DECIZIA nr. 838 din 9 decembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 14.466/3/2018 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 98D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că sunt invocate aspecte care țin de interpretarea și aplicarea legii, de competența instanței de judecată, precum și eventuale omisiuni legislative. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 11 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 14.466/3/2018, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză având ca obiect „despăgubire revizuire“ în contradictoriu cu intimatul Spitalul Clinic Județean de Urgențe Oftalmologice București și Monica Daniela Pop. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că sintagma „s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților“ este neconstituțională, fiind limitativă atunci când revizuirea se face în baza unor acte/documente care au fost descoperite după pronunțarea sentinței. În acest sens, învederează faptul că instanțele de judecată nu iau în calcul situațiile în care partea potrivnică sau autoritățile statului român împiedică emiterea unui document, tolerând, în mod intenționat, situații ilegale și refuzând să emită documentele prevăzute de lege în astfel de cazuri. Arată, astfel, că autoritățile publice pot întârzia emiterea unui document în mod intenționat, cu scopul de a tolera o situație ilegală, față de care nu vor să ia măsurile impuse de lege, iar în astfel de situații instanțele nu consideră că întârzierea emiterii unui document s-ar încadra la documente/„înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților“. Așadar, susține autoarea excepției, pentru ca sintagma menționată mai sus să fie constituțională, prin aceasta ar trebui să se înțeleagă și documentele emise cu întârziere din culpa autorităților, în cazul în care întârzierea a avut ca scop ascunderea unor situații ilegale. … 6.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența instanței de contencios constituțional, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 275 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 626 din 2 august 2017. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, potrivit cărora „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere în următoarele cazuri: […] … 5.dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.“ … 11.În susținerea neconstituționalității prevederilor criticate, autoarea excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiție și alin. (3) care consacră dreptul la un proces echitabil, precum și ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, cu titlu exemplificativ fiind Decizia nr. 498 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 24 martie 2020, prin care Curtea a statuat că aceste prevederi reprezintă reguli de procedură ce reglementează revizuirea ca o cale extraordinară de atac pentru reformarea hotărârilor judecătorești și au fost edictate în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, potrivit cărora procedura de judecată și exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt stabilite numai prin lege. Curtea a subliniat faptul că autoritatea de lucru judecat ce se atașează hotărârii judecătorești impune obligația tuturor subiecților de drept ca actele emise ulterior acesteia să se raporteze la realitatea de drept stabilită prin hotărârea judecătorească. Altminteri, ori de câte ori s-ar emite un nou act ce nu ține cont de hotărârea judecătorească pronunțată, aceasta din urmă ar fi susceptibilă să fie revizuită. Prin urmare, Curtea a reținut că ar fi contrar, pe de o parte, autorității de lucru judecat ce caracterizează hotărârea judecătorească și, pe de altă parte, rațiunii căilor extraordinare de atac ca un înscris generat ulterior pronunțării hotărârii judecătorești să se constituie într-un înscris doveditor apt să determine revizuirea hotărârii astfel pronunțate. De aceea, textul legal criticat, atunci când stabilește că înscrisul doveditor trebuie să fi fost descoperit ulterior pronunțării hotărârii judecătorești, are în vedere preexistența în timp a înscrisului doveditor din moment ce numai un astfel de înscris ar fi putut determina reținerea unei alte situații de fapt și/sau de drept în cauza respectivă de către instanța judecătorească ce a pronunțat hotărârea supusă revizuirii. … 13.Din perspectiva criticilor formulate, Curtea reține că în opinia autoarei excepției de neconstituționalitate sintagma „s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților“ din cuprinsul art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă este neconstituțională, întrucât termenii folosiți sunt extrem de vagi și nu sunt definiți în mod explicit în legislație, interpretarea lor rămânând la latitudinea instanțelor de judecată. În acest sens, susține că magistrații au ajuns să interpreteze legea atât de restrictiv, încât, în practică, nu mai există situații în care se poate face revizuire pe baza descoperirii unui nou document, mai ales când una dintre părțile dosarului este o instituție publică, context în care consideră că, pentru ca reglementarea criticată să fie constituțională, prin sintagmele mai sus menționate ar trebui să se înțeleagă și documentele emise cu întârziere din culpa autorităților, în cazul în care întârzierea a avut ca scop ascunderea unor situații ilegale. … 14.Reținând susținerile autoarei excepției, Curtea constată că prin Decizia nr. 505 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 4 februarie 2019, și Decizia nr. 896 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 23 februarie 2021, pronunțându-se asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, ridicată de aceeași autoare, prin prisma unor critici similare și prin raportare la aceleași dispoziții constituționale invocate și în prezenta cauză, instanța de contencios constituțional a subliniat că, potrivit art. 146 lit. d) din Constituție, atribuțiile sale de soluționare a excepției de neconstituționalitate nu constau în analizarea conformității cu normele fundamentale a anumitor interpretări pe care organe, instituții sau autorități publice competente le dau textelor legale în procesul de aplicare a legii la diferite cazuri și circumstanțe, ci rezidă în controlul efectuat asupra unei pretinse stări de neconstituționalitate extrinsecă sau intrinsecă a unui text legal. Așa fiind, referitor la modalitatea de interpretare și de aplicare concretă a textelor de lege deduse controlului de constituționalitate, precum și la necesitatea realizării unei jurisprudențe unitare a instanțelor de judecată, Curtea a constatat că aceste aspecte excedează atribuțiilor instanței de contencios constituțional. … 15.De asemenea, Curtea a constatat că motivarea excepției de neconstituționalitate vizează, în fapt, și o pretinsă omisiune de reglementare, fără relevanță constituțională, care, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu poate fi suplinită în cadrul controlului de constituționalitate, dat fiind faptul că, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, modificarea sau completarea normelor juridice sunt atribuții exclusive ale Parlamentului (cu privire la relevanța constituțională a omisiunii legislative, a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 308 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 2 august 2016, paragraful 41, sau Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, paragraful 55, prin care Curtea a statuat că „omisiunea și imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea dreptului fundamental pretins a fi încălcat“). … 16.Față de cele expuse, Curtea a precizat că nici aspectele privind interpretarea și aplicarea legii, respectiv verificarea condițiilor de admisibilitate a unei cereri de revizuire, și nici cele privind o eventuală omisiune de reglementare, în sensul că norma criticată nu prevede în mod expres și alte motive de admitere a acestei căi extraordinare de atac, nu intră în competența Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță „numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.“ … 17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 14.466/3/2018 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește