DECIZIA nr. 834 din 12 decembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 lit. a) teza finală, art. 10 alin. (2) teza finală, art. 11 alin. (1),(3) și (4), art. 19 și ale art. 38 alin. (2) lit. b) și alin. (3) lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Carmen Amalia Ilie în Dosarul nr. 7.842/105/2017 al Tribunalului Prahova – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 288D/2018.  … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 468D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Laviniu Gabriel Buculea în Dosarul nr. 5.142/95/2017 al Tribunalului Gorj – Secția contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal se prezintă autorul excepției. Lipsește partea primarul comunei Albeni. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 680D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 lit. a) teza finală, art. 10 alin. (2) teza finală, art. 11 alin. (1),(3) și (4), art. 19 și ale art. 38 alin. (2) lit. b) și alin. (3) lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Eugenia Titei în Dosarul nr. 6.811/109/2017 al Tribunalului Argeș – Secția civilă. … 6.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 7.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.702D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1),(3) și (4) și ale art. 38 alin. (2) lit. b), alin. (3) lit. e) și alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Marian Tănase în Dosarul nr. 597/114/2018 al Tribunalului Buzău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. … 8.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 9.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Autorul prezent, Laviniu Gabriel Buculea, și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 468D/2018, nr. 680D/2018 și nr. 1.702D/2018 la Dosarul nr. 288D/2018, care este primul înregistrat. … 10.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul lui Laviniu Gabriel Buculea, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, prin care s-a reținut că personalul care beneficiază de aceleași condiții trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică. Or, dispozițiile de lege criticate dau posibilitatea consiliilor locale să stabilească salariile funcționarilor publici plafonat la nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar, ajungându-se astfel la discriminări salariale între funcționarii din diferite instituții. De asemenea, arată că dispozițiile de lege criticate nu constituie nicio garanție a cuantumului salariului.  … 11.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:12.Prin Încheierea din 21 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 7.842/105/2017, Tribunalul Prahova – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 lit. a) teza finală, art. 10 alin. (2) teza finală, art. 11 alin. (1),(3) și (4), art. 19 și ale art. 38 alin. (2) lit. b) și alin. (3) lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Carmen Amalia Ilie cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva Dispoziției Primarului orașului Azuga nr. 289 din 31 iulie 2017 privind reîncadrarea și stabilirea drepturilor salariale. … 13.Prin Încheierea din 31 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.142/95/2017, Tribunalul Gorj – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Laviniu Gabriel Buculea în cadrul unui litigiu privind funcționarii publici.  … 14.Prin Sentința civilă nr. 2.087 din 20 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 6.811/109/2017, Tribunalul Argeș – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 lit. a) teza finală, art. 10 alin. (2) teza finală, art. 11 alin. (1),(3) și (4), art. 19 și ale art. 38 alin. (2) lit. b) și alin. (3) lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Eugenia Titei cu prilejul soluționării unei cauze în care a solicitat anularea Dispoziției Primarului comunei Valea Danului nr. 217 din 21 august 2017 de stabilire a drepturilor salariale.  … 15.Prin Încheierea din 25 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 597/114/2018, Tribunalul Buzău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1),(3) și (4) și ale art. 38 alin. (2) lit. b), alin. (3) lit. e) și alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Marian Tănase cu prilejul soluționării unei acțiuni în care a solicitat anularea Dispoziției Primarului Municipiului Buzău nr. 916 din 1 august 2017 privind reîncadrarea și stabilirea drepturilor salariale.  … 16.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată, în esență, că, prin textele de lege criticate, legiuitorul a lăsat la aprecierea autorităților publice locale modul de stabilire a salariilor de bază din familia ocupațională „Administrație“ din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale și serviciile publice din subordinea acestora, singura condiție fiind aceea de încadrare între limitele minime și maxime prevăzute de lege, pe când, pentru funcționarii publici și contractuali din administrația publică și centrală și din unitățile teritoriale din cadrul aceleiași familii ocupaționale „Administrație“, a stabilit cu claritate care este nivelul salariului de bază pentru anul 2022, precum și coeficienții în raport cu care se determină salariul de bază, a stabilit care este creșterea salarială care se aplică începând cu 1 ianuarie 2018 și, mai mult, le-a permis să-și mențină cuantumul brut al veniturilor salariale aflate în plată. Astfel se creează o discriminare între funcționarii publici și contractuali din administrația publică locală și ceilalți bugetari, neexistând nicio motivare obiectivă și rezonabilă pentru care salarizarea personalului din administrația publică locală a fost lăsată la latitudinea consiliilor locale sau județene și a ordonatorilor de credite și nu a fost stabilită prin lege.  … 17.Totodată, autorii excepției susțin că dispozițiile de lege supuse analizei de constituționalitate creează o discriminare între funcționarii publici și contractuali din administrația locală aflați în situații profesionale identice, respectiv care ocupă aceeași funcție, au aceeași vechime în funcție și în specialitate, au același grad profesional, însă fac parte din aparatul propriu al consiliilor județene, primării ori consilii locale din localități diferite.  … 18.De asemenea, arată că, prin stabilirea unei limite superioare a veniturilor ce pot fi acordate la nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar, sunt reduse anumite drepturi salariale stabilite potrivit reglementărilor anterioare ori în temeiul unor hotărâri judecătorești. Această limitare nu are un scop legitim și nu îndeplinește cumulativ exigențele prevăzute de art. 53 din Constituție, atât timp cât această măsură afectează doar funcționarii publici și contractuali ale căror venituri salariale erau mai mari la data de 1 iulie 2018 decât indemnizația viceprimarului. Sunt încălcate astfel prevederile art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) și alin. (2), art. 44 alin. (1), (2) și (3), art. 47 alin. (1) și ale art. 53 din Constituție.  … 19.În opinia autorilor excepției, dispozițiile de lege criticate nu îndeplinesc nici cerințele de claritate, precizie și previzibilitate de care trebuie să se bucure orice lege, procesul de stabilire a drepturilor salariale fiind lipsit de transparență.  … 20.În sfârșit, susțin că art. 10 alin. (2) teza finală și art. 19 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 încalcă principiul prevăzut de art. 16 din Constituție, întrucât creează o vădită discriminare între personalul bugetar care ocupă funcții de conducere și personalul de execuție căruia, potrivit dispozițiilor art. 10 din Legea-cadru nr. 153/2017, i se adaugă gradația de vechime la salariul de bază cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au împlinit condițiile de acordare, prin majorarea salariului de bază cu cota procentuală.  … 21.Tribunalul Prahova – Secția I civilă și Tribunalul Buzău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin textelor din Constituție invocate de autorii excepției. … 22.Tribunalul Argeș – Secția civilă și Tribunalul Gorj – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată din perspectiva criticilor vizând caracterul discriminatoriu al dispozițiilor de lege criticate. De asemenea, consideră că dispozițiile de lege criticate nu îndeplinesc cerințele de claritate, precizie și previzibilitate de care trebuie să se bucure legea.  … 23.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 24.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:25.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 26.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 6 lit. a) teza finală, art. 10 alin. (2) teza finală, art. 11 alin. (1),(3) și (4), art. 19 și ale art. 38 alin. (2) lit. b), alin. (3) lit. e) și alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Curtea observă că, deși prin Încheierea din 31 ianuarie 2018 pronunțată în Dosarul nr. 5.142/95/2017 Tribunalul Gorj – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, în realitate, critica de neconstituționalitate privește doar dispozițiile alin. (1) și alin. (4) ale acestui articol de lege. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut:– Art. 6 lit. a): „(1) Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii: a) principiul legalității, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc prin norme juridice de forța legii, cu excepția hotărârilor prevăzute la art. 11 alin. (1), conform principiilor enunțate de art. 120 din Constituția României, republicată, dar cu încadrare între limitele minime și maxime prevăzute prin prezenta lege.“;  … – Art. 10 alin. (2): „(2) Fiecărei funcții, fiecărui grad/treaptă profesională îi corespund 5 gradații, corespunzătoare tranșelor de vechime în muncă, cu excepția funcțiilor de demnitate publică și funcțiilor de conducere pentru care gradația este inclusă în indemnizația lunară/salariul de bază prevăzut pentru aceste funcții în anexele nr. I-IX, precum și a personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare.“;  … – Art. 11 alin. (1), (3) și (4):(1)Pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul familiei ocupaționale «Administrație» din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, salariile de bază se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București, după caz, în urma consultării organizației sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, a reprezentanților salariaților. […](3)Stabilirea salariilor lunare potrivit alin. (1) se realizează de către ordonatorul de credite, cu respectarea prevederilor art. 25.(4)Nivelul veniturilor salariale se stabilește, în condițiile prevăzute la alin. (1) și (3), fără a depăși nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean, sau, după caz, a viceprimarului municipiului București, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraș, municipiu, sectoarele municipiului București, primăria generală a municipiului București, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2), cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri și cheltuieli.“;  … – Art. 19:(1)Salariul de bază pentru funcțiile de conducere se stabilește de către conducătorul instituției publice, în raport cu responsabilitatea, complexitatea și impactul deciziilor impuse de atribuțiile corespunzătoare activității desfășurate.(2)În salariul de bază pentru funcțiile de conducere atât la gradul I, cât și la gradul II, este inclusă gradația aferentă tranșei de vechime în muncă, la nivel maxim.“; … – Art. 38 alin. (2) lit. b), alin. (3) lit. e) și alin. (4):(2)Începând cu data de 1 iulie 2017: […]b)prin excepție de la lit. a), salariile lunare ale personalului prevăzut la art. 11 se stabilesc în conformitate cu prevederile acestui articol; […] … (3)Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale: […]e)prin excepție de la lit. a), salariile lunare ale personalului prevăzut la art. 11 se stabilesc în conformitate cu prevederile acestui articol; […] … (4)În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018. Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h).“  …  … 27.Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că aceste texte de lege contravin următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 privind statul român, art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 referitor la universalitate, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 41 privind dreptul la muncă, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 referitor la nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 61 privind rolul și structura Parlamentului, art. 135 lit. f) privind economia, art. 137 privind sistemul financiar, art. 138 privind bugetul public național și art. 148 alin. (2) referitor la integrarea în Uniunea Europeană. … 28.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 310 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019, a mai analizat dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017 prin prisma unor critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, Curtea a reținut, în esență, că soluția legislativă care deleagă competența legiuitorului de stabilire a salariului de bază al funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul familiei ocupaționale „Administrație“ din aparatul propriu al consiliilor județene, primării, consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora către consiliul local, consiliul județean sau Consiliul General al Municipiului București, după caz, respectiv către ordonatorul de credite, pentru stabilirea salariului lunar, reprezintă o excepție de la principiul legalității sistemului de salarizare. Opțiunea legiuitorului pentru adoptarea acestei soluții legislative este însă justificată prin invocarea în cuprinsul art. 6 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 a dispozițiilor art. 120 din Constituție privind principiile de bază ale administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale. Curtea a mai arătat că marja de apreciere a autorităților administrației publice locale nu este nelimitată, ci aceasta se exercită cu încadrarea între limitele minime și maxime prevăzute prin lege pentru drepturile salariale. De asemenea, a observat că Legea-cadru nr. 153/2017 consacră criterii clare pentru stabilirea salariului de bază și a salariului lunar al personalului din aparatul propriu al autorităților administrației publice locale, criterii care sunt obligatorii pentru autoritățile administrației publice locale.  … 29.Referitor la critica de neconstituționalitate formulată în raport cu art. 16 din Constituție, prin prisma unei pretinse discriminări salariale existente între funcționarii publici care își desfășoară raporturile de serviciu în aparatul propriu al diferitelor autorități ale administrației publice locale la nivel național, precum și între această categorie de personal bugetar și celelalte categorii de personal reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a reținut, în esență, că atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate sunt diferite chiar și pentru personalul care este încadrat pe funcții similare, în aparatul propriu al unor autorități ale administrației publice diferite, ceea ce permite, în raport cu criterii obiective, realizarea unor diferențieri în stabilirea salariului de bază/salariului lunar al personalului bugetar din aparatul propriu al consiliilor județene, primării, consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, fără ca aceasta să fie contrară dispozițiilor constituționale privind egalitatea în drepturi. Pe de altă parte, Curtea a arătat că reglementarea modului de stabilire a veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din aparatul propriu al autorităților administrației publice locale, prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București, în limitele prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (limita minimă – salariul minim brut pe țară și limita maximă – indemnizația lunară corespunzătoare funcției de viceprimar/vicepreședinte al consiliului județean), este opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de responsabilitatea, complexitatea și riscurile funcțiilor specifice în cadrul acestei categorii de personal, diferită de alte categorii de personal plătit din fonduri publice. … 30.Totodată, Curtea a apreciat că instituirea unor reguli diferite aplicabile diferitelor categorii de personal bugetar nu are semnificația unei discriminări contrare art. 16 din Constituție. … 31.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția Deciziei nr. 310 din 7 mai 2019 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 32.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Carmen Amalia Ilie în Dosarul nr. 7.842/105/2017 al Tribunalului Prahova – Secția I civilă, de Laviniu Gabriel Buculea în Dosarul nr. 5.142/95/2017 al Tribunalului Gorj – Secția contencios administrativ și fiscal, de Eugenia Titei în Dosarul nr. 6.811/109/2017 al Tribunalului Argeș – Secția civilă și de Marian Tănase în Dosarul nr. 597/114/2018 al Tribunalului Buzău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 6 lit. a) teza finală, art. 10 alin. (2) teza finală, art. 11 alin. (1), (3) și (4), art. 19 și ale art. 38 alin. (2) lit. b), alin. (3) lit. e) și alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Prahova – Secția I civilă, Tribunalului Gorj – Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Argeș – Secția civilă și Tribunalului Buzău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea –-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește