DECIZIA nr. 84 din 3 martie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 102 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Ioan Nechifor în Dosarul nr. 2.522/105/2019 al Tribunalului Prahova – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 344D/2020. … 2.La apelul nominal se prezintă autorul excepției de neconstituționalitate, lipsind celelalte părți, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care precizează că dorește să depună la dosar, în format electronic, un material referitor la algoritmul de calcul al valorii punctului de pensie, întrucât poate servi Curții Constituționale în soluționarea deciziilor viitoare privind sistemul public de pensii. Acest algoritm de calcul este valabil, în egală măsură, pentru Legea nr. 119/2010, Legea nr. 263/2010 și, cel mai important, Legea nr. 127/2019, al cărei art. 86 este, de asemenea, neconstituțional. Se referă la Decizia Curții Constituționale nr. 1 din 13 ianuarie 2021. … 4.Mai departe susține că „documentul relevă un furt de o valoare inestimabilă“. Solicită soluționarea cu celeritate a cauzei, având în vedere că, „potrivit INS, mor aproximativ 250.000 de pensionari care nu-și vor mai afla niciodată drepturile care leau fost refuzate“. Mai arată că documentul este înregistrat la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci și îl va depune și la o serie de alte instituții publice din România. … 5.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că autorul nu formulează critici de neconstituționalitate, deoarece nu indică în mod concret textele constituționale pretins încălcate. … 6.Luând din nou cuvântul, autorul excepției precizează că textul încălcat este art. 1 alin. (5) din Constituție și că Legea nr. 24/2000 este flagrant încălcată, deoarece nu se precizează în niciun fel cum s-a ajuns la această valoare a punctului de pensie, fiind stabilită politic și arbitrar, fără nicio legătură cu prevederile legale care reglementează constituirea dreptului patrimonial. Deciziile Curții nr. 871 și nr. 872 din 25 iunie 2010 subliniază caracterul patrimonial al dreptului la pensie. Depune note scrise, inclusiv în format electronic. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:7.Prin Sentința civilă nr. 2.290 din 30 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.522/105/2019, Tribunalul Prahova – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 102 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Ioan Nechifor într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei în funcție de o altă valoare a punctului de pensie. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține că prevederile criticate stabilesc valoarea punctului de pensie printr-o decizie politică, în mod arbitrar și ilegal, deoarece nu se ține seama de valoarea patrimoniului de pensie creat de către salariați. Astfel, prevederile art. 102 alin. (1)-(6) din Legea nr. 263/2010 nu se corelează cu alte prevederi ale acestui act normativ, respectiv art. 94-101, care, în esență, constituie viitorul fond de pensie, obiectiv determinabil, al cărui cuantum este confirmat de punctele de pensie acumulate pe durata în care salariații au muncit. Plecând de la caracterul acestui fond, autorul propune o modalitate alternativă de stabilire a valorii punctului de pensie care să dea expresie deplină principiului fundamental pe care se clădește sistemul asigurărilor sociale, respectiv cel al contributivității. … 9.Mai departe, autorul menționează că în expunerea de motive a celor două acte normative din care fac parte dispozițiile pe care le critică nu se precizează în ce fel s-a ajuns la valoarea punctului de pensie precizată. Calcularea valorii punctului de pensie racordată la valoarea salariului mediu brut pe economie trebuia să fie o consecință chiar a materializării prevederilor legale de reținere a cotelor de contribuții de asigurări sociale și de alocare în contul fiecărui salariat a unui punctaj corespunzător, stabilit în urma raportării veniturilor salariale brute ale acestuia la același indicator – salariul mediu brut pe economie. … 10.Tribunalul Prahova – Secția I civilă apreciază că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 a fost adoptată în temeiul și cu respectarea art. 115 din Constituție. De asemenea, amintește că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, în particular Decizia nr. 1.073 din 14 octombrie 2008, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. … 11.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Guvernul consideră că precizările din preambulul ordonanței de urgență criticate, respectiv imperativul respectării țintei de deficit de sub 3% din produsul intern brut, prevăzut de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008, și neadoptarea în regim de urgență a măsurilor fiscal-bugetare propuse ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanțelor publice, sunt de natură să satisfacă exigențele impuse de art. 115 alin. (4) din Constituție. În plus, făcând trimitere la jurisprudența Curții Constituționale și la cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales cele sociale și economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia. … 13.De asemenea, art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 este conform cu art. 115 alin. (6) din Constituție, ținând seama de modul în care Curtea Constituțională a interpretat această normă constituțională, precum și cu art. 47 din Legea fundamentală. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 102 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, și ale art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. La data de 12 iulie 2019, prevederile art. 102 din Legea nr. 263/2010, care au reglementat valoarea punctului de pensie începând cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 și până la momentul ieșirii acesteia din vigoare, au fost abrogate, potrivit art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iulie 2019. Cu toate acestea, având în vedere că, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sunt supuse controlului de constituționalitate și dispozițiile din legi ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea este legal învestită cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 102 din Legea nr. 263/2010, în conținutul pe care îl avea la data abrogării. … 17.Dispozițiile art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 prevăd că: „Prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2019, valoarea punctului de pensie se menține la 1.100 lei și, începând cu 1 septembrie 2019, valoarea punctului de pensie se majorează cu 15% și este de 1.265 lei.“ … 18.În motivarea excepției, așa cum a fost ridicată în fața instanței, autorul nu indică expres temeiurile constituționale ale criticilor aduse art. 102 din Legea nr. 263/2010 și art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. Cu toate acestea, din examinarea criticilor formulate, precum și din susținerile orale ale autorului se poate conchide, în mod rezonabil, că acesta își întemeiază excepția pe prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta referitoare la claritatea legii. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în esență, autorul acesteia este nemulțumit, pe de o parte, de valoarea punctului de pensie stabilită la nivelul anului 2019 și, pe de altă parte, de faptul că legiuitorul nu a evidențiat rațiunile de care a ținut seama când a stabilit această valoare … 20.În prealabil, se impune precizarea că punctul de pensie este un indicator crucial în determinarea cuantumului pensiilor din sistemul asigurărilor sociale de stat. Astfel, potrivit art. 94 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, „Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie“. Prin urmare, cu cât valoarea punctului de pensie este mai mare, cu atât și cuantumul pensiilor efectiv plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat va fi mai mare. Pentru anul 2019, prin dispozițiile art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, s-a stabilit, pentru intervalul 1 ianuarie 2019-31 august 2019, ca valoarea punctului de pensie să fie de 1.100 lei, iar pentru intervalul 1 septembrie-31 decembrie 2019, de 1.265 lei. … 21.Curtea reamintește că statul trebuie să dețină o anumită marjă de apreciere în configurarea dreptului la pensie. În acest sens, Curtea a reținut că legiuitorul are libertatea de a stabili modul de calcul și cuantumul valoric al acestor drepturi de asigurări sociale, în funcție de resursele financiare disponibile (a se vedea Decizia nr. 410 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 17 iulie 2015, paragraful 18). … 22.Mai mult decât atât, în cauza soluționată prin decizia anterior menționată, s-a criticat modul în care Guvernul, prin Ordonanța de urgență nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2013, aprobată prin Legea nr. 3/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 14 februarie 2013, a stabilit valoarea punctului de pensie pentru anul 2013. În mod asemănător, în prezenta cauză se critică modul în care Guvernul a stabilit, prin ordonanță de urgență, pentru anul 2019, valoarea punctului de pensie. Ca atare, rămân relevante și în prezenta cauză considerentele din Decizia nr. 410 din 28 mai 2015, în care Curtea, analizând considerațiile de care Guvernul a ținut seama în modificările aduse valorii punctului de pensie pentru anul 2013, a statuat că acestea sunt elemente ce țin de politica bugetară, iar legiuitorul poate să stabilească regulile pe care le consideră necesare, beneficiind de o marjă de apreciere în acest domeniu, respectiv de a decide atât cu privire la existența unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât și cu privire la alegerea modalităților de aplicare a acestuia, care să facă „posibilă menținerea unui echilibru între interesele aflate în joc“, astfel cum prevede jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragrafele 41 și 49). … 23.În sfârșit, Curtea observă că, în cauza soluționată prin Decizia nr. 410 din 28 mai 2015, instanța de contencios constituțional a răspuns unei critici prin care se punea în discuție lipsa de corelare între, pe de o parte, dispoziția de reglementare a valorii punctului de pensie pentru anul 2013 și, pe de altă parte, alte dispoziții legale. În mod similar, în cauza de față se critică lipsa de corelare între reglementarea valorii punctului de pensie pentru anul 2019 și alte prevederi din Legea nr. 263/2010. Ca atare, se impune reiterarea considerentelor de la paragraful 15 al Deciziei nr. 410 din 28 mai 2015, potrivit cărora examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel sar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă că aspectele învederate de autorul excepției de neconstituționalitate nu privesc chestiuni privind constituționalitatea textului, ci o presupusă contrarietate între norme legale din același domeniu. … 24.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan Nechifor în Dosarul nr. 2.522/105/2019 al Tribunalului Prahova – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 102 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Prahova – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 martie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește