DECIZIA nr. 834 din 17 noiembrie 2020

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative și ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Nelu Ciobanu în Dosarul nr. 48.353/3/2017 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.159D/2018. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, doamna avocat Anca Ruxandra Cosmineanu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește partea Secția Parchetelor Militare din Cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei autorului excepției, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că textele de lege criticate trebuie interpretate prin prisma tuturor celor 11 acte normative care au suspendat beneficiile acordate prin Legea-cadru nr. 284/2010, respectiv cele care se refereau la indemnizațiile magistraților și plata ajutoarelor acordate cu prilejul retragerii militarilor din serviciu. Aceste drepturi au fost suspendate în mod sistematic pentru o perioadă de 11 ani, în ceea ce privește drepturile militarilor încă dinaintea intrării în vigoare a legii și chiar și după ce aceasta a fost abrogată. Dorește să supună analizei Curții Constituționale problema dacă această suspendare a unui drept pentru 11 ani nu afectează de fapt substanța dreptului sau se referă la aspectul exercițiului acestui drept. Arată că are cunoștință de practica instanței de contencios constituțional, doar că fiecare decizie a vizat fiecare act normativ privit ut singuli, și nu ansamblul tuturor reglementărilor de suspendare. … 4.Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 836 din 12 decembrie 2019. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 20 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 48.353/3/2017, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative și ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Nelu Ciobanu cu prilejul soluționării unei cauze având ca obiect pretenții. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că plata indemnizației prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, precum și a ajutorului acordat la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, reglementat de art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, a fost suspendată în perioada 2010-2018 prin acte normative succesive, cu aplicare temporară. În această perioadă, dreptul prevăzut de art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 nu a fost abrogat. Termenii utilizați pentru suspendarea plății acestui drept nu au fost clari, folosindu-se sintagme precum „nu se mai acordă“, „nu se aplică“, „nu se acordă“ sau norme de trimitere către acte normative care cuprind aceste sintagme. … 7.Autorul excepției arată că în toată perioada în care plata dreptului a fost suspendată destinatarii normelor au fost, în mod practic, în imposibilitatea de a prevedea, pe de o parte, momentul de la care actele normative care prevăd plata indemnizațiilor și a ajutoarelor încep să-și producă efectele juridice, iar, pe de altă parte, care sunt consecințele juridice ale multitudinii actelor normative succesive prin care plata indemnizațiilor și a ajutoarelor a fost în mod sistematic suspendată. Modul de acțiune al legiuitorului în această materie a fost unul imprevizibil, de natură să genereze nesiguranță și instabilitate profundă în reglementarea relațiilor sociale. … 8.Prin Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, Curtea Constituțională a arătat că „deși autoritățile au dreptul de a dispune cu privire la acordarea drepturilor bănești pretinse de autorii excepției de neconstituționalitate, restrângerea ori suspendarea acestor drepturi și în viitor, în condițiile în care textele de lege care le prevăd nu au fost abrogate, ar putea justifica întrebarea dacă aceste drepturi mai există și dacă nu cumva textele de lege care le prevăd au fost în fapt lipsite de eficiență, așa încât speranța titularilor acestor drepturi, deși are un suport legal, este în realitate lipsită de conținut. Astfel, deși formal limitată în timp, respectiv vizând durata unui an calendaristic, măsura de suspendare repetată a acestor drepturi, pentru mai mulți ani la rând, ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de lege, creând incertitudine cu privire la existența acestor drepturi“. De asemenea, invocă cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014, paragraful 23, potrivit cărora „măsura de suspendare repetată a acestor drepturi, pentru mai mulți ani la rând, ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de lege, creând incertitudine cu privire la existența acestor drepturi“, și prin Decizia nr. 121 din 6 martie 2014, în care a statuat că „față de situația care a impus luarea măsurii, suspendarea unor drepturi stabilite prin lege trebuie să se facă pe un termen limitat și rezonabil“. Totodată, amintește cele statuate de Decizia nr. 278 din 23 aprilie 2015, în care s-a arătat că situația legislativă creată prin prelungirea succesivă a suspendării acordării beneficiilor în cauză relevă o problemă de legiferare, dar această problemă nu poate fi soluționată însă decât de legiuitor, iar nu de Curtea Constituțională în cadrul competențelor sale consacrate de Legea fundamentală. Prin Decizia nr. 541 din 14 iulie 2015, Curtea a arătat ca această problemă de legiferare nu face ca efectele textului de lege criticat să fie lipsite de previzibilitate, întrucât „persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie, potrivit principiului tempus regit actum“. În sfârșit, prin Decizia nr. 760 din 13 decembrie 2016, Curtea a reținut că suspendarea pentru mai mulți ani succesivi a acordării dreptului la indemnizații care se acordă cu prilejul pensionării nu poate fi privită ca un eveniment care afectează previzibilitatea normei de vreme ce dreptul la pensie și condițiile de pensionare, precum și drepturile care se acordă cu prilejul pensionării sunt cele de la data deschiderii dreptului la pensie, iar nu cele existente în legislație la o dată anterioară, care nu au caracterul unui drept câștigat. … 9.Cu privire la principiul securității raporturilor juridice, autorul excepției invocă Deciziile Curții Constituționale nr. 404 din 10 aprilie 2008 și nr. 26 din 18 ianuarie 2012, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 26 aprilie 2017, pronunțată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit, paragrafele 49 și 50, și Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52. … 10.În continuare, autorul excepției arată că dispozițiile de lege criticate încalcă și principiul așteptărilor legitime. În acest sens, susține, în esență, că faptul că indemnizațiile și ajutoarele au fost acordate prin lege a făcut ca în percepția destinatarilor normelor să se nască o așteptare legitimă. Deși dispozițiile legale nu au fost aplicate în mod efectiv, plata beneficiilor fiind suspendată o perioadă îndelungată, această încredere a fost consolidată prin jurisprudența Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție din care rezultă că plata indemnizațiilor și a ajutoarelor a fost doar amânată, dreptul nefiind atins în existența sau în substanța sa, precum și că acordarea acestor beneficii este guvernată de legea în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie. În sfârșit, asigurările date prin lege au fost conforme Legii fundamentale, niciunul dintre textele care consacră aceste drepturi nefiind declarat neconstituțional. … 11.Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate încalcă și normele de tehnică legislativă enunțate în art. 1 alin. (2), art. 3 alin. (1), art. 6 alin. (1) și (4),art. 13 lit. c) și d), art. 36 alin. (1) și (4) și art. 66 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. De asemenea susține că nu a fost respectat caracterul temporar al suspendării aplicării unor dispoziții legale, așa cum acesta rezultă din jurisprudența Curții Constituționale. … 12.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorii excepției și invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 291 din 23 mai 2015. … 13.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017, precum și dispozițiile art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut:– Art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017: „Prevederile art. 1 alin. (3)-(5), art. 2-4, art. 5 alin. (2)-(4) și art. 6-11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, se aplică în mod corespunzător și în perioada 1 martie-31 decembrie 2017.“; … – Art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017: „În anul 2018 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.“ …  … 17.Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au avut o aplicabilitate limitată în timp, pentru perioada 1 martie-31 decembrie 2017, respectiv pentru anul 2018. Prin urmare, în prezent, aceste dispoziții și-au încetat aplicabilitatea. Cu toate acestea, având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și faptul că dispozițiile de lege criticate sunt aplicabile în cauzele în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea va analiza constituționalitatea textelor de lege cu care a fost sesizată. … 18.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că aceste dispoziții de lege sunt contrare prevederilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului exercitat de Curtea Constituțională în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 284 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 26 iulie 2019, paragraful 35, invocând jurisprudența sa constantă, Curtea a reținut, în esență, că aceste drepturi bănești – ajutoare sau indemnizații la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă – reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituțional. … 20.Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, din cauza caracterului imprevizibil al dispozițiilor referitoare la neacordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, prin Decizia nr. 541 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 17 august 2015, paragraful 17, Curtea a reținut că „persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum“ (a se vedea, în același sens, și Decizia nr. 443 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 29 iulie 2016, paragraful 30). … 21.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție, Curtea, prin Decizia nr. 124 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din 27 mai 2020, paragraful 38, a arătat că textul constituțional invocat privește valorile supreme ale statului de drept, fiind o reglementare de principiu care constituie cadrul pe care se grefează toate celelalte norme ale Legii fundamentale. Având în vedere acestea, precum și faptul că ajutoarele ori indemnizațiile la care se referă textele criticate nu fac parte din această categorie a drepturilor fundamentale, Curtea a apreciat că nu se poate reține încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție. … 22.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 23.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nelu Ciobanu în Dosarul nr. 48.353/3/2017 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative și ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 noiembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește