DECIZIA nr. 835 din 17 noiembrie 2020

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 și art. 22 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Eduard Manole în Dosarul nr. 11.517/3/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.224D/2018.  … 2.La apelul nominal lipsesc autorul excepției și partea Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 24 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 11.517/3/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 și art. 22 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Eduard Manole cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 4.115 din 27 iunie 2017, pronunțată de Tribunalul București în Dosarul nr. 11.517/3/2017, în contradictoriu cu Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 21 și art. 22 din Legea nr. 46/2003 relevă regula confidențialității datelor cu caracter medical, iar excepția de la această regulă este circumscrisă situației în care pacientul și-a dat consimțământul explicit. Legea nu se referă însă și la ipoteza în care pacientul s-a aflat în imposibilitate fizică și psihică de a-și exprima consimțământul, astfel că, în acest caz, posibilitatea furnizării informațiilor către succesorii persoanei decedate nu apare ca fiind interzisă. O interpretare contrară ar încălca prevederile art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care se referă la dreptul la respectarea vieții private și de familie și ale art. 2 din aceeași convenție, care consacră dreptul la viață. … 6.De asemenea, autorul excepției consideră că lipsa furnizării datelor medicale solicitate are drept consecință încălcarea principiului dreptății consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituție, succesorii neavând posibilitatea de a afla în ce măsură i-a fost respectat persoanei decedate dreptul la viață.  … 7.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile art. 21 și art. 22 din Legea nr. 46/2003 sunt în concordanță cu normele constituționale. … 8.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 21 și art. 22 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 29 ianuarie 2003, potrivit cărora:– Art. 21: „Toate informațiile privind starea pacientului, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidențiale chiar și după decesul acestuia.“; … – Art. 22: „Informațiile cu caracter confidențial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul își dă consimțământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres.“ …  … 12.Autorul excepției consideră că aceste texte de lege aduc atingere dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție în care se arată că „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate“. De asemenea, susține că sunt încălcate și prevederile art. 2 și art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la viață și dreptul la respectarea vieții private și de familie. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză, iar prin Decizia nr. 162 din 26 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 3 aprilie 2008, Decizia nr. 1.429 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 7 ianuarie 2011, și Decizia nr. 124 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 5 iulie 2018, a respins aceste critici ca neîntemeiate. Astfel, prin deciziile mai sus menționate, Curtea a arătat că informațiile privind starea pacientului, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale intră în noțiunea de viață privată, iar asigurarea confidențialității acestor date reprezintă un mod de a realiza protecția drepturilor prevăzute de art. 26 din Constituție, consacrate în egală măsură și în art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, a amintit Hotărârea din 25 februarie 1997, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Z. împotriva Finlandei în care s-a arătat că „protecția datelor personale, nu în ultimul rând a datelor cu caracter medical, este de o importanță fundamentală pentru ca o persoană să se poată bucura de dreptul său la respectarea vieții private și a vieții de familie așa cum este acesta garantat de art. 8 din Convenție. [… ] în lipsa unei asemenea protecții, persoanele care necesită îngrijire medicală nu ar mai fi dispuse să furnizeze informații cu caracter personal și intim, necesare prescrierii tratamentului apropiat pentru boala de care suferă sau să consulte un medic, ceea ce ar fi de natură să le pună viața în pericol, iar, în caz de boli transmisibile, un asemenea pericol poate exista pentru colectivitate. […] De aceea, legislația internă a statelor trebuie să cuprindă garanții adecvate pentru a împiedica orice comunicare sau divulgare de date cu caracter personal privitoare la sănătatea persoanei, în conformitate cu dispozițiile art. 8 paragrafului 1 al Convenției“. … 14.Curtea a mai reținut că extinderea obligației de a păstra confidențialitatea datelor privind starea de sănătate a persoanei, chiar și în cazul persoanelor decedate, apare, de asemenea, ca un reflex firesc al drepturilor fundamentale mai sus menționate, dacă se are în vedere faptul că, deși capacitatea de folosință a persoanei încetează la moartea acesteia, în virtutea respectului datorat persoanei umane, memoria persoanei decedate și opțiunile făcute în timpul vieții trebuie ocrotite și ulterior decesului. Dreptul de opțiune al pacientului privind păstrarea confidențialității cu privire la starea de sănătate nu este transmisibil mortis causa, păstrându-se astfel opțiunea exprimată până la momentul morții titularului dreptului. … 15.Curtea a constatat și că, alături de existența consimțământului titularului dreptului, art. 22 din Legea nr. 46/2003 prevede și alte cazuri când se poate face excepție de la obligația păstrării confidențialității datelor privind sănătatea persoanelor. În acest sens, au fost amintite dispozițiile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, potrivit cărora „Folosirea în alte scopuri a informațiilor înregistrate se poate admite numai dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiții: a) există o dispoziție legală în acest sens; b) există acordul persoanei în cauză; c) datele sunt necesare pentru prevenirea îmbolnăvirii unei persoane sau a comunității, după caz; d) datele sunt necesare pentru efectuarea urmăririi penale.“ … 16.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 17.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Eduard Manole în Dosarul nr. 11.517/3/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 21 și art. 22 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 noiembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește