DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și ale art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscalbugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Octavian Dan Drăgoi în Dosarul nr. 1.753/30/2019 al Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 298D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 300D/2020, nr. 442D/2020, nr. 443D/2020, nr. 444D/2020 și nr. 690D/2020, precum și în Dosarul nr. 322D/2020, toate având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții normative, excepție ridicată de Nicolae Opriș, Constantin Mișcu, Violeta Claudia Blaga, Mihai Csikos și Elena Bărăian în dosarele nr. 7.001/3/2019, nr. 10.397/3/2019, nr. 1.348/30/2019, nr. 1.343/30/2019 și nr. 2.233/30/2019 ale Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, precum și de Ionel Anghel în Dosarul nr. 9.785/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. … 4.La apelul nominal se prezintă, în Dosarul nr. 322D/2020, autorul acesteia, asistat de doamna avocat Carmen Păun, cu împuternicire depusă la dosar. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent precizează că, în Dosarul nr. 300D/2020, Poșta Română a transmis o adresă potrivit căreia autorul excepției a decedat, iar Plenul Curții Constituționale ia act de împrejurarea relevată. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul autorului excepției și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu această măsură. … 6.Curtea, având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 300D/2020, nr. 322D/2020, nr. 442D/2020, nr. 443D/2020, nr. 444D/2020 și nr. 690D/2020 la Dosarul nr. 298D/2020, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului autorului excepției, care, în esență, susține că deși Parlamentul este, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, legiuitor, măsurile criticate prin ridicarea excepției au fost adoptate prin ordonanțe de urgență ale Guvernului. Prin acest procedeu s-a perpetuat o stare de incertitudine și de înlăturare de la aplicare a Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004 timp de aproape 10 ani. În final, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. … 8.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Susține că nu se încalcă art. 16 din Constituție, deoarece cuantumul indemnizațiilor diferă în funcție de momentul nașterii dreptului la încasarea acestora. Cu referire la critica raportată la art. 115 alin. (1)-(4) din Constituție, arată că jurisdicția constituțională a constatat îndeplinirea condiției urgenței prin Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, aceasta fiind justificată de necesitatea fundamentării strategiei fiscal-bugetare în perioada 2019-2021. Mai departe, arată că faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 nu a fost încă aprobată prin lege nu reprezintă o încălcare a Constituției, deoarece ordonanța trebuie doar să fie prezentată spre aprobare pentru a intra în vigoare, și conchide că excepția de neconstituționalitate trebuie să fie respinsă ca nefondată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:9.Prin încheierile din 18 februarie 2020, 10 martie 2020 și 26 mai 2020, pronunțate în dosarele nr. 1.753/30/2019, nr. 7.001/3/2019, nr. 10.397/3/2019, nr. 1.348/30/2019, nr. 1.343/30/2019 și nr. 2.233/30/2019, Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscalbugetare, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscalbugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și ale art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Octavian Dan Drăgoi, Nicolae Opriș, Constantin Mișcu, Violeta Claudia Blaga, Mihai Csikos și Elena Bărăian în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de acordare a indemnizațiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004. … 10.Prin Încheierea din 10 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 9.785/3/2018, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 și ale art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. Excepția a fost ridicată de Ionel Anghel într-o cauză având ca obiect soluționarea cererilor de acordare a indemnizațiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii amintesc că, potrivit art. 4 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, indemnizația lunară reparatorie trebuie calculată pe baza coeficienților de multiplicare aplicați asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata. Cu toate acestea, începând cu anul 2010, Guvernul, prin adoptarea succesivă a mai multor ordonanțe de urgență, a limitat la o sumă fixă cuantumul indemnizației, respectiv pe baza coeficienților de multiplicare aplicați asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului 2010. Potrivit principiului încrederii în statul de drept, ordonanțele de urgență ale Guvernului, în speță cele patru dispoziții criticate în prezenta cauză, nu pot să împiedice aplicarea unei legi, în speță a art. 4 alin. (2) din Legea nr. 341/2004. … 12.Dispozițiile criticate fac parte din acte normative care vizează personalul salarial plătit din fonduri publice; or, deși indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 341/2004 se achită tot din fonduri publice, având în vedere că acestea se acordă în temeiul jertfei și implicării directe în Revoluția Română din 1989, nu se justifică aplicarea aceluiași regim legal titularilor acestor indemnizații și salariaților vizați de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. În acest fel se încalcă art. 16 și 20 din Constituție. … 13.Se mai precizează că legile de fundamentare a bugetului de stat pe anii 2015, 2016 și 2017 creează discriminare în privința cuantumului indemnizației atunci când se menționează „cuantum cuvenit“ și „cuantum aflat în plată“, care este diferit de cuantumul cuvenit, întrucât cuantumul aflat în plată este plafonat din anul 2011. În susținerea criticii sunt invocate decizii ale Curții Constituționale și ale Curții Europene a Drepturilor Omului. … 14.În ceea ce privește critica raportată la art. 16 alin. (1) din Constituție, se arată că există revoluționari care își primesc indemnizația în cuantumul cuvenit, prevăzut în art. 4 al Legii nr. 341/2004, iar alte categorii de revoluționari sau beneficiari își primesc indemnizația plafonată la cuantumul aflat în plată. Momentul nașterii dreptului la indemnizație nu poate fi un criteriu obiectiv și rezonabil pentru a se plăti în mod diferențiat o indemnizație reparatorie. Tratamentul diferențiat nu este justificat în mod obiectiv, nu se indică scopul legitim în vederea căruia este impus și nu este nici proporțional prin raportare la acest scop. … 15.Măsura criticată este contrară și exigențelor de predictibilitate a legii, în particular cu privire la modul în care vor fi plătite drepturile prevăzute de Legea nr. 341/2004, în acest sens fiind invocată Decizia Curții Constituționale nr. 42 din 22 ianuarie 2014. Se mai arată că măsura criticată este contrară jurisprudenței Curții Constituționale. Autorii indică Decizia nr. 444 din 28 iunie 2018, în care consideră că jurisdicția constituțională a statuat că atunci când o dispoziție legală este în vigoare și prevede plata anumitor beneficii, iar condițiile stipulate sunt respectate, autoritățile nu pot refuza în mod deliberat plata acestora atât timp cât dispozițiile legale rămân în vigoare. … 16.De asemenea, prin recurgerea la acest procedeu de reglementare normativă, prin care nu s-a modificat Legea nr. 341/2004, creându-se o aparență de legalitate, dar cele două categorii de subiecte de drept anterior menționate au fost supuse aceleiași reglementări, s-a încălcat principiul clarității și previzibilității actelor normative. … 17.Modul de adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 încalcă art. 115 alin. (1)-(4) din Constituție. Astfel, autorii consideră că ordonanțele de urgență pot fi adoptate doar în cazuri excepționale, adică atunci când, în mod obiectiv, nu este posibilă adoptarea unei legi de abilitare sau a uneia dezbătute în procedură de urgență. În cazul celor patru ordonanțe de urgență din care fac parte textele normative criticate în cauza de față, condiția urgenței nu se poate justifica, atâta vreme cât măsura adoptată încă din 2010 a fost perpetuată până la data ridicării excepției, fiind prevăzută a se aplica până în 2021 inclusiv. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 fiind în vigoare, în condițiile în care se află încă în procedură de aprobare în Parlament, se aplică în mod nelegal, în concret, de către Casa Națională de Pensii Publice. Această împrejurare, coroborată cu dispoziția că se aplică pe o perioadă de 3 ani, conduce, o dată în plus, la încălcarea principiului previzibilității actelor normative. … 18.Mai mult, potrivit legilor de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe de urgență în perioada 2016-2019, acesta avea nevoie de aprobarea ordonanțelor prin lege, în termene expres menționate în aceste legi. În mod concret, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 nu a fost aprobată prin lege până la data ridicării excepției. … 19.Sintagma „se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată“, care se regăsește în fiecare dintre cele patru texte normative criticate de către autorii excepției, generează o aplicare contradictorie în practică. Astfel, în vreme ce Casa Națională de Pensii Publice apreciază că indemnizația trebuie să fie plafonată la nivelul lunii decembrie din anul 2010, unele instanțe judecătorești, totuși, au recalculat-o în sensul indicat de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 341/2004. Această situație survine din cauza faptului că sintagma deschide posibilitatea de a se ține seama atât de cuantumul cuvenit, adică cel prevăzut de Legea nr. 341/2004, cât și de cel aflat în plată, adică cel plafonat la nivelul anului 2010. Autorii conchid că, în acest fel, se încalcă art. 124 din Constituție. … 20.Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că este neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, întrucât, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, indemnizațiile în discuție au un caracter reparatoriu, iar legiuitorul, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestora. … 21.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția este neîntemeiată. … 22.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 23.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:24.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 25.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă următoarele prevederi normative:– art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015 – în prezent abrogate; … – art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 22 decembrie 2016; … – art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018, cu modificările și completările ulterioare; … – art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. …  … 26.Dispozițiile enumerate stabilesc menținerea în plată în anii 2016, 2017, 2018 și 2019-2021 a indemnizațiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004 la nivelul anilor anteriori, respectiv la nivelul acordat pentru lunile decembrie 2015, decembrie 2016, decembrie 2017 și decembrie 2018. Prin urmare, toate dispozițiile criticate se caracterizează prin faptul că, din punct de vedere al aplicării în timp, au o durată determinată de aplicare. În plus, prevederile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) pct. 11 și 20 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Cu toate acestea, dispozițiile normative criticate își produc în continuare efectele juridice, deoarece obiectul principal al cauzelor în cadrul cărora a fost invocată excepția de neconstituționalitate îl reprezintă plata de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin adoptarea acestora. Având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea va analiza pe fond prevederile normative menționate. … 27.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la claritatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 44 privind garantarea dreptului de proprietate privată, ale art. 115 alin. (1)-(4) referitor la delegarea legislativă și ale art. 124 alin. (1)-(3) referitor la înfăptuirea justiției. Totodată, sunt invocate și prevederi ale Legii-cadru nr. 153/2017. … 28.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în esență, criticile formulate în prezenta cauză șiau găsit rezolvarea în jurisprudența recentă a Curții Constituționale, respectiv în Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 13 octombrie 2021. … 29.Astfel, în paragraful 33 al Deciziei nr. 536 din 15 iulie 2021, Curtea a reținut că indemnizația prevăzută de art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 341/2004 se acordă pe lângă indemnizația reparatorie lunară prevăzută de art. 4 alin. (4) – a cărei plată nu se acordă. Art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, introdus prin Legea nr. 283/2011, stabilea că, în anul 2012, aceste indemnizații se mențineau la același nivel cu cel din luna decembrie 2011, autorii excepției fiind nemulțumiți de modul de calcul al acestora, și anume de raportarea la indemnizația aflată în plată în decembrie 2011, iar nu la câștigul salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, așa cum prevedea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2011 privind utilizarea indicatorului de referință câștigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii și protecției sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 11 februarie 2011. Curtea a reținut că, în această materie, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii a pronunțat Decizia nr. 22 din 18 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 16 decembrie 2013, prin care a stabilit – în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (4) și ale art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice – că indemnizațiile lunare reparatorii și indemnizațiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizației aflat în plată în luna octombrie 2010. … 30.Cu referire la critica potrivit căreia Guvernul, prin adoptarea ordonanțelor de urgență criticate, nu a ținut seama de faptul că legile sunt acte juridice superioare, Curtea a statuat că, pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea legislativă în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanțe de urgență [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voință al Parlamentului ori pe cale constituțională, în situații extraordinare și numai sub control parlamentar (a se vedea paragraful 34 din Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021). … 31.În continuare, Curtea a statuat că nu este întemeiată critica raportată la art. 115 alin. (4) din Constituție, având în vedere cele prezentate în expunerea de motive, precum și faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia (a se vedea paragraful 35 din Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021). … 32.Cu referire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate, Curtea a reținut că indemnizația de revoluționar are un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acesteia, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. De asemenea, Curtea a constatat că, deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației este incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989. … 33.Cu referire expresă la pretinsa încălcare a art. 44 din Constituție, invocată și în cauza de față, Curtea a reținut că indemnizațiile „restante“ ce se achită beneficiarilor Legii nr. 341/2004 constituie într-adevăr un „bun“ în sensul art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceste tipuri de indemnizații au caracter reparatoriu, fără consacrare constituțională, astfel încât legiuitorul le poate acorda sau nu, dar în momentul în care a decis acordarea unor astfel de indemnizații pe o anumită perioadă are, de asemenea, dreptul de a stabili frecvența și modalitatea concretă în care va face aceasta. Nefiind drepturi constituționale, legiuitorul poate opta și pentru retragerea lor în viitor. Așadar, nu se poate reține incidența deciziei sus-menționate cu privire la noțiunea de „bun“, nefiind vorba despre indemnizații „restante“. Totodată, Curtea a stabilit că se poate vorbi despre protecția oferită de art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale numai atunci când sumele devin exigibile, până la acel moment indemnizațiile constituind o „speranță“ a titularilor acestor drepturi. … 34.Mai departe, referitor la criticile de neconstituționalitate raportate la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, invocate și în motivarea prezentei excepții, Curtea a decis că dispozițiile de lege prin care se plafonează anumite indemnizații instituite de Legea nr. 341/2004 nu pot conduce la încălcarea principiilor statului de drept sau ale legalității și supremației Constituției, aceste indemnizații nefiind drepturi fundamentale. În plus, cu referire la susținerea autorilor că se încalcă standardele de calitate a legii din cauza faptului că indemnizațiile revoluționarilor, categorie de subiecte de drept reglementată printr-o lege specială, distinctă, respectiv Legea nr. 341/2004, sunt reglementate prin acte normative referitoare la salariați, Curtea a reținut că legiuitorul trebuie să aibă o marjă rezonabilă în ceea ce privește aprecierea relevanței asemănărilor și deosebirilor dintre diverse categorii de subiecte de drept pe care el însuși le instituie. Mai mult, chiar dacă revoluționarii, categorie al cărei statut este reglementat în mod distinct prin Legea nr. 341/2004, nu coincide cu categoria salariaților din sectorul public, aceasta nu înseamnă că, în funcție de scopul particular urmărit de legiuitor prin adoptarea unui anumit act normativ, anumite trăsături comune celor două categorii nu pot căpăta niciodată suficientă greutate pentru legiuitor. Astfel, în contextul în care legiuitorul delegat a implementat, prin actele normative criticate, măsuri financiar-bugetare, devine relevantă împrejurarea că plățile efectuate de la bugetul de stat către salariați și revoluționari se realizează din veniturile bugetului de stat. … 35.În sfârșit, tot cu referire la pretinsa încălcare a standardelor de previzibilitate a legii, în paragraful 39 al Deciziei nr. 536 din 15 iulie 2021, Curtea a reținut că, în Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că instanțele au respins pretențiile reclamantului pentru perioada ulterioară datei de 23 iunie 1999, întrucât dreptul său fusese suspendat prin legea privind învățământul secundar. În acest context trebuie înțeles considerentul din această hotărâre, potrivit căruia „statul este cel care este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaților săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare. Totuși, atunci când o dispoziție legală este în vigoare și prevede plata anumitor beneficii, iar condițiile stipulate sunt respectate, autoritățile nu pot refuza în mod deliberat plata acestora atât timp cât dispozițiile legale rămân în vigoare“. Or, a conchis Curtea Constituțională, deși, formal, prevederile legale care instituie dreptul autorilor excepției de neconstituționalitate sunt în vigoare, plata acestora este suspendată. Doar în situația în care statul nu și-ar îndeplini îndatorirea de a achita sumele prevăzute de legea care își produce efectele s-ar putea ridica problema unei eventuale neconcordanțe cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. … 36.Cu referire la critica autorilor raportată la art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a reținut că, în esență, aceasta pune în discuție dreptul legiuitorului de a modifica, în timp, parametrii acordării drepturilor instituite prin Legea nr. 341/2004. Dar, potrivit jurisprudenței constante a Curții, spre exemplu în ceea ce privește deschiderea dreptului la pensie, care își găsește consacrare în art. 47 alin. (1) din Constituție, nu este contrară art. 16 alin. (1) din Constituție aplicarea principiului tempus regit actum. Cu alte cuvinte, nu este discriminatorie modificarea condițiilor în care se deschide și se acordă dreptul la pensie, chiar dacă asigurații cărora li se aplică se află în aceeași situație. Or, în condițiile în care dreptul la pensie se bucură de garanție constituțională expresă a fortiori nu este discriminatorie aplicarea principiului tempus regit actum în ceea ce privește acordarea unor drepturi de natura celor instituite prin Legea nr. 341/2004. … 37.În sfârșit, cu referire la critica formulată din perspectiva art. 124 din Constituție, Curtea a menționat că situația evocată de către autorii excepției, respectiv pretinsa contrarietate între modul de aplicare a dispozițiilor legale de către autoritățile administrative, respectiv casele județene de pensii, pe de o parte, și instanțele judecătorești, pe de altă parte, nu poate, în principiu, constitui obiectul soluționării pe calea contenciosului constituțional. … 38.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 39.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Octavian Dan Drăgoi, Nicolae Opriș, Constantin Mișcu, Violeta Claudia Blaga, Mihai Csikos și Elena Bărăian în dosarele nr. 1.753/30/2019, nr. 7.001/3/2019, nr. 10.397/3/2019, nr. 1.348/30/2019, nr. 1.343/30/2019 și nr. 2.233/30/2019 ale Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, precum și de Ionel Anghel în Dosarul nr. 9.785/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și ale art. 40 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 martie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește