DECIZIA nr. 837 din 17 noiembrie 2020

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 14/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 332 din 1 aprilie 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 3
ActulREFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 221 27/07/2018 ART. 1
ART. 1RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 263 16/12/2010 ART. 3
ART. 1REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 165
ART. 1REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 1RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 263 16/12/2010 ART. 162
ART. 2RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 4REFERIRE LALEGE 221 27/07/2018 ART. 1
ART. 4REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 165
ART. 4REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 5REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 162
ART. 5REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 165
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 20
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 5REFERIRE LALEGE 3 30/06/1977 ART. 8
ART. 5REFERIRE LALEGE 3 30/06/1977 ART. 14
ART. 6REFERIRE LALEGE 221 27/07/2018 ART. 1
ART. 6REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 95
ART. 6REFERIRE LADECIZIE 40 22/09/2008
ART. 6REFERIRE LALEGE 3 30/06/1977 ART. 14
ART. 7REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 3
ART. 7REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 49
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LALEGE 221 27/07/2018 ART. 1
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 122 06/03/2014
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 1227 20/09/2011
ART. 12REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 165
ART. 12REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 3
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 20
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 13REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 14REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 165
ART. 15REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 40 22/09/2008
ART. 15REFERIRE LALEGE 3 30/06/1977 ART. 14
ART. 16REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 3
ART. 16REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 49
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 736 24/10/2006
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 17REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 52
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Daniel-Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Patricia Marilena Ionea – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 162 alin. (2) și ale art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Marin Pravă în Dosarul nr. 1.567/109/2018 al Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.290D/2018.2.La apelul nominal lipsesc autorul excepției și părțile Casa Județeană de Pensii Argeș și Comisia Centrală de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice București. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât consideră că aspectele invocate de autorul excepției se referă, în realitate, la interpretarea și aplicarea legii, care nu revin competenței Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 5 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.567/109/2018, Tribunalul Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 162 alin. (2) și ale art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Marin Pravă cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că dispozițiile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1), ale art. 20 alin. (2) și ale art. 148, deoarece, „în practica aplicată de casele teritoriale și sectoriale de pensii se produc mari discriminări față de persoanele care anterior datei de 1 aprilie 2001 au lucrat efectiv în grupele de muncă I, II, III și alte condiții de muncă, conform prevederilor art. 14 și art. 8 din Legea nr. 3/1977, ale anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010 anterior datei de 31 martie 2002, respectiv, ale anexei nr. 6 la Legea nr. 263/2010, anterior datei de 31 ianuarie 2011“. Dualitatea dispozițiilor art. 162 alin. (2) și ale art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 induce o practică neunitară în actul de justiție, lăsând cale liberă completurilor specializate în materie de asigurări sociale să dispună în sensul oricăreia dintre cele două variante, aflate în contradictorialitate. De asemenea, face imposibilă efectuarea acțiunii de omologare a aplicației informatice potrivit art. 190 din Legea nr. 263/2010 cu care trebuie determinate în mod automat punctajul lunar, anual și mediu anual.6.Cu privire la art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018, autorul excepției arată că acesta este neconstituțional, întrucât casa județeană de pensii nu a făcut aplicarea art. 95 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 în sensul neutilizării la calculul punctajului mediu anual a stagiilor complete de cotizare corespunzătoare condițiilor aferente grupelor I și II de muncă prevăzute de art. 14 din Legea nr. 3/1997, așa cum s-a statuat prin Decizia nr. 40 din 22 septembrie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. În consecință, textul de lege criticat echivalează cu încălcarea principiului contributivității prin fraudă informatică, produsă în intervalul 1 aprilie 2002 – 1 octombrie 2018.7.Autorul excepției invocă și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 263/2010, care definește stagiul minim de cotizare, întrucât apreciază că acesta ignoră stagiile de cotizare asimilate realizate în situația juridică a asiguraților de la art. 49 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 263/2010.8.Tribunalul Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, întrucât atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a dreptului la pensie, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului pensiei revine în exclusivitate legiuitorului. Acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilitățile de acordare și dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica ori de câte ori consideră necesar criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ține de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor. Noua legislație privind sistemul public de pensii recunoaște ca stagiu de cotizare vechimea în muncă considerată utilă de legislația anterioară pentru determinarea dreptului la pensie. În dispoziția de lege criticată pentru neconstituționalitate se precizează în mod expres că nu se iau în calcul la stabilirea punctajului mediu anual acele venituri care, potrivit legislației anterioare, nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor. Aceste dispoziții nu modifică cu efect retroactiv legislația anterioară. Verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești.9.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 162 alin. (2) și ale art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, precum și cele ale art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018. În ceea ce privește ultimul text de lege menționat, Curtea constată că, în realitate, autorul excepției are în vedere dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, așa cum a fost introdus prin art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018. De asemenea, examinând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia critică și dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 263/2010, pe care instanța de judecată nu le-a invocat în încheierea de sesizare. Având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 1.227 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, și Decizia nr. 122 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 27 mai 2014, în sensul că „omisiunea instanței judecătorești de a se pronunța cu privire la unele dispoziții din legi sau ordonanțe a căror neconstituționalitate a fost invocată de autorul excepției nu poate avea drept consecință înlăturarea controlului de constituționalitate“, astfel că „în cazul în care instanța de judecată sesizează Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a anumitor dispoziții din legi sau ordonanțe fără a se pronunța asupra altora, criticate în cadrul aceleiași excepții de neconstituționalitate, instanța de contencios constituțional va analiza excepția de neconstituționalitate astfel cum aceasta a fost ridicată de autorul său“, Curtea consideră că în prezenta cauză obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie atât dispozițiile art. 162 alin. (2), ale art. 165 alin. (1) și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, cât și dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. t) din aceeași lege, care au următorul conținut:– Art. 3 alin. (1) lit. t):(1)În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:[…]t)stagiu minim de cotizare – perioada minimă de timp prevăzută de prezenta lege în care asigurații au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie, la împlinirea vârstei standard de pensionare;– Art. 162 alin. (2): „(2) În situațiile în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, în carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare nu sunt înregistrate drepturile salariale, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul minim pe țară, în vigoare în perioada respectivă.“;– Art. 165 alin. (1):(1)La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:a)salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;b)salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;c)salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.– Art. 169^2:(1)Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.(2)În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.(3)Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.(4)Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018.13.Autorul excepției apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 44 privind dreptul de proprietate privată și art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, consideră că sunt încălcate prevederile art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind proprietatea.14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că o primă critică formulată de autorul acesteia vizează caracterul „dual“ al dispozițiilor art. 162 alin. (2) și ale art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 care determină o aplicare neunitară a legii, întrucât instanțele de judecată pot „să dispună în sensul oricăreia dintre cele două variante, aflate în contradictorialitate“. Față de această critică, Curtea reține că dispozițiile art. 162 alin. (2) și ale art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 reglementează ipoteze distincte. Astfel, în timp ce art. 165 alin. (1) stabilește salariile care vor fi avute în vedere pentru stabilirea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, art. 162 alin. (2) reglementează situația particulară în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, în carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare nu sunt înregistrate drepturile salariale, stabilindu-se că la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul minim pe țară, în vigoare în perioada respectivă. Prin urmare, Curtea observă că, în primul caz, legea are în vedere situația în care drepturile salariale au fost consemnate în carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare, legiuitorul precizând doar dacă se au în vedere salariile nete sau brute, în funcție de reglementarea aplicabilă în perioada în care au fost realizate aceste venituri, în timp ce, în al doilea caz, este vizată ipoteza când drepturile salariale nu au fost consemnate, astfel că s-a impus stabilirea unui venit în funcție de care să fie determinat punctajul mediu anual, necesar calculării cuantumului pensiei. Curtea apreciază că distincția dintre cele două ipoteze legale este clară, fără echivoc, astfel că nu este susceptibilă de a conduce la o aplicare neunitară a legii și de a crea discriminări între persoane aflate în situații identice, contrare principiului egalității în drepturi a cetățenilor, și, prin urmare, această critică de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.15.O altă critică formulată de autorul excepției de neconstituționalitate se referă la faptul că, având în vedere dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, casa județeană de pensii nu a făcut aplicarea art. 95 alin. (3) din aceeași lege în sensul că nu a fost utilizat la calculul punctajului mediu anual al stagiilor complete de cotizare corespunzătoare condițiilor aferente grupelor I și II de muncă prevăzute de art. 14 din Legea nr. 3/1997, așa cum arată că s-a statuat prin Decizia nr. 40 din 22 septembrie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2009. Analizând aceste susțineri, Curtea apreciază că nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, ci vizează în exclusivitate aspecte ce țin de modul de interpretare și aplicare a legii, a căror verificare revine instanței de judecată, motiv pentru care excepția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.16.În sfârșit, analizând criticile de neconstituționalitate aduse dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 263/2010, Curtea constată că autorul excepției se referă la excluderea din calculul stagiului minim de cotizare a perioadelor necontributive asimilate prevăzute de art. 49 din Legea nr. 263/2010. Or, față de această critică, Curtea reține că, potrivit art. 49 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, „(1) În sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare și perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul: a) a beneficiat de pensie de invaliditate; b) a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă; c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; d) a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006 de indemnizații de asigurări sociale, acordate potrivit legii; e) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă și boli profesionale; f) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani.“ În alin. (4) al aceluiași articol de lege, se menționează că „Perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) se valorifică pentru obținerea prestațiilor de asigurări sociale în condițiile prevăzute de prezenta lege.“ Astfel, în anumite cazuri, așa cum este, spre exemplu, cel al pensiei anticipate și cel al pensiei anticipate parțiale, legiuitorul a prevăzut în mod expres că perioadele asimilate stagiului de cotizare nu pot fi incluse în calculul stagiului de cotizare necesar acordării acestor tipuri de pensii [art. 62 alin. (3) și art. 65 alin. (3) din Legea nr. 263/2010]. O astfel de reglementare este însă conformă prevederilor constituționale, Curtea Constituțională statuând în mod constant în jurisprudența sa că prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție acordă în exclusivitate legiuitorului atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a dreptului la pensie, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului acestui drept (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007).17.Curtea observă și faptul că atât pensia anticipată, cât și pensia anticipată parțială se acordă doar persoanelor care au realizat un stagiu complet de cotizare mai mare decât cel prevăzut de lege sau cel puțin egal cu acesta, situație în care autorul excepției nu se încadrează. În ceea ce privește pensia pentru limită de vârstă însă, care, potrivit art. 52 din Legea nr. 263/2010, se poate acorda persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare prevăzute de prezenta lege, legiuitorul nu a prevăzut interdicția valorificării perioadelor necontributive asimilate stagiilor de cotizare. Prin urmare, în această situație, afirmația autorului excepției este lipsită de susținere.18.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marin Pravă în Dosarul nr. 1.567/109/2018 al Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. t), ale art. 162 alin. (2) și ale art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 noiembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x