DECIZIA nr. 832 din 9 decembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 35 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție invocată din oficiu de Judecătoria Buzău – Secția civilă în Dosarul nr. 4.219/200/2018 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 297D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 333D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată din oficiu de Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă în Dosarul nr. 19.188/300/2018, precum și în Dosarul nr. 636D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 35 din Legea nr. 310/2018, excepție ridicată din oficiu de Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă în Dosarul nr. 12.001/300/2018.  … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate, arătând că prevederile legale criticate sunt de natură să afecteze accesul liber la justiție. Justiția trebuie administrată fără întârzieri care să îi compromită eficiența și eficacitatea. Prevederile Codului de procedură civilă conțin destule garanții procedurale care permit verificarea consemnărilor, cum ar fi posibilitatea de a obține o copie electronică a înregistrării ședinței de judecată, posibilitatea părților de a solicita citirea notelor grefierului de ședință și de a solicita corectarea lor, posibilitatea de a solicita copii de pe aceste note și de a le contesta până la termenul următor. … 6.De altfel, aceeași soluție legislativă din materia penală a fost declarată neconstituțională prin Decizia nr. 633 din 12 octombrie 2018. Dispozițiile legale criticate sunt împovărătoare pentru organele chemate să înfăptuiască justiția, fiind de natură să conducă la îngreunarea actului de justiție. În consecință, solicită constatarea neconstituționalității sintagmei „întocmai și literal“ din cuprinsul art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum acesta a fost modificat prin art. I pct. 35 din Legea nr. 310/2018. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 11 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.219/200/2018, Judecătoria Buzău – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum acestea au fost modificate prin art. I pct. 35 din Legea nr. 310/2018, excepție ridicată din oficiu de instanța judecătorească într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri privind anularea unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții. … 8.Prin Sentința civilă nr. 256 din 15 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 19.188/300/2018, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată din oficiu de instanța judecătorească într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri privind anularea unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții. … 9.Prin Sentința civilă nr. 1.175 din 7 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 12.001/300/2018, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 35 din Legea nr. 310/2018, excepție ridicată din oficiu de instanța judecătorească într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri privind anularea unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarele acesteia arată că obligația instituită de prevederile legale criticate este de natură să blocheze desfășurarea activității în cadrul proceselor civile, cu încălcarea art. 21 alin. (3) din Constituție.  … 11.În concret, se apreciază că textul respectiv este de natură a pune în real pericol exigența termenului rezonabil. În acest sens, durata actuală a consemnării declarației de martor tinde să impieteze asupra desfășurării cu celeritate a procesului civil, din două considerente. Pe de o parte, nu poate fi neglijat faptul că o consemnare ad litteram a declarației martorului presupune, prin esența sa, disponibilitatea unor mijloace specifice procedurii de stenodactilografiere, pentru a nu compromite celeritatea procesului. Or, instanțele nu sunt prevăzute cu asemenea dotări tehnice, iar personalul auxiliar nu deține astfel de abilități specializate sub acest aspect. Ca atare, aceste chestiuni sunt de natură să blocheze desfășurarea activității judiciare. … 12.Pe de altă parte, trebuie avut în vedere că, în faza relatării libere, martorii oferă de cele mai multe ori detalii care nu prezintă legătură cu litigiul aflat pe rol, repetă aspectele învederate de mai multe ori, ceea ce mărește considerabil durata probei. Mai mult, reglementarea determină instanțele judecătorești să stabilească judecăți mai îndelungate, în efortul de a separa dosarele în care trebuie administrată această probă, pentru a nu crea ineficiență nici în conducerea ședinței de judecată, nici în participarea justițiabililor și apărătorilor. Totodată, apărătorii părților care adesea trebuie să susțină numeroase cauze aflate pe rolul unor instanțe diferite se vor afla în imposibilitatea de a determina dacă vor putea asigura apărarea în dosarele respective, neavând previzibilitatea duratei ședințelor în care activează. … 13.Nu în ultimul rând, se apreciază că textul de lege criticat afectează eficiența administrării probelor, raportat la rolul judecătorului, de a afla adevărul în cauză – astfel cum apare consacrat de art. 22 din Codul de procedură civilă -, căci lipsa dotărilor tehnice și administrative pentru a consemna ad litteram depoziția martorului este de natură a aduce atingere spontaneității declarației sale, ca efect al unor multiple întreruperi ale acestuia, pentru a asigura consemnarea de către grefier a declarației sale. … 14.Ca atare, impunerea obligației suplimentare în sarcina grefierului de ședință de a nota toate afirmațiile martorului, indiferent de legătura lor cu cauza aflată pe rolul instanței, apare ca excesivă și tinde să aducă atingere drepturilor fundamentale prevăzute de art. 21 din Constituție.  … 15.În cuprinsul Codului de procedură civilă există o serie de garanții menite să asigure participanților la procesul civil posibilitatea de a se asigura de veridicitatea consemnărilor grefierilor. Astfel, prin art. 231 alin. (4) din Codul de procedură civilă este instituită în sarcina instanței obligația de a înregistra ședințele de judecată. Totodată, legiuitorul a prevăzut posibilitatea părților de a avea acces la o copie electronică a înregistrării ședinței de judecată în ceea ce privește cauza lor, precum și de a contesta notele de ședință ale grefierului. În acest caz, se va proceda la completarea ori rectificarea acestora pe baza înregistrărilor audio. Identic cu dispozițiile Codului de procedură penală, în Codul de procedură civilă se prevede la art. 323 alin. (1) că declarația martorului va fi semnată de către acesta numai după ce a luat cunoștință de conținutul înscrisului. Totodată, același articol din Codul de procedură civilă menționează expres dreptul martorului de a refuza să semneze, caz în care se va face mențiune despre aceasta în încheierea de ședință. … 16.În susținerea caracterului neconstituțional al art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanțele au în vedere jurisprudența Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 633 din 12 octombrie 2018 în care Curtea a analizat o prevedere similară din materia procesual penală cu cea care face obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate. … 17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 18.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 35 din Legea nr. 310/2018, sunt neconstituționale în privința sintagmei „întocmai și literal“. … 19.Pe de o parte, o consemnare ad litteram a declarației de martor presupune, prin esența sa, disponibilitatea unor mijloace specifice procedurii de stenodactilografiere, pentru a nu compromite celeritatea procesului, or, în acest moment, instanțele nu beneficiază de asemenea dotări tehnice și nici de personal auxiliar cu abilități specializate în acest sens. Iar, pe de altă parte, în faza relatării libere a martorului, acesta tinde să ofere o serie de detalii care uneori nu au legătură cu cauza sau are tendința să repete anumite aspecte, ceea ce, în mod evident, conduce la o durată mai mare de timp în privința administrării unei asemenea probe. Or, exigența termenului rezonabil, prevăzută de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, implică crearea unui sistem judiciar eficient, care să nu permită întârzieri, tergiversări procedurale sau administrative. Avocatul Poporului mai menționează considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 633 din 12 octombrie 2018. … 20.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 21.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 22.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum acestea au fost modificate prin art. I pct. 35 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative. Din examinarea excepției de neconstituționalitate rezultă că, în realitate, obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă sintagma „întocmai și literal“ din cuprinsul dispozițiilor art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum acesta a fost modificat prin art. I pct. 35 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018. Prevederile legale criticate au următorul cuprins: „(1) Mărturia se va scrie de grefier, care va consemna întocmai și literal declarația martorului, și va fi semnată pe fiecare pagină și la sfârșitul ei de judecător, grefier și martor, după ce acesta a luat cunoștință de cuprins. Dacă martorul refuză sau nu poate să semneze, se va face mențiune despre aceasta în încheierea de ședință.“ … 23.În susținerea excepției de neconstituționalitate sunt invocate dispozițiile constituționale ale art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. Se mai invocă art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 24.Examinând excepția de neconstituționalitate formulată, Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu au mai format obiectul controlului de constituționalitate, însă o soluție legislativă similară în materie procesual penală a făcut obiectul controlului de constituționalitate a priori, sens în care a fost pronunțată Decizia nr. 633 din 12 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1020 din 29 noiembrie 2018, paragrafele 461-467. … 25.În decizia menționată, Curtea a fost chemată să se pronunțe, printre altele, asupra soluției legislative potrivit căreia exista obligația consemnării întocmai și literal de către organul judiciar sau de către instanță a declarațiilor suspectului sau inculpatului. Astfel, critica viza obligația nou-introdusă (la acea dată) în Codul de procedură penală privitoare la procedura de consemnare „întocmai și literal“, care poate fi efectuată doar prin mijloacele specifice procedurii de stenodactilografiere, aspect de natură să blocheze desfășurarea activității în cadrul proceselor penale, cu încălcarea art. 21 alin. (3) din Constituție. … 26.Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 110 alin. (5) din Codul de procedură penală, în vigoare, audierea suspectului sau a inculpatului se înregistrează cu mijloace tehnice audio sau audio-video, iar atunci când înregistrarea nu este posibilă, acest lucru se consemnează în declarația suspectului sau inculpatului, cu indicarea concretă a motivului pentru care înregistrarea nu a fost posibilă, și, potrivit art. 110 alin. (1^1), nou-introdus, înregistrarea declarațiilor suspectului sau inculpatului la cerere cu mijloace tehnice audio se pune integral la dispoziția apărării. Astfel, legiuitorul a instituit posibilitatea ca, în cazul în care, ulterior consemnării declarației, suspectul sau inculpatul apreciază că aceasta nu redă cu fidelitate cele declarate, acesta să poată solicita punerea la dispoziție a înregistrării cu mijloace tehnice audio, în vederea formulării apărării corespunzătoare. … 27.Cât privește înregistrarea ședințelor de judecată, prin aceeași decizie Curtea a reamintit jurisprudența sa [Decizia nr. 128 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 22 mai 2015, prin care a analizat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 231 alin. (4) teza întâi din Codul de procedură civilă] prin care a reținut că dispoziții cu privire la aceasta se regăsesc în art. 13 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, care stipulează că ședințele de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio ori se consemnează prin stenografiere. Înregistrările sau stenogramele se transcriu de îndată. Grefierul sau specialistul în stenografie consemnează toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată. La cerere, părțile pot primi o copie a transcrierii înregistrărilor, stenogramelor sau notelor grefierului (paragraful 17). De asemenea, Curtea a reținut că instanța de judecată înregistrează ședințele de judecată în vederea îndeplinirii unei obligații legale care are ca scop o mai bună administrare a justiției (paragraful 21); prin urmare, Curtea a constatat că „înregistrarea ședințelor de judecată este obligatorie, vizează toate cauzele, întrucât legiuitorul nu a făcut nicio distincție, și reprezintă o operațiune tehnică ce […] are drept scop înfăptuirea unui act de justiție transparent și realizarea unei bune administrări a justiției ca serviciu public.“ … 28.De asemenea, prin Decizia nr. 633 din 12 octombrie 2018, precitată, paragrafele 464 și 465, Curtea a reținut că, potrivit normelor procesual penale în vigoare, procurorul și părțile pot cere citirea notelor de ședință și vizarea lor de către președinte, iar după terminarea ședinței de judecată participanții la proces pot primi, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului [art. 369 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală]. Și, de asemenea, potrivit art. 369 alin. (4) și (5) din Codul de procedură penală, notele grefierului pot fi contestate cel mai târziu la termenul următor, iar în caz de contestare de către participanții la proces a notelor grefierului, acestea vor fi verificate și, eventual, completate ori rectificate pe baza înregistrărilor din ședința de judecată (în acest sens, a se vedea și Decizia nr. 720 din 6 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 1 februarie 2017). … 29.Analizând textul legal criticat, Curtea a observat că acesta prevedea obligația consemnării întocmai și literal de către organul de urmărire penală sau de către instanță a declarațiilor suspectului sau inculpatului. Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, „întocmai“ are semnificația „exact, la fel, chiar“, iar „literal“ are semnificația „care se face, se reproduce cuvânt cu cuvânt, literă cu literă; textual, exact“. Prin urmare, declarația trebuie consemnată cuvânt cu cuvânt, pentru a reproduce exact ceea ce transmite suspectul sau inculpatul. … 30.Or, în condițiile în care dispozițiile procedurale menționate mai sus prezintă suficiente garanții pentru consemnarea corectă a declarațiilor suspectului sau inculpatului, iar art. 110 alin. (2) din Codul de procedură penală prevede că, dacă este de acord cu conținutul declarației scrise, suspectul sau inculpatul o semnează, iar dacă are de făcut completări, rectificări ori precizări, acestea sunt indicate în finalul declarației, fiind urmate de semnătura suspectului sau a inculpatului, obligația nou-introdusă apărea nu numai ca excesivă și împovărătoare pentru organele judiciare, dar era și susceptibilă a crea dificultăți în opera de aplicare, cu consecința tergiversării sau blocării actului de justiție. … 31.Prin urmare, Curtea a apreciat că prevederile procesual penale în vigoare conțin suficiente garanții pentru respectarea dreptului la apărare al suspectului sau inculpatului și că dispozițiile art. I pct. 55, referitoare la modificarea și completarea art. 110 alin. (1) din Codul de procedură penală, sunt neconstituționale în ceea ce privește sintagma „întocmai și literal“, fiind de natură a aduce atingere dreptului părților la un proces echitabil, desfășurat într-un termen rezonabil. … 32.Curtea constată, în lumina acestei jurisprudențe și pentru identitate de rațiune, că sintagma „întocmai și literal“ din cuprinsul art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă este neconstituțională. Curtea mai reține că, deși legiuitorul și-a propus un scop legitim (redarea tuturor elementelor descriptive ale mărturiei pentru ca mijlocul de probă întocmit să fie complet), o asemenea soluție legislativă, deși adecvată scopului urmărit, nu este necesară.  … 33.În ceea ce privește caracterul necesar pentru adoptarea unei astfel de soluții legislative, Curtea reține că, atât timp cât există suficiente garanții procesuale prin care consemnările grefierului de ședință pot fi contestate, iar părțile au dreptul, la cerere, de a citi aceste consemnări și de a li se elibera câte o copie de pe notele grefierului și/sau o copie electronică a înregistrării ședinței de judecată, soluția legislativă criticată nu se justifică. … 34.Astfel, art. 231 din Codul de procedură civilă prevede că grefierul care participă la ședință este obligat să ia note în legătură cu desfășurarea procesului. Părțile pot cere citirea notelor și, dacă este cazul, corectarea lor, iar după terminarea ședinței de judecată, participanții la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului care pot fi contestate cel mai târziu la termenul următor. Mai mult decât atât, instanța va înregistra ședințele de judecată și va elibera, la cerere, o copie electronică a înregistrării ședinței de judecată părților, pe cheltuiala acestora, în ceea ce privește cauza lor. … 35.De asemenea, din interpretarea art. 323 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborate cu dispozițiile art. 231 alin. (2) din același cod, rezultă că, după terminarea ședinței de judecată, participanții la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului. … 36.În acest context, trebuie avut în vedere că gradul de instruire a martorilor poate fi diferit, acest lucru putând conduce la repetări succesive ale acelorași elemente probatorii ori la consemnarea unor aspecte nerelevante pentru cauză, cu folosirea unui limbaj care nu totdeauna se încadrează în exigențele limbajului juridic, fapt care poate afecta chiar utilitatea acestor declarații în procesul de valorificare a probei încuviințate. … 37.În consecință, Curtea reține că în dreptul pozitiv există toate garanțiile procesuale ca declarațiile părților și ale martorilor în proces să fie consemnate în mod corespunzător, reușindu-se în acest mod să se redea cu fidelitate cele declarate, cu scopul de a se conserva cât mai bine autenticitatea acestora și fără consemnarea lor „întocmai și literal“, aspect ce ar presupune prelungirea artificială și nejustificată a procesului civil. … 38.Totodată, soluția legislativă criticată rupe justul echilibru între interesele legate de dreptul la un proces echitabil, întrucât, pe de o parte, îngreunează sarcinile instanței și ale personalului grefei și, astfel, conduce la o durată excesivă a cauzei, cu încălcarea dreptului la judecarea procesului într-un termen rezonabil, iar, pe de altă parte, prin redarea întocmai și literal a declarației martorului se ajunge la îngreunarea activității de apreciere a probelor, ceea ce are efecte directe în privința eficienței procedurii. Prin urmare, se încalcă art. 21 alin. (3) din Constituție. … 39.Totodată, în susținerea încălcării dreptului la un proces echitabil, Curtea Constituțională reține că art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale obligă statele contractante să își organizeze sistemul juridic intern de așa manieră încât să poată fi respectate toate exigențele Convenției (Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 25 februarie 1993, pronunțată în Cauza Dobbertin împotriva Franței, paragrafele 43 și 44). … 40.Astfel, instanța de la Strasbourg a statuat că art. 6 din Convenție prescrie celeritatea procedurilor judiciare, dar și principiul unei bune administrări a justiției (Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 1 august 2000, pronunțată în Cauza C.P. și alții împotriva Franței, paragraful 34), principii care reprezintă componente esențiale ale oricărui litigiu. … 41.Cerința privind finalizarea procedurii într-un termen rezonabil „se aplică tuturor părților la procedura de judecată, iar obiectivul este de a proteja părțile împotriva întârzierilor procedurale excesive“ (Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 10 noiembrie 1969, pronunțată în Cauza Stögmüller împotriva Austriei, paragraful 5). Întârzierile excesive pot afecta respectarea statului de drept și pot împiedica accesul la justiție. Întârzierile în obținerea și executarea hotărârilor pot constitui o restricționare de natură procedurală a dreptului de acces la justiție. … 42.Așadar, Curtea constată că sintagma „întocmai și literal“ din cuprinsul art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă încalcă cerințele celerității și echitabilității ca principii fundamentale ale procesului civil, astfel cum sunt ele reglementate prin art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, astfel cum acesta se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție, și prin prisma dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 43.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Admite excepția de neconstituționalitate ridicată din oficiu de Judecătoria Buzău – Secția civilă și de Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă în Dosarul nr. 4.219/200/2018, respectiv în dosarele nr. 19.188/300/2018 și nr. 12.001/300/2018 și constată că sintagma „întocmai și literal“ din cuprinsul art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum acesta a fost modificat prin dispozițiile art. I pct. 35 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative este neconstituțională.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, Judecătoriei Buzău – Secția civilă și Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. Valer Dorneanu
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește