referitoare la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, țin, în realitate, de modul de interpretare și aplicare a legii, care revin competenței instanței de judecată, iar nu competenței instanței de contencios constituțional. Cât privește critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 138 alin. (5) din Constituție, arată că acest text constituțional vorbește numai despre stabilirea sursei de finanțare înainte de aprobarea cheltuielii, iar nu despre obligativitatea indicării în lege a sursei respective, iar lipsa precizării exprese a sursei de finanțare nu presupune implicit inexistența sursei de finanțare. În acest sens, invocă și deciziile Curții Constituționale nr. 173 din 12 iunie 2002, nr. 320 din 19 iunie 2013, nr. 105 din 27 februarie 2014, nr. 1.056 din 14 noiembrie 2007, nr. 329 din 25 iunie 2013 sau nr. 1.092 din 15 octombrie 2008. De asemenea, precizează că instanța de contencios constituțional nu are competența de a aprecia asupra caracterului suficient al resurselor financiare, pentru că o asemenea operațiune nu își are temeiul în art. 138 alin. (5) din Constituție, fiind o problemă exclusiv de oportunitate politică, ce privește, în esență, relațiile dintre Parlament și Guvern.21.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că, prin Decizia nr. 623 din 4 noiembrie 2014, Curtea Constituțională a amintit jurisprudența sa referitoare la dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislative în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. De asemenea, Curtea a făcut referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților săi din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza „Kechko împotriva Ucrainei“, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza „Wieczorek împotriva Poloniei“, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza „Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei“, paragraful 57. Cu privire la exigența referitoare la previzibilitatea normelor juridice și protecția așteptărilor legitime ale cetățenilor, Curtea Constituțională a constatat că acestea nu sunt încălcate câtă vreme măsura a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat.22.->În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea art. 138 alin. (5) din Legea fundamentală, Avocatul Poporului arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, stabilirea sursei de finanțare și insuficiența resurselor financiare din sursa astfel stabilită sunt două aspecte diferite: primul aspect este legat de imperativele art. 138 alin. (5) din Constituție, iar al doilea nu are caracter constituțional, fiind o problemă exclusiv de oportunitate politică, ce privește, în esență, relațiile dintre Parlament și Guvern (Decizia nr. 1.093 din 15 octombrie 2008).23.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,->>
examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:24.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.25.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015. Dispozițiile de lege criticate completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014. Textul de lege criticat are următoarea redactare: „La articolul 1, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5^1), cu următorul cuprins: «(5^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului și din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel, precum și personalul din cadrul Consiliului Concurenței și al Curții de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituții, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, va fi salarizat la nivelul maxim dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții.»“ Curtea observă că dispozițiile de lege criticate au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) pct. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, însă, având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și faptul că aceste dispoziții de lege constituie temeiul acțiunilor în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, apreciază că dispozițiile art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015 pot constitui obiect al analizei de constituționalitate.26.Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că aceste dispoziții de lege sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și art. 138 alin. (5) potrivit căruia „nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare.“27.Examinând critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea constată că autorul excepției invocă lipsa de claritate și previzibilitate a dispozițiilor art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015, susținere pe care o motivează prin existența unor opinii diferite ale unor diverse autorități referitoare la modul de aplicare și interpretare a legii. Or, Curtea constată că, prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, sintagma «salarizat la același nivel» are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurenței, al Curții de Conturi, precum și din cadrul celorlalte autorități și instituții publice enumerate de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut în vedere în interpretarea și aplicarea aceleiași norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, în cadrul aceleiași autorități sau instituții publice.“ Actele de sesizare a Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate sunt ulterioare pronunțării și publicării deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție mai sus amintite, astfel că susținerile referitoare la lipsa de claritate și previzibilitate a dispozițiilor supuse analizei de constituționalitate sunt, în mod evident, lipsite de susținere. 28.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 138 alin. (5) din Constituție, Curtea constată că secțiunea a 4-a din expunerea de motive a Legii nr. 71/2015 conține date referitoare la „Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (5 ani),“ fiind precizate modificările veniturilor și cheltuielilor bugetare, impactul financiar și redate calculele detaliate privind fundamentarea veniturilor și/sau cheltuielilor bugetare. Prin urmare, Curtea apreciază că exigențele textului constituțional invocat sunt îndeplinite. Eventuala insuficiență a fondurilor alocate sau inexactitatea calculelor efectuate nu reprezintă un aspect ce poate fi supus analizei instanței de contencios constituțional. În acest sens, Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa, că „stabilirea sursei de finanțare și insuficiența resurselor financiare din sursa astfel stabilită sunt două aspecte diferite: primul aspect este legat de imperativele art. 138 alin. (5) din Constituție, iar al doilea nu are caracter constituțional, fiind o problemă exclusiv de oportunitate politică, ce privește, în esență, relațiile dintre Parlament și Guvern.“ În acest sens, sunt Decizia nr. 47 din 15 septembrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 28 septembrie 1993, și Decizia nr. 1.093 din 15 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 20 octombrie 2008.29.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene în dosarele nr. 888/3/2017, nr. 2.543/3/2017, nr. 39.907/3/2016, nr. 43.679/3/2015, nr. 25.647/3/2016 și nr. 17.181/3/2017 ale Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 4.912/3/2016*, nr. 15.617/3/2016 și nr. 27.527/3/2016 ale Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 3.740/109/2017 al Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și în Dosarul nr. 5.253/3/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie. ->Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 decembrie 2018. ->
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. VALER DORNEANU->
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea->
-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x