DECIZIA nr. 831 din 14 decembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 48 alin. (5) și art. 49 lit. c) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, excepție ridicată de Cecilia-Camelia Răducanu în Dosarul nr. 682/57/2015 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 396D/2016. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 397D/2016 și nr. 681D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, ridicată de același autor în dosarele nr. 683/57/2015 și nr. 374/57/2015 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal răspunde, pentru partea Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, domnul Benone Vișan, în calitate de consilier juridic, depunând delegație în ambele dosare. Se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 5.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 397D/2016 și nr. 681D/2016 la Dosarul nr. 396D/2016. Reprezentantul părții prezente și cel al Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 397D/2016 și nr. 681D/2016 la Dosarul nr. 386D/2016, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. Referitor la prevederile art. 48 alin. (5) din Legea nr. 188/2000, arată că părții i se asigură dreptul la un proces echitabil, împotriva soluției date de Comisia superioară de disciplină a Camerei executorilor judecătorești putând fi formulată contestație la instanța judecătorească, respectiv curtea de apel. Aceasta asigură un control al legalității procedurii disciplinare efectuate și al temeiniciei hotărârii. Împotriva soluțiilor pronunțate de curtea de apel se poate formula recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că se realizează și dreptul la un dublu grad de jurisdicție. Cu privire la art. 49 lit. c) din Legea nr. 188/2000, susține că nu contravine dispozițiilor constituționale care consacră gratuitatea jurisdicțiilor speciale administrative. … 7.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că autoarea acesteia nu formulează veritabile critici de constituționalitate, și, în subsidiar, ca neîntemeiată, nefiind încălcat dreptul de acces liber la justiție, în condițiile în care partea are deschisă calea contestației la instanța judecătorească. Totodată, arată că textele de lege criticate sunt în deplină concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie disciplinară. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:8.Prin încheierile din 17 februarie 2016, 18 martie 2016 și 10 februarie 2016, pronunțate în dosarele nr. 682/57/2015, nr. 683/57/2015 și nr. 374/57/2015, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 48 alin. (5) și art. 49 lit. c) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești. Excepția a fost ridicată de Cecilia-Camelia Răducanu, în calitate de executor judecătoresc, în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de anulare a unor hotărâri pronunțate de Consiliul de disciplină al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești prin care acesta a admis acțiunea disciplinară formulată de Colegiul director al Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia și a dispus aplicarea sancțiunii disciplinare prevăzute de art. 49 lit. c) din Legea nr. 188/2000, respectiv amenda, pentru săvârșirea unor fapte ce aduc atingere onoarei, probității profesionale ori bunelor moravuri, prevăzute de art. 47 lit. c) din Legea nr. 188/2000. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile de lege criticate impun crearea și existența unui titlu executoriu, înainte de deducerea cauzei spre judecată instanțelor judecătorești, întrucât conțin dispoziții foarte energice, și anume suspendarea de drept din funcție a executorului judecătoresc. De asemenea, conferă organului disciplinar profesional – Comisia superioară de disciplină – puterea de a judeca, de a hotărî și de a sancționa, dincolo de sfera disciplinară, conferindu-i acesteia atribuții jurisdicționale, ce reprezintă apanajul exclusiv al instanțelor judecătorești, și ignorând principiul separației puterilor în stat. Susține, totodată, că se creează o jurisdicție administrativă paralelă, cu caracter obligatoriu și oneros. Autoarea excepției arată că, în opinia sa, prevederile art. 48 alin. (5) din Legea nr. 188/2000, care stabilesc că hotărârea Comisiei superioare de disciplină este definitivă, sunt susceptibile de o dublă interpretare, respectiv, pe de o parte, contravin sau completează art. 634 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar pe de altă parte, reafirmă dispozițiile art. 634 alin. (2) din Codul de procedură civilă. În ce privește art. 49 lit. c) din Legea nr. 188/2000 arată că este, de asemenea, susceptibil de o dublă interpretare, întrucât este în contradicție cu dispozițiile art. 641 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prin exceptarea hotărârii Comisiei superioare de disciplină de la formalitatea obligatorie prevăzută de textul menționat. Mai susține că art. 49 lit. c) din Legea nr. 188/2000 contravine prevederilor art. 21 din Statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și al executorilor judecătorești, precum și dispozițiilor art. 24 și 25 din Legea nr. 188/2000, potrivit cărora doar ministrul justiției dispune suspendarea din funcție a executorului judecătoresc, și, totodată, textul de lege criticat creează o nouă situație juridică, astfel că suspendarea din funcție a executorului judecătoresc nu se mai dispune în mod exclusiv de ministrul justiției, ci acționează de drept. … 10.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, apreciind că autoarea acesteia formulează critici referitoare la actele contestate, iar nu la neconstituționalitatea textelor legale invocate. De asemenea, stabilirea amenzii nu se încadrează în norma constituțională care vizează gratuitatea jurisdicțiilor speciale administrative, iar reglementarea cercetării disciplinare asigură accesul la o instanță judecătorească, așa cum prevede art. 126 din Constituție. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 523 din 9 octombrie 2014 și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa referitoare la jurisdicțiile organismelor profesionale. … 13.Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale, precizând că, de vreme ce prevăd o cale de atac împotriva hotărârii Comisiei superioare de disciplină a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești prin care s-a soluționat contestația formulată împotriva hotărârii Consiliului de disciplină al Camerei executorilor judecătorești, nu se poate susține încălcarea accesului liber la justiție. Arată că textele de lege supuse controlului de constituționalitate nu aduc atingere principiului separației și echilibrului puterilor în stat. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, prevederile art. 48 alin. (5) și art. 49 lit. c) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011, care au următoarea redactare:– Art. 48 alin. (5): „(5) Împotriva hotărârii Consiliului de disciplină al Camerei executorilor judecătorești părțile pot face contestație, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia superioară de disciplină a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, care judecă în complet de 5 membri. Hotărârea Comisiei superioare de disciplină este definitivă și poate fi atacată cu contestație la curtea de apel.“; … – Art. 49 lit. c): „Sancțiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea faptelor și constau în: (…)c)amendă de la 500 lei la 3.000 lei, care se face venit la bugetul Camerei executorilor judecătorești în a cărei rază teritorială este situat biroul executorului judecătoresc respectiv. Neachitarea amenzii în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a stabilit sancțiunea disciplinară atrage suspendarea de drept din funcție a executorului judecătoresc până la achitarea sumei. Hotărârea definitivă constituie titlu executoriu;“. …  …  … 17.Din motivarea scrisă a excepției de neconstituționalitate rezultă că autoarea acesteia critică doar prevederile art. 48 alin. (5) fraza a doua teza întâi și art. 49 lit. c) frazele a doua și a treia, asupra acestora urmând să se pronunțe Curtea Constituțională. … 18.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse la art. 1 alin. (4) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 21 privind accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și caracterul facultativ și gratuit al jurisdicțiilor speciale administrative și art. 126 alin. (1) potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 48 alin. (5) din Legea nr. 188/2000, criticate în cauză, stabilesc regimul juridic al hotărârii emise de Consiliul de disciplină al Camerei executorilor judecătorești în materie disciplinară. Potrivit art. 47 din aceeași lege, răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc intervine în situații precum nerespectarea secretului profesional, încălcarea incompatibilităților și interdicțiilor prevăzute de lege, săvârșirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probității profesionale ori bunelor moravuri, neîndeplinirea obligațiilor privind formarea profesională a executorilor judecătorești stagiari, angajați pe bază de contract, întârzierea sistematică și neglijența în efectuarea lucrărilor, absența nejustificată de la birou și omisiunea de a efectua publicitatea vânzării prin Registrul electronic de publicitate a vânzării bunurilor supuse executării silite. Hotărârile Consiliului de disciplină al Camerei executorilor judecătorești pot fi contestate, potrivit art. 48 alin. (5) teza întâi din Legea nr. 188/2000, la Comisia superioară de disciplină a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. Critica formulată în cauza de față poartă asupra faptului că hotărârea Comisiei superioare de disciplină este definitivă, ceea ce îi conferă caracter de titlu executoriu înainte de deducerea cauzei spre judecată instanțelor judecătorești, și, totodată, conține dispoziții foarte energice, și anume suspendarea de drept din funcție a executorului judecătoresc.  … 20.Față de aceste critici, Curtea observă că, prin Decizia nr. 298 din 1 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 6 aprilie 2011, a statuat că, potrivit dispozițiilor Legii nr. 188/2000, executorii judecătorești sunt învestiți să efectueze un serviciu de interes public, și anume executarea silită a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii, îndeplinind acte de autoritate publică, care au forța probantă specifică unui asemenea act. Pornind de la aceste observații, Curtea a constatat că este firesc ca activitatea executorilor judecătorești să fie supusă controlului profesional, iar, în situația în care sunt constatate abateri, aceștia să răspundă disciplinar. Curtea a observat că faptele pentru care executorul judecătoresc răspunde disciplinar sunt expres și limitativ prevăzute de lege și se referă la conduita profesională a acestuia. Așa fiind, Curtea a constatat că un control al activității executorilor judecătorești nu impietează asupra separației puterilor în stat și nici asupra dreptului la un proces echitabil, atât timp cât hotărârea prin care se soluționează acțiunea aparține organelor deliberative din cadrul profesiei, care poate fi atacată la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul profesional, astfel cum prevede art. 48 alin. (5) din Legea nr. 188/2000.  … 21.Totodată, prin Decizia nr. 523 din 9 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 19 noiembrie 2014, paragrafele 24 și 25, Curtea a observat că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a reținut, referitor la competența unor organisme profesionale de a judeca acțiuni disciplinare, că, în numeroase state ale Consiliului Europei, abaterile disciplinare sunt de competența acestor structuri, iar o asemenea atribuire de competență nu este contrară dispozițiilor Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care impune totuși unul dintre următoarele sisteme: sau jurisdicțiile organismelor profesionale îndeplinesc exigențele art. 6 paragraful 1 din Convenție sau ele nu le îndeplinesc și atunci legea națională trebuie să permită accesul la o instanță judecătorească care prezintă toate garanțiile dreptului la un proces echitabil și la soluționarea cauzei de către o instanță independentă și imparțială (Hotărârea din 10 februarie 1983, pronunțată în Cauza Albert și Le Compte împotriva Belgiei, paragraful 29, Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza Bryan împotriva Regatului Unit, Hotărârea din 20 mai 1998, pronunțată în Cauza Gautrin și alții împotriva Franței, paragraful 57, Hotărârea din 16 decembrie 2008, pronunțată în Cauza Frankowicz împotriva Poloniei, și Hotărârea din 29 octombrie 2009, pronunțată în Cauza Chaudet împotriva Franței). Așa fiind, Curtea Constituțională a constatat că „recursul“ din materia disciplinară a executorilor judecătorești – astfel cum acesta era prevăzut anterior modificării Legii nr. 188/2000 prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012 – îndeplinește exigențele dreptului la un proces echitabil, prin asigurarea unei căi efective de atac la o instanță judecătorească, fiind o veritabilă și efectivă cale de atac împotriva hotărârii Comisiei superioare de disciplină a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, cale de atac prin care instanța de judecată, ținând seama și de rolul activ pe care trebuie să îl aibă, poate soluționa cauza sub toate aspectele, atât asupra legalității procedurii disciplinare, cât și asupra temeiniciei hotărârii.  … 22.De altfel, Curtea constată că, potrivit art. 48 alin. (2)-(4) din Legea nr. 188/2000, pentru suspendarea din funcție sau excluderea din profesie este obligatorie cercetarea prealabilă, în cadrul căreia audierea celui în cauză este obligatorie, acesta fiind îndreptățit să ia cunoștință de conținutul dosarului și să își formuleze apărarea. Totodată, Consiliul de disciplină al Camerei executorilor judecătorești citează părțile și pronunță o hotărâre motivată care se comunică acestora, hotărâre care poate fi atacată cu contestație, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia superioară de disciplină a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. Curtea observă că, alături de această procedură disciplinară, amănunțit reglementată, legiuitorul român a oferit posibilitatea contestării soluției pronunțate de Comisia superioară de disciplină în fața unei instanțe independente și imparțiale, pentru a da expresie dreptului de acces liber la justiție, pentru a conferi deplină eficacitate dreptului la apărare și pentru a oferi certitudinea întrunirii exigențelor dreptului la un proces echitabil, judecat de o instanță independentă și imparțială, în concordanță cu dispozițiile art. 21 din Legea fundamentală. … 23.Totodată, prin Decizia nr. 165 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, Curtea a reținut că reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate căile de atac prevăzute de legislațiile naționale, art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție. … 24.De altfel, referirea la caracterul definitiv al hotărârii pronunțate de Comisia superioară de disciplină a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești vizează sistemul intern, din interiorul profesiei, de exercitare a acțiunii disciplinare, existând posibilitatea contestării acesteia în fața unei instanțe de judecată, așa cum s-a arătat mai sus. În redactarea anterioară a Legii nr. 188/2000 era prevăzută calea de atac a recursului, dar, prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, acesta a fost înlocuit cu contestația care se judecă de curtea de apel, ceea ce înseamnă că soluția pronunțată de aceasta este susceptibilă de a fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. … 25.Procedura disciplinară în cazul executorilor judecătorești este similară celei corespunzătoare prevăzute de Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 18 iunie 2014. De asemenea, există o reglementare similară privind competența de soluționare a abaterilor disciplinare și în ceea ce îi privește pe avocați (potrivit art. 71 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, anchetarea abaterii și exercitarea acțiunii disciplinare sunt de competența consiliului baroului, iar, potrivit art. 88, în cadrul fiecărui barou se organizează și funcționează o comisie de disciplină care judecă, în primă instanță și în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârșite de avocații din acel barou, iar recursul declarat împotriva deciziei disciplinare a Comisiei centrale de disciplină, ca instanță de fond, este judecat de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România constituit ca instanță disciplinară în plenul său, în afară de persoana implicată în cauză). … 26.Prin Decizia nr. 650 din 10 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 24 iulie 2008, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la constituționalitatea organelor care judecă acțiunea disciplinară în condițiile Legii nr. 36/1995, constatând că atât Consiliul de disciplină din cadrul Uniunii Naționale a Notarilor Publici, cât și Consiliul uniunii sunt organisme profesionale, cu competențe în domeniul răspunderii disciplinare a notarilor publici. Curtea a constatat că procedura judecării abaterilor disciplinare nu trebuie confundată cu o jurisdicție specială administrativă, care, în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Constituție, este gratuită și facultativă. În acest sens, Curtea a observat că, potrivit art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, jurisdicția administrativă specială este „activitatea înfăptuită de o autoritate administrativă care are, conform legii organice speciale în materie, competența de soluționare a unui conflict privind un act administrativ, după o procedură bazată pe principiile contradictorialității, asigurării dreptului la apărare și independenței activității administrativ-jurisdicționale“. Prin urmare, domeniul procedurii disciplinare diferă de cel al unei proceduri jurisdicționale speciale administrative. Ca atare, pentru identitate de rațiune, nici în cauza de față nu se poate reține încălcarea art. 21 alin. (4) din Constituție referitor la caracterul facultativ și gratuit al jurisdicțiilor speciale administrative, întrucât organele disciplinare din cadrul profesiei de executor judecătoresc nu întrunesc caracteristicile unor astfel de jurisdicții. … 27.Curtea nu poate reține nici susținerea potrivit căreia ar fi nesocotite prevederile art. 21 alin. (4) din Constituție, care consacră caracterul gratuit al jurisdicțiilor speciale administrative, întrucât autoarea excepției de neconstituționalitate pornește de la o premisă greșită. Astfel, faptul că sancțiunea aplicată de organele de disciplină ale profesiei constă în obligația de a achita o amendă într-un anumit cuantum nu echivalează cu obligația instituită în sarcina părții de a plăti o taxă pentru a apela la jurisdicția administrativă, ci este consecința conduitei profesionale necorespunzătoare a acesteia, constatată și sancționată ca atare de autoritatea disciplinară organizată în cadrul profesiei.  … 28.Tot astfel, nu este întemeiată nici critica referitoare la încălcarea caracterului facultativ al jurisdicțiilor speciale administrative, prevăzut de același text din Legea fundamentală. Faptul că partea înțelege să conteste hotărârea Consiliului de disciplină al Camerei executorilor judecătorești, fiind interesată să obțină, în fața Comisiei superioare de disciplină a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, anularea hotărârii prin care acesteia i se aplică sancțiunea amenzii, nu imprimă acestui demers un caracter obligatoriu, rămânând la latitudinea părții să apeleze sau nu la acest mecanism procedural. … 29.În ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 49 lit. c) din Legea nr. 188/2000, Curtea constată că autoarea acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci evidențiază contradicția dintre acestea și prevederi de lege având forță juridică inferioară Constituției. Astfel, potrivit susținerilor autoarei excepției, acestea sunt în contradicție cu dispozițiile art. 641 din Codul de procedură civilă, prin exceptarea hotărârii Comisiei superioare de disciplină de la formalitatea obligatorie prevăzută, la data ridicării excepției, de textul menționat, a învestirii cu formulă executorie, hotărârea acesteia fiind executorie chiar în lipsa unei asemenea învestiri. În acest context este de reținut că, ulterior sesizării Curții Constituționale, a fost eliminată din cuprinsul Codului de procedură civilă cerința învestirii cu formula executorie a hotărârilor judecătorești, la care se referă autoarea excepției – prin Legea nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și a unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 21 martie 2017. Autoarea excepției mai susține că art. 49 lit. c) din Legea nr. 188/2000 contravine prevederilor art. 21 din Statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și al executorilor judecătorești, precum și dispozițiilor art. 24 și 25 din Legea nr. 188/2000, potrivit cărora doar ministrul justiției dispune suspendarea din funcție a executorului judecătoresc.  … 30.Curtea observă că toate aceste critici sunt realizate prin compararea textului de lege supus controlului de constituționalitate cu prevederi din alte acte normative, inferioare Legii fundamentale, fără să fie argumentate eventualele contradicții dintre prevederile de lege criticate și dispoziții sau principii cuprinse în Constituție. Ca atare, excepția de neconstituționalitate motivată în această manieră apare ca inadmisibilă, neîndeplinind cerința impusă de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit căreia sesizările trebuie motivate. … 31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:I.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 49 lit. c) frazele a doua și a treia din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, excepție ridicată de Cecilia-Camelia Răducanu în dosarele nr. 682/57/2015, nr. 683/57/2015 și nr. 374/57/2015 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal. … II.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în aceleași dosare ale aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 48 alin. (5) fraza a doua teza întâi din Legea nr. 188/2000 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 decembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește