DECIZIA nr. 835 din 14 decembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Ștefan Sukosd în Dosarul nr. 5.212/117/2015/a1 al Curții de Apel Cluj – Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.360D/2016. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul avocat Stan Olimpiu Horea, cu delegație depusă la dosar, iar pentru partea Janos Lukac răspunde domnul avocat Radu Chiriță, cu delegație depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra notelor scrise depuse la dosar de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin care aceasta solicită respingerea excepției, ca neîntemeiată. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.475D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (4) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Silviu Gheorghișor în Dosarul nr. 152/116/2016 al Tribunalului Călărași – Secția penală. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul avocat Radu Chiriță, cu delegație depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 4.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Avocații prezenți și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.475D/2016 la Dosarul nr. 1.360D/2016, care a fost primul înregistrat. … 5.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul domnului avocat Stan Olimpiu Horea, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Susține că ordonanța de urgență criticată acreditează persoane din cadrul ANAF pentru a putea participa în mod activ în cadrul unui proces penal, acestea fiind asimilate organelor de cercetare penală. De asemenea, actele întocmite de aceștia constituie mijloace de probă, iar persoana care solicită repararea prejudiciului este în fapt autoritatea fiscală unde aceștia își desfășoară activitatea. Astfel, se ajunge la afectarea egalității armelor în procesul penal. Având în vedere atribuțiile reglementate de lege în sarcina acestor persoane, apreciază că ele dobândesc atribuții investigative. Consideră că ordonanța de urgență criticată afectează principiul egalității și pe cel al echitabilității, cu efecte dezastruoase în practică. Susține că însăși nota de fundamentare a ordonanței de urgență în care se arată premisele ce au stat la baza adoptării acesteia vine să susțină cele afirmate în precedent. Astfel, rezultă că s-a dorit ca acești inspectori să aibă atribuții de cercetare penală și să combine cercetarea administrativă cu cea penală, aducându-se astfel atingere legii procesual penale. Apreciază că este evidentă și lipsa imparțialității acestor inspectori, fapt ce determină neconstituționalitatea dispozițiilor criticate. … 6.Având cuvântul, domnul avocat Radu Chiriță solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțate în cauzele Bonisch împotriva Austriei și Mantovanelli împotriva Franței. Susține că prin infracțiuni economico-financiare se înțelege, în esență, acele infracțiuni în care partea vătămată este statul. Or, folosirea inspectorilor antifraudă în dosarele penale unde statul are calitatea de parte vătămată determină o inechitate a procedurilor. Mai mult, în aceste cazuri nu sunt emise decizii de impunere pentru a putea fi contestate în fața instanței civile. În final, face referire la Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în Cauza Ispas împotriva României. … 7.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. În acest sens, susține că statutul și atribuțiile specialiștilor ANAF detașați în cadrul parchetelor nu poate duce la concluzia încălcării dreptului la un proces echitabil. Specialiștii din cadrul ANAF nu au funcții duble, ci, potrivit art. 4 alin. (14) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013, pe perioada detașării, aceștia nu pot primi nicio însărcinare din partea ANAF. Arată că instanța de contencios constituțional s-a mai referit la statutul acestor specialiști, prin deciziile nr. 787 din 15 decembrie 2016 și nr. 791 din 15 decembrie 2016, statuând că aceștia prezintă garanțiile de imparțialitate în efectuarea raportului de constatare. Referitor la previzibilitatea unor termeni, arată că sintagma „acordă suport tehnic de specialitate“ este explicată în art. 3 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013, unde sunt enumerate limitativ actele pe care le pot efectua acești specialiști. Totodată, sintagma „infracțiuni economico-financiare“ este definită în cuprinsul actului normativ, în art. 3 alin. (1) specificându-se că Direcția generală antifraudă fiscală are atribuții de prevenire și combatere a actelor și faptelor de evaziune fiscală și fraudă fiscală și vamală. Prin urmare, acestea sunt infracțiunile pentru care pot fi folosiți specialiștii prevăzuți de actul normativ. Astfel, apreciază că termenii sunt definiți în mod concret, legea fiind accesibilă și previzibilă, excepția de neconstituționalitate fiind neîntemeiată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:8.Prin Încheierea penală din 4 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5.212/117/2015/a1, Curtea de Apel Cluj – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Ștefan Sukosd, cu ocazia soluționării unei cauze penale. … 9.Prin Încheierea din 28 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 152/116/2016, Tribunalul Călărași – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (4) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Silviu Gheorghișor, cu ocazia soluționării unei cauze penale. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că inspectorii antifraudă au un statut special, dispozițiile criticate determinând „asimilarea“ acestora cu organele de cercetare penală. Se realizează, astfel, o extindere a sferei persoanelor care desfășoară activități de urmărire penală, extindere ce determină încălcarea dreptului la apărare și a garanțiilor de echitate ale procedurilor penale. Totodată, actuala reglementare permite existența, în procesele penale, a unei funcții duble a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, aceasta, pe de-o parte, stabilind prejudiciul în cauza penală, și, pe de altă parte, exercitând acțiunea civilă în cauza penală. … 11.Mai mult, deși inspectorii antifraudă sunt remunerați în continuare de Agenția Națională de Administrare Fiscală, aceștia își desfășoară activitatea sub autoritatea exclusivă a conducătorului parchetului în cadrul căruia funcționează. Acest lucru determină o dublă subordonare a inspectorilor fiscali, atât față de Agenția Națională de Administrare Fiscală, cât și față de procuror, precum și lipsa de independență și imparțialitate a acestora. … 12.Se susține că actul întocmit de inspectorii antifraudă nu constituie un act de control cu caracter fiscal, ci reprezintă acte care, prin efectul legii, devin mijloace de probă în procesul penal. Spre deosebire de raportul de inspecție fiscală, care este atacabil în contenciosul fiscal, instanța stabilind legalitatea și temeinicia acestuia inclusiv sub aspectul întinderilor obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat, raportul de constatare tehnico-științifică întocmit de același inspector fiscal poate fi contestat doar oral, într-o manieră generală, urmând a fi cenzurat sub aspectul legalității și temeiniciei doar de către instanța penală. … 13.În continuare, autorii excepției susțin că dispozițiile art. 3 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 acordă dreptul inspectorului antifraudă de a „acorda suport tehnic de specialitate“ procurorului. Această sintagmă este imprecisă și neprevizibilă, cu un conținut vag și general. Astfel, mijlocul de probă constând în raportul de constatare tehnico-științifică reprezintă un act unilateral, obținut în lipsă de contradictorialitate și egalitate a armelor, fără a se permite echilibrarea forțelor prin participarea, la realizarea acestuia, a unui consultant financiar desemnat de părți. … 14.Astfel, dispozițiile criticate sunt neconstituționale, încălcând dreptul la un proces echitabil garantat de prevederile art. 21 alin. (3) și art. 24 alin. (1) din Constituție. În plus, sunt încălcate și principiile contradictorialității și egalității armelor. Prin obținerea și administrarea unei probe de către inspectorii antifraudă, procurorul anulează garanția contradictorialității și pe cea a imparțialității și creează un dezechilibru între acuzare și apărare, fapta fiind cercetată, iar prejudiciul stabilit de către un angajat al părții civile direct interesate în cauză. De asemenea, se arată că prin ordonanța de urgență sunt afectate drepturile potențialilor suspecți și inculpați, drepturi pe care legea specială – Codul de procedură penală – le conferă în cazul dispunerii și efectuării expertizelor în cauzele penale. Astfel sunt încălcate și prevederile constituționale cuprinse în art. 115 alin. (6). … 15.Curtea de Apel Cluj – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Dispozițiile criticate întrunesc exigențele impuse de un proces echitabil, inclusiv principiul egalității armelor. Partea interesată are dreptul de a lua cunoștință de raportul tehnico-științific ca mijloc de probă, poate formula obiecțiuni și poate solicita efectuarea unei expertize. În cursul judecății, judecătorul verifică și evaluează întreg materialul probator și își fundamentează soluția nu doar pe raportul de constatare întocmit de experții antifraudă, care întotdeauna este analizat prin coroborare cu celelalte probe. Faptul că acești specialiști își desfășoară activitatea sub controlul procurorului nu înseamnă că sunt lipsiți de imparțialitate, mai ales că magistratul care supraveghează activitatea de urmărire penală prezintă această garanție de imparțialitate și independență. Astfel, instanța de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât reglementările procesual penale oferă suficiente garanții și remedii procesuale pentru a asigura caracterul echitabil al procesului aflat în derulare, inclusiv în legătură cu administrarea mijlocului de probă contestat. … 16.Tribunalul Călărași – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Partea interesată are dreptul de a lua la cunoștință de raportul de expertiză tehnico-științifică, ca mijloc de probă, poate formula obiecțiuni și poate solicita efectuarea unei expertize. În cursul judecății, judecătorul verifică și evaluează întreg materialul probator și își fundamentează soluția nu doar pe raportul de constatare tehnico-științifică întocmit de experții antifraudă, ci acesta este, întotdeauna, analizat prin coroborare cu celelalte probe. … 17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 18.Guvernul, în punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 1.360D/2016, apreciază că excepția invocată este neîntemeiată. Prevederile criticate reglementează cu privire la sprijinul acordat parchetelor de către specialistul din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală – Direcția Generală Antifraudă Fiscală în vederea clarificării anumitor aspecte financiar-fiscale. Dispozițiile întrunesc exigențele impuse de un proces echitabil, deoarece partea are dreptul de a lua cunoștință de raportul tehnico-științific, poate formula obiecțiuni și poate solicita efectuarea unei expertize. De asemenea, în cursul procesului, materialul probator este verificat de către judecător. Faptul că specialiștii își desfășoară activitatea sub controlul procurorului nu înseamnă că aceștia sunt lipsiți de imparțialitate, mai ales că magistratul care supraveghează activitatea de urmărire penală prezintă această garanție de imparțialitate și independență. … 19.Guvernul, în punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 1.475D/2016, apreciază că excepția invocată este inadmisibilă. Arată că textul criticat trebuie interpretat în coroborare cu restul articolelor acestui act normativ, dar și cu alte acte normative aplicabile în materia organizării și funcționării organelor judiciare, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Codul de procedură penală. Astfel, trebuie ținut cont de faptul că inspectorii antifraudă sunt specialiști care, potrivit art. 97, art. 172 și art. 181^1 din Codul de procedură penală, au competența legală de a întocmi constatări, iar, potrivit art. 120^1 din Legea nr. 304/2004, aceștia sunt detașați în cadrul parchetelor. În continuare, arată că problematica specialiștilor din cadrul proceselor penale a mai fost supusă atenției Curții Constituționale, de exemplu, prin Decizia nr. 315 din 17 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 9 august 2016 și Decizia nr. 1.456 din 4 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2011. În final, Guvernul susține că autorul excepției menționează doar în mod formal textele constituționale pretins încălcate, fără a arata în ce constă contradicția relevată, încălcându-se dispozițiile imperative ale art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Sesizările trebuie făcute în forma scrisă și motivate“. … 20.Avocatul Poporului arată că textul de lege criticat reglementează înființarea Direcției de combatere a fraudelor în cadrul Direcției generale antifraudă fiscală. Astfel, inspectorii antifraudă din cadrul acestei direcții sunt detașați în cadrul parchetelor, pe posturi de specialiști, în scopul de a acorda suport tehnic de specialitate procurorului în efectuarea urmăririi penale în cauzele având ca obiect infracțiuni economico-financiare. În exercitarea atribuțiilor de serviciu, inspectorii fiscali efectuează constatări tehnico-științifice, care constituie mijloace de probă, investigații financiare în vederea indisponibilizării de bunuri, orice alte verificări în materie fiscală dispuse de procuror. Din analiza acestor prevederi legale rezultă că inspectorii antifraudă acționează ca specialiști în domeniul infracțiunilor economico-financiare, în activitatea de strângere a probelor, activitate care nu este de natură a afecta garanția de contradictorialitate și imparțialitate a procesului penal, nici capacitatea părților de a dispune de posibilități suficiente, echivalente și adecvate pentru a-și susține poziția asupra problemelor de drept și de fapt. În ceea ce privește dreptul la apărare, Avocatul Poporului susține că acesta conferă oricărei părți implicate într-un proces, potrivit intereselor sale și indiferent de natura procesului, posibilitatea de a utiliza toate mijloacele prevăzute de lege prin care pot fi invocate situații sau împrejurări ce susțin și probează apărarea. Aceasta include participarea la ședințele de judecată, posibilitatea de a folosi orice mijloc de probă, solicitări cu privire la administrarea probelor, invocarea de excepții procedurale, precum și exercitarea unor drepturi procesuale ce pot sprijini partea aflată în apărare, inclusiv folosirea unui apărător calificat. Orice parte aflată în proces are dreptul de a exercita căile de atac cu privire la soluția dată de instanță, în condițiile legii. … 21.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile reprezentanților autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:22.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 23.În ceea ce privește obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, în Dosarul nr. 1.360D/2016, a fost sesizată cu întreg conținutul alineatului (4) al articolului 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013. Cu toate acestea, Curtea observă că susținerile autorului excepției din acest dosar au în vedere doar constatările tehnico-științifice efectuate de către inspectorii antifraudă din cadrul Direcției de combatere a fraudelor. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate trebuie circumscris literei a) a alineatului (4) al articolului 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013. Astfel, obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 3 alin. (3) și alin. (4) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 29 iunie 2013. Ordonanța de urgență a Guvernului a fost aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 144/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 777 din 24 octombrie 2014. … 24.Dispozițiile criticate au următorul cuprins:(3)În cadrul structurii centrale a Direcției generale antifraudă fiscală funcționează pe lângă structurile de prevenire și control Direcția de combatere a fraudelor, care acordă suport tehnic de specialitate procurorului în efectuarea urmăririi penale în cauzele având ca obiect infracțiuni economico-financiare. În acest scop inspectorii antifraudă din cadrul acestei direcții sunt detașați în cadrul parchetelor, în condițiile legii, pe posturi de specialiști.(4)În exercitarea atribuțiilor de serviciu, inspectorii antifraudă din cadrul Direcției de combatere a fraudelor efectuează, din dispoziția procurorului:a)constatări tehnico-științifice, care constituie mijloace de probă, în condițiile legii. …  … 25.Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3), potrivit cărora părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 23 alin. (12), potrivit căruia nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii, art. 24 alin. (1) potrivit căruia dreptul la apărare este garantat și art. 115 alin. (6) referitor la delegarea legislativă. … 26.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că Secțiunea IX din Codul de procedură penală din 1968 reglementa materia constatărilor tehnico-științifice și a celei medico-legale, art. 112 referindu-se la folosirea unor specialiști, iar art. 115 la raportul de constatare tehnico-științifică. Noua reglementare procesual penală dispune, la art. 172 alin. (10), în sensul că „constatarea este efectuată de către un specialist care funcționează în cadrul organelor judiciare sau din afara acestora“. … 27.Curtea observă că, analizând constituționalitatea dispozițiilor procesual-penale cuprinse în Codul de procedură penală din 1968, a constatat că dispozițiile ce legiferează posibilitatea organului de urmărire penală de a cere concursul unor specialiști atunci când există pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situații de fapt și este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei nu sunt de natură a aduce atingere dreptului la apărare al părților, care au posibilitatea de a formula cereri în fața instanțelor judecătorești, de a administra orice probe în apărarea lor și de a exercita căile de atac prevăzute de lege (Decizia nr. 39 din 13 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 19 februarie 2009). … 28.De asemenea, Curtea, observând dispozițiile art. 3 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013, a reținut că dispozițiile art. 172 din Codul de procedură penală prevăd că, în anumite cazuri, organul de urmărire penală poate solicita opinia unor specialiști care funcționează în cadrul organelor judiciare sau în afara acestora. Rapoartele de constatare întocmite de acești specialiști constituie, potrivit art. 97 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală, un mijloc de probă, în condițiile în care art. 5 alin. (2) din același cod prevede că organele de urmărire penală au obligația de a strânge și de a administra probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau inculpatului. În plus, judecata se desfășoară de către o instanță independentă și imparțială, în condiții de publicitate, oralitate și contradictorialitate, iar judecătorul își fundamentează soluția pe întregul probatoriu administrat în cauză, verificând, evaluând și coroborând probele care nu au valoare prestabilită (Decizia nr. 791 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 23 februarie 2017, paragraful 22) … 29.Totodată, Curtea a reținut că, deși norma procesual penală nu definește sintagma „specialist care funcționează în cadrul organelor judiciare“, prin actele normative edictate, conform atribuțiilor sale constituționale prevăzute la art. 61 alin. (1) din Constituție și în marja de apreciere prevăzută de acestea (de exemplu, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Departamentul Național Anticorupție), legiuitorul a stabilit domeniile de competență ale specialiștilor ce urmează să își desfășoare activitatea în cadrul organelor judiciare, condițiile de numire a acestora și statutul lor, așa încât nu se poate reține încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5). Totodată, constatările tehnico-științifice efectuate de către acești specialiști constituie mijloc de probă, în sensul dispozițiilor art. 172 și următoarele din Codul de procedură penală, iar acest mijloc de probă poate fi contestat de către părțile interesate atât în cadrul procedurii în camera preliminară, prin invocarea de excepții referitoare la legalitatea și temeinicia actelor de urmărire penală, cât și în etapa judecății, conform dispozițiilor procesual penale referitoare la administrarea probelor (Decizia nr. 791 din 15 decembrie 2016, precitată, paragrafele 25 și 26). … 30.În continuare, Curtea reține că, în varianta inițială a Codului de procedură penală, art. 172 se referea exclusiv la dispunerea efectuării expertizei, efectuarea constatării tehnico-științifice fiind introdusă ulterior prin titlul III pct. 16 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale. Astfel, Curtea constată că, în prezent, art. 172 din Codul de procedură penală reglementează atât condițiile dispunerii efectuării expertizei, cât și pe cele ale dispunerii efectuării constatării. Potrivit art. 172 alin. (1) din Codul de procedură penală, efectuarea unei expertize se dispune când, pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului în cauză, este necesară și opinia unui expert. Spre deosebire de expertiză, constatarea se dispune de către organul de urmărire penală, potrivit art. 172 alin. (9) din același act normativ, când există pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situații de fapt ori este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei. … 31.Expertiza poate fi efectuată de experți oficiali din laboratoare sau instituții de specialitate ori de experți independenți autorizați din țară sau din străinătate, în condițiile legii, pe când constatarea este efectuată de către un specialist care funcționează în cadrul organelor judiciare sau din afara acestora. Spre deosebire de efectuarea constatării, în cazul efectuării expertizei părțile și subiecții procesuali principali au dreptul să solicite ca la efectuarea acesteia să participe un expert recomandat de acestea. De asemenea, dispozițiile Codului de procedură penală reglementează, de exemplu, incompatibilitatea expertului (art. 174), drepturile și obligațiile expertului (art. 175), înlocuirea expertului (art. 176), procedura efectuării expertizei (art. 177), dispoziții care nu sunt aplicabile în materia constatărilor. În ceea ce privește efectuarea constatării, Curtea observă că dispozițiile procesual penale reglementează, la art. 181^1, doar obiectul constatării și conținutul raportului de constatare. … 32.Mai mult, Curtea reține că, deși, după introducerea în Codul de procedură penală a instituției constatării, legiuitorul reglementase obligația dispunerii efectuării unei expertize când concluziile raportului de constatare erau contestate, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016, acest lucru a fost modificat. Astfel, în prezent, nu mai subzistă obligația organului judiciar de a dispune efectuarea unei expertize când concluziile raportului de constatare sunt contestate, ci dispunerea efectuării expertizei în acest caz rămâne la aprecierea organului judiciar. … 33.Având în vedere aceste aspecte, Curtea reține că efectuarea unei constatări se poate dispune numai în cursul urmăririi penale, prin ordonanță, de organul de urmărire penală, constatarea având caracter facultativ. De asemenea, Curtea reține că, potrivit art. 172 alin. (9) din Codul de procedură penală, constatările tehnico-științifice se dispun când sunt întrunite două condiții, respectiv există pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situații de fapt ori este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei. Așadar, ceea ce este specific în cazul constatării, ca mijloc de probă, este urgența, consemnarea anumitor elemente care constituie probe în procesul penal, înainte ca acestea să dispară sau să fie distruse sub acțiunea timpului sau prin acțiunea persoanelor implicate. Prin constatare se stabilește dacă elementele de la locul faptei constituie indicii sau pot conduce la suspiciunea rezonabilă că a fost săvârșită o faptă penală. … 34.Astfel, din interpretarea teleologică a reglementărilor procesual penale, Curtea constată că regula este aceea că atunci când organele judiciare, în cursul urmăririi penale, au nevoie de opinia unui expert pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului în cauză, se dispune efectuarea unei expertize, iar nu a unei constatări. Astfel, dispunerea efectuării constatării va fi întotdeauna excepția, aceasta putând fi realizată doar dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 172 alin. (9) din Codul de procedură penală. … 35.Așa fiind, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate trebuie interpretate și aplicate prin coroborare cu dispozițiile Codului de procedură penală aplicabile în această materie, astfel încât constatările tehnico-științifice efectuate de către inspectorii antifraudă din cadrul Direcției de combatere a fraudelor pot fi dispuse doar în cazuri de excepție, când există pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situații de fapt ori este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei. … 36.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ștefan Sukosd în Dosarul nr. 5.212/117/2015/a1 al Curții de Apel Cluj – Secția penală și de Silviu Gheorghișor în Dosarul nr. 152/116/2016 al Tribunalului Călărași – Secția penală și constată că dispozițiile art. 3 alin. (3) și alin. (4) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția penală și Tribunalului Călărași – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 decembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește