DECIZIA nr. 838 din 12 decembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) și (2), art. 29 alin. (1) lit. b), art. 30,art. 108 și art. 109 alin. (1) și (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Ioan I. Oros în Dosarul nr. 2.297/30/2017 al Tribunalului Timiș – Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 846D/2018.  … 2.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției. Lipsesc părțile Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, Ministerul Apărării Naționale și Comisia de Contestații din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de Ministerul Apărării Naționale, prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul lui Ioan I. Oros, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că dispozițiile de lege criticate nu îndeplinesc condițiile de claritate și previzibilitate a legii, termenele referitoare la recalcularea pensiei fiind reglementate confuz. Potrivit art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 1 din Protocolul nr. 12 la această convenție, discriminarea este interzisă și se poate vorbi de discriminare atunci când o persoană a fost tratată mai puțin favorabil decât o altă persoană aflată într-o situație comparabilă. În cazul textelor de lege criticate, discriminarea este determinată de o necorelare a dispozițiilor art. 28 alin. (1) și (2) din Legea nr. 223/2015 cu cele ale art. 109 alin. (1) și (2) din aceeași lege, al căror conținut este redat. Consideră că, în situația recalculării, dispozițiile legale trebuie să prevadă că actualizarea se face folosind elementele de salarizare existente la data intrării în vigoare a legii, adică 1 ianuarie 2016. Dispozițiile art. 28 alin. (1) se referă însă numai la stabilirea pensiei militare de stat, care se actualizează la data deschiderii dreptului la pensie, fără să includă și operațiunea de recalculare, situație în care aceste dispoziții nu sunt corelate cu prevederile art. 109 alin. (1) care se referă la recalculare, fără a dispune ca actualizarea în această situație să se facă cu elementele de salarizare existente la data recalculării. În aceste condiții, legea implică două baze de calcul diferite: una pentru militarii trecuți în rezervă înainte de 1 ianuarie 2010, care conține elementele de salarizare prevăzute și acordate de lege până la 31 decembrie 2016, fără a fi actualizată, și una pentru militarii trecuți în rezervă după data de 1 ianuarie 2010, care conține alte elemente de salarizare, în cadrul căreia solda funcției de bază include toate sporurile legal acordate conform art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009. Susține că nu se poate vorbi de recalcularea și actualizarea pensiei folosind elemente de salarizare de acum 20 de ani. Dacă se aplică formula de calcul reglementată în anul 2016 elementelor de salarizare prevăzute în legislația veche de 20 de ani se ajunge la diferențe de cuantum al pensiilor. Arată că în sprijinul justificării acestui tratament diferențiat nu poate fi susținută nici teza potrivit căreia dacă s-ar aplica dispozițiile menționate cu privire la actualizarea bazei de calcul cu elementele de salarizare existente la 1 ianuarie 2016, aceasta ar avea caracter retroactiv dacă s-ar aplica tuturor pensionarilor a căror pensie a fost recalculată, adică și celor pensionați înainte de 1 ianuarie 2010, pentru că atât recalcularea, cât și actualizarea pensiilor se referă la prezentul și viitorul acestora. Totodată, susține că există o necorelare și între dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. b) și ale art. 30 din Legea nr. 223/2015. În acest sens, arată că prin art. 30 se stabilește un plafon de 85% din baza de calcul al pensiei care anihilează parțial dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. b), întrucât nu pot fi valorificați toți anii de vechime, deoarece între plafonul de 65%, corespunzător celor 25 de ani de vechime efectivă, și cel de maximum 85% este o diferență de 20 de procente. Având în vedere că în cadrul bazei de calcul au fost introduse și cele 9 procente corespunzătoare pensiei suplimentare, rămân de valorificat doar 11 procente. În această situație, discriminarea constă în faptul că cei cu o vechime mai mică și-au valorificat în întregime vechimea în muncă, iar cei cu o vechime mai mare nu. În același timp, consideră că i-a fost încălcat dreptul de proprietate asupra pensiei suplimentare, aceasta fiind transformată în pensie militară de stat. În final, arată că raportul redactat în dosarul referitor la excepția sa de constituționalitate nu tratează aspectele de neconstituționalitate pe care le-a invocat.  … 5.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 24 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.297/30/2017, Tribunalul Timiș – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) și (2), art. 29 alin. (1) lit. b), art. 30,art. 108 și ale art. 109 alin. (1) și (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Ioan I. Oros cu prilejul soluționării unei acțiuni civile referitoare la recalcularea pensiei.  … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 28 alin. (1) și (2) din Legea nr. 223/2015 permit, printr-o omisiune de reglementare, folosirea discreționară a două modalități de calcul. Astfel, nu există o tratare unitară a recalculării și a actualizării pensiei militarilor pensionați înainte de anul 2010 cu cea aplicabilă pensiilor militarilor pensionați după 2010, întrucât se folosesc baze de calcul diferite. Prin urmare, consideră că art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 este discriminatoriu, întrucât în conținutul său nu se cuprinde și operațiunea de recalculare, iar această imprecizie legislativă determină încălcarea art. 16 alin. (1) și art. 44 din Constituție. … 8.Totodată, autorul excepției arată că art. 30 din Legea nr. 223/2015 limitează aplicarea dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. b) din aceeași lege și împiedică valorificarea tuturor anilor de serviciu.  … 9.De asemenea, arată că neconstituționalitatea art. 108, raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015, constă în necorelarea celor două dispoziții de lege în sensul că sporul acordat de art. 108 trebuie adăugat la baza de calcul și nu introdus în cadrul acesteia, cu atât mai mult cu cât acest spor reprezintă pensia suplimentară expropriată neconstituțional. Prin introducerea acestui spor în baza de calcul se diminuează procentele stabilite pentru vechime în muncă prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015, ceea ce conduce, contrar dispozițiilor constituționale, la diminuarea cuantumului pensiei prin nevalorificarea în întregime a procentelor acordate pentru vechime în serviciu de aceste prevederi de lege, contravenind art. 16 și art. 44 din Constituție. Transformarea pensiei suplimentare, bazată pe principiul mutualității, în pensie militară, prin art. 80 din Legea nr. 164/2001, abrogată, și apoi prin art. 108 din Legea nr. 223/2015, este neconstituțională, întrucât schimbă regimul juridic al pensiei suplimentare al cărei fond a fost constituit din contribuția personală a cadrelor active de-a lungul anilor. Astfel, se încalcă dreptul de proprietate consacrat de art. 44 din Constituție, creându-se o veritabilă expropriere nejustificată și o atingere gravă a legitimei speranțe la o pensie suplimentară.  … 10.În sfârșit, autorul excepției arată că un alt element de neconstituționalitate îl constituie omiterea din art. 28 alin. (1) și art. 109 din Legea nr. 223/2015, în cadrul operațiunii de recalculare, a situației cuantumurilor și creșterilor succesive legal acordate intrate în patrimoniul beneficiarilor, reprezentând drepturi câștigate, care au fost anulate prin tăcerea legii.  … 11.Tribunalul Timiș – Secția I civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorul excepției. … 12.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 28 alin. (1) și (2), art. 29 alin. (1) lit. b), art. 30,art. 108 și art. 109 alin. (1) și (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile art. 28 alin. (1) și (2) prevăd modul de calcul al bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat și enumeră drepturile bănești care nu se includ în baza de calcul. Dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. b) stabilesc că „Pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28“, cele ale art. 30 prevăd că „Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28“, cele ale art. 108 reglementează sporul ce se acordă pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget, iar cele ale art. 109 alin. (1) și (2) reglementează transformarea în pensii militare de stat și recalcularea pensiilor militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, a celor plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, cu modificările ulterioare, precum și a pensiilor stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare. … 16.Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 1 alin. (5) privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și art. 44 privind dreptul de proprietate privată. De asemenea, apreciază că sunt încălcate prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție, referitoare la interzicerea discriminării, precum și cele ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția mai sus amintită, referitor la proprietate. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia critică, în esență, faptul că între militarii pensionați în perioade diferite de timp există diferențe în ceea ce privește baza de calcul al pensiei, întrucât sunt avute în vedere elemente de salarizare diferite, stabilite de acte normative distincte, succesive. Or, în opinia sa, recalcularea pensiei ar trebui să se bazeze pe aceleași elemente de salarizare, indiferent de data ieșirii la pensie.  … 18.Față de aceste critici, Curtea reține că, prin recalcularea pensiilor stabilite în temeiul reglementărilor anterioare, legiuitorul a urmărit instituirea unui sistem al pensiilor militare de stat organizat după principii unitare. Deși prin acest demers legiuitorul poate institui reglementări prin care să urmărească diminuarea ori înlăturarea diferențelor de tratament juridic dintre persoanele care s-au pensionat în temeiul unor acte normative diferite, succesive, acest demers nu reprezintă o obligație ce decurge din prevederile constituționale ale art. 16. În acest sens, Curtea, prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, paragraful 68, a reținut că „situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări“.  … 19.Un alt aspect de neconstituționalitate invocat de autorul excepției se referă la plafonarea cuantumului pensiei la 85% din baza de calcul. Cu privire la o critică asemănătoare, Curtea, prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, paragraful 65, făcând trimitere la cele reținute anterior prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, a reținut că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, dar se exercită în condițiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevede cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Aceasta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia. … 20.Cu același prilej, Curtea a reținut că extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. … 21.În sfârșit, în ceea ce privește critica formulată de autorul excepției referitoare la încălcarea dreptului de proprietate, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 111 din Legea nr. 223/2015, „în situația în care se constată diferențe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 și cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului“. Prin urmare, cuantumul pensiei militare aflate în plată nu a fost diminuat, chiar dacă, în urma recalculării, a rezultat o pensie mai mică, astfel că susținerile autorului excepției apar ca fiind lipsite de temei. … 22.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan I. Oros în Dosarul nr. 2.297/30/2017 al Tribunalului Timiș – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 28 alin. (1) și (2), art. 29 alin. (1) lit. b), art. 30, art. 108 și ale art. 109 alin. (1) și (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Timiș – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește