DECIZIA nr. 84 din 27 februarie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44, art. 47 și art. 51 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Vasile Niță în Dosarul nr. 22.405/302/2015 al Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.312D/2016. … 2.La apelul nominal se prezintă, personal, partea Radu Lungu, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părții prezente, care susține că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, iar prin reglementarea acestora legiuitorul a urmărit să împiedice tergiversarea cauzelor civile. Mai arată că încheierea prin care a fost respinsă cererea de recuzare poate fi atacată odată cu fondul. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că, fiind vorba despre un incident procedural în legătură cu compunerea sau constituirea instanței de judecată, soluționarea acestuia reclamă o procedură urgentă, legiuitorul urmărind să împiedice tergiversarea soluționării cauzei. Astfel, legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple și operative de soluționare a unei astfel de cereri, fără a încălca accesul liber la justiție, fiind singurul abilitat în legătură cu stabilirea normelor de procedură. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 26 septembrie 2016, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 7 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 22.405/302/2015, Judecătoria Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44, art. 47 și art. 51 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Vasile Niță într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de recuzare a completului de judecată. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece modalitatea de rezolvare a unei cereri de recuzare a completului de judecată în camera de consiliu fără citarea părților încalcă principiile oralității și contradictorialității.  … 7.Judecătoria Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Fiind un incident procedural în legătură cu compunerea sau constituirea instanței, soluționarea cererii de recuzare reclamă o procedură urgentă. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată.  … 10.Avocatul Poporului precizează că își menține punctul de vedere anterior exprimat în dosarele Curții Constituționale nr. 132D/2016, nr. 465D/2016 sau nr. 1.393D/2016, în sensul constituționalității dispozițiilor legale criticate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 44, art. 47 și art. 51 din Codul de procedură civilă. Având în vedere că susținerile autorului excepției se referă la procedura de soluționare a cererii de recuzare, Curtea va reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: (1)Instanța hotărăște de îndată, în camera de consiliu, fără prezența părților și ascultându-l pe judecătorul recuzat sau care a declarat că se abține, numai dacă apreciază că este necesar. În aceleași condiții, instanța va putea asculta și părțile. … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 privind statul român, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 21 privind accesul liber la justiție, astfel cum se interpretează, potrivit art. 20 din Constituție, prin prisma dispozițiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă au mai format obiect al controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 38 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2017, Curtea, referitor la judecarea cererii de recuzare, a reținut că aceasta nu constituie o acțiune de sine-stătătoare, având ca obiect realizarea sau recunoașterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este tocmai asigurarea desfășurării normale a judecății, iar nu împiedicarea accesului la justiție. Așadar, recuzarea nu vizează fondul cauzei și nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii, legiuitorul având în vedere instituirea unei proceduri simple și operative de soluționare a acestei cereri. Faptul că instanța decide asupra recuzării, în camera de consiliu, fără prezența părților, nu este discriminatoriu și nici nu împiedică accesul la justiție, având în vedere că se aplică în mod egal tuturor participanților la proces, iar încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată odată cu fondul, prilej cu care partea interesată își poate valorifica inclusiv dreptul la apărare.  … 16.Reglementarea procedurii de soluționare a cererilor de recuzare reflectă preocuparea legiuitorului pentru asigurarea celerității acestei proceduri. Astfel, potrivit art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă, examinarea cererii de recuzare se face „de îndată“, iar judecătorul sau părțile sunt ascultate numai „dacă se apreciază că este necesar“, în vederea împiedicării tergiversării soluționării cererii de recuzare și, implicit, a cauzei în care aceasta a fost formulată. Așadar, modalitatea în care au fost reglementate aceste dispoziții reprezintă o opțiune a legiuitorului, care a avut în vedere instituirea unei proceduri simple de recuzare, care să preîntâmpine cererile șicanatorii, de natură să tergiverseze soluționarea într-un termen rezonabil a cauzei. Legiuitorul, asigurând dreptul la apărare al părților, a mai prevăzut la art. 53 alin. (1) din Codul de procedură civilă că încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacă numai de părți, odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza, iar când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri. Prin urmare, Curtea a reținut că nu este încălcat dreptul la un proces echitabil consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituție. … 17.Curtea a mai statuat că garanțiile unui proces echitabil, instituite prin art. 6 din Convenție, nu sunt aplicabile în procedura de soluționare a cererii de recuzare, întrucât acest text se referă exclusiv la soluționarea în fond a cauzei, el nefiind aplicabil unei proceduri derivate, cu caracter derogatoriu, astfel cum este recuzarea. … 18.Întrucât criticile de neconstituționalitate privesc, în esență, aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vasile Niță în Dosarul nr. 22.405/302/2015 al Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 februarie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin –-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește