DECIZIA nr. 834 din 13 decembrie 2018

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 10/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 233 din 27 martie 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 45
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 1RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 80 26/06/2013 ART. 45
ART. 1REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 45
ART. 2RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 80 26/06/2013 ART. 45
ART. 4REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 45
ART. 6REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 45
ART. 7REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 45
ART. 8REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 45
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 45
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 52
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 20
ART. 15REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952
ART. 15REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 15REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 480 21/11/2013
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 109 01/02/2011
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 40 30/01/2018
ART. 18REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952
ART. 18REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 18REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 19REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 45
ART. 19REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 200
ART. 20REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 45
ART. 21REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 45
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 432 13/09/2005
ART. 23REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 45
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 56
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 56
ART. 24REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 45
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 20
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 24REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 24REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 52
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 52
ART. 26REFERIRE LADECIZIE 1069 14/07/2011
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 336 09/07/2024





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Ionița Cochințu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (1) lit. g) și lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Catrina Gaftoniuc în Dosarul nr. 2.952/110/2016 al Tribunalului Bacău – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.084D/2016.2.La apelul nominal se prezintă partea Liliana Teodoriu. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autoarea excepției de neconstituționalitate și partea Liliana Teodoriu au depus note scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părții prezente, care, în esență, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, întrucât acestea nu prevăd și situația declinării de competență de la o instanță de judecată la alta. Totodată, prezintă situația cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.5.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, deoarece se dorește completarea prevederilor criticate, aspect ce nu intră în atribuțiile Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 28 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.952/110/2016, Tribunalul Bacău – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (1) lit. g) și lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Catrina Gaftoniuc într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri prin care se solicită restituirea taxei judiciare de timbru.7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, întrucât nu prevăd explicit și fără echivoc posibilitatea restituirii taxei judiciare de timbru în cazul declinării competenței instanței care a stabilit taxa la o altă instanță, în fața căreia legea prevede o altă taxă judiciară de timbru mult mai mică, și astfel art. 45 lit. g) trebuie completat cu sintagma „la o altă instanță“. La art. 45 lit. j) trebuie să se menționeze care sunt cauzele expres prevăzute de lege în care trebuie să se dispună restituirea taxei judiciare de timbru.8.Tribunalul Bacău – Secția I civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât se invocă doar în mod formal încălcarea dispozițiilor constituționale. Ceea ce autoarea excepției solicită prin sesizarea Curții Constituționale este, de fapt, completarea dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 cu un nou caz de restituire a taxei judiciare de timbru, în situația declinării competenței soluționării cauzei la o altă instanță, precum și cu enumerarea tuturor cazurilor de restituire a taxei judiciare de timbru, prevăzute expres în alte acte normative. Or, având în vedere Legea nr. 47/1992, aceste aspecte excedează competenței Curții Constituționale.9.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 stabilesc situațiile în care sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parțial sau proporțional. Prin prevederile art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 legiuitorul a realizat o corelare cu alte reglementări legale care au prevăzut, la rândul lor, în mod expres, astfel de cauze, distinct de cele reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. Or, dublarea unor reglementări legale, prin preluarea lor în cuprinsul prevederilor art. 45, ar fi contrară normelor de tehnică legislativă stabilite de Legea nr. 24/2000. De asemenea, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, stabilirea cazurilor în care se restituie taxele judiciare de timbru este de competența legiuitorului.11.Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece autoarea acesteia solicită, în realitate, adoptarea unei noi soluții legislative, în sensul menționării explicite care sunt „alte cauze prevăzute expres de lege“ pentru care se restituie taxa judiciară de timbru, aspecte care nu intră în competența Curții Constituționale, întrucât, potrivit prevederilor Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.->Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.14.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile art. 45 alin. (1) lit. g) și lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. Având în vedere critica de neconstituționalitate, Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 45 alin. (1) lit. g) teza întâi și lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, care au următorul cuprins:(1)->Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parțial sau proporțional, la cererea petiționarului, în următoarele situații: [...]g)în cazul în care instanța de judecată se declară necompetentă, trimițând cauza la un alt organ cu activitate jurisdicțională (...); [...]j)->în alte cauze expres prevăzute de lege.15.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 20 referitor la tratatele internaționale, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 referitor la dreptul de proprietate, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea este invocată Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum și art. 1 referitor la protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.16.->Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului (Decizia nr. 109 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 5 aprilie 2011) atât timp cât ele apar ca fiind rezonabile în raport cu serviciile oferite (Decizia nr. 480 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2014). Taxele judiciare de timbru reprezintă acele sume de bani datorate bugetului public de către persoanele fizice sau juridice care solicită și beneficiază de un serviciu public din partea unor instituții publice. Restituirea acestor taxe reprezintă o opțiune a legiuitorului, o facilitate pe care acesta o acordă în funcție de specificul situațiilor concrete.17.De altfel, art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la plata taxelor judiciare de timbru, fiind legal și normal ca justițiabilii care beneficiază de un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de instanțele judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor care implică serviciul public al justiției.18.->Totodată, la art. 1 paragraful 1 cu privire la protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenție, se stipulează că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale și nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Însă art. 1 paragraful 2 din același act normativ prevede că dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții (a se vedea și Decizia nr. 40 din 30 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 5 iulie 2018).19.În acest context, Curtea observă că prevederile art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 reglementează situațiile în care poate interveni restituirea integrală, parțială sau proporțională a sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru [respectiv în următoarele situații: a) când taxa plătită nu era datorată; b) când s-a plătit mai mult decât cuantumul legal; c) când acțiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziții legale; d) când acțiunea corect timbrată a fost anulată în condițiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă sau când reclamantul a renunțat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât; e) când, în procesul de divorț, părțile au renunțat la judecată ori s-au împăcat; f) când contestația la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă; g) în cazul în care instanța de judecată se declară necompetentă, trimițând cauza la un alt organ cu activitate jurisdicțională, precum și în cazul respingerii cererii, ca nefiind de competența instanțelor române; h) când probele au fost administrate de către avocați sau consilieri juridici; i) în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se abține sau dacă cererea de recuzare ori de strămutare a fost admisă; j) în alte cauze expres prevăzute de lege], precum și procedura care trebuie urmată pentru redobândirea acestora.20.->În prezenta cauză sunt criticate ipotezele prevăzute la art. 45 alin. (1) lit. g) teza întâi și lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, deoarece ar trebui precizat la art. 45 alin. (1) lit. g) teza întâi că se restituie taxa judiciară de timbru în cazul în care instanța de judecată care se declară necompetentă trimite cauza spre soluționare „la o altă instanță“, iar la art. 45 alin. (1) lit. j) ar trebui prezentate care sunt alte cauze în care sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, întrucât nu este clar care sunt aceste situații.21.Cu privire la critica asupra art. 45 alin. (1) lit. g) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, Curtea reține că autoarea excepției de neconstituționalitate dorește, pe de o parte, schimbarea sensului dat de legiuitor prevederilor criticate, respectiv restituirea taxei judiciare de timbru să nu fie în cazul în care instanța de judecată se declară necompetentă, trimițând cauza la un alt organ cu activitate jurisdicțională, ci atunci când este vorba de o declinare de competență în cadrul instanțelor de judecată și, pe de altă parte, se dorește o modificare/completare a prevederilor criticate în sensul dorit de aceasta. Or, Curtea constată că o asemenea solicitare nu intră însă în competența de soluționare a instanței de contencios constituțional, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (1) lit. g) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 este inadmisibilă.22.->Cu privire la restituirea sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru, pronunțându-se asupra soluției legislative cuprinse în vechea reglementare ce viza această posibilitate, Curtea a arătat că o asemenea măsură, care acoperă o paletă largă de situații în care se restituie, în totalitate sau în parte aceste sume achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru, are drept scop evitarea îmbogățirii fără justă cauză a statului (Decizia nr. 432 din 13 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 3 octombrie 2005).23.De asemenea, Curtea reține că regula este cea a timbrării, scutirile constituind excepții, iar prin prevederile art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 referitoare la restituirea sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru, legiuitorul, în virtutea dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora procedura de judecată este prevăzută de lege, inclusiv cu privire la stabilirea cazurilor în care se restituie taxele judiciare de timbru, nu face altceva decât să dea eficiență prevederilor art. 56 alin. (2) din Constituție cu privire la așezarea justă a sarcinilor fiscale, respectiv să stabilească în concret situațiile expres prevăzute de lege când poate interveni restituirea integrală, parțială sau proporțională a sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru, lăsând posibilitatea, în folosul justițiabilului, ca aceasta să fie restituită, conform legii, și în alte cazuri prevăzute de alte norme legale de drept comun sau speciale, în dinamica legislativă.24.->Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (1) lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, în raport cu prevederile art. 20, art. 21 și art. 44 din Constituție, ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, este neîntemeiată.25.În ceea ce privește dispozițiile art. 52 și art. 53 din Constituție, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că acestea nu au incidență în cauză, deoarece, pe de o parte, prevederile criticate nu reglementează cu privire la aspecte ce se circumscriu dispozițiilor constituționale cu privire la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică în sensul prevăzut de textul constituțional, iar, pe de altă parte, nu s-a constatat încălcarea vreunui drept fundamental.26.->Totodată, Curtea reține faptul că, în ceea ce privește menționarea prin notele scrise depuse la Curtea Constituțională sau prin susținerile în fața instanței de contencios constituțional, respectiv criticarea unor noi prevederi legale sau adăugarea altor temeiuri constituționale în susținerea excepției de neconstituționalitate, potrivit jurisprudenței sale constante, spre exemplu, Decizia nr. 1.069 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 7 septembrie 2011, litigiul constituțional se desfășoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părți. Prin urmare, invocarea în fața Curții și a altor temeiuri de neconstituționalitate sau criticarea unor prevederi legale, altele față de cele arătate și motivate prin ridicarea excepției de neconstituționalitate în fața instanței de judecată, este inadmisibilă.27.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ->
În numele legii
DECIDE:->>
1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (1) lit. g) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Catrina Gaftoniuc în Dosarul nr. 2.952/110/2016 al Tribunalului Bacău – Secția I civilă.2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 45 alin. (1) lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bacău – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 decembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x