DECIZIA nr. 83 din 12 februarie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel-Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 13.397/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanța – Secția civilă, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 646 D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 650 D/2017, nr. 700 D/2017, nr. 711 D/2017, nr. 776 D/2017, nr. 824 D/2017, nr. 834 D/2017, nr. 844 D/2017, nr. 845 D/2017, nr. 937 D/2017, nr. 980 D/2017, nr. 1.029 D/2017, nr. 1.037 D/ 2017, nr. 1.197 D/2017, nr. 1.232 D/2017, nr. 1.266 D/2017, nr. 1.311 D/2017, nr. 1.500 D/2017, nr. 1.576 D/2017, nr. 1.661 D/ 2017, nr. 1.689 D/2017, nr. 1.690 D/2017, nr. 1.707 D/2017, nr. 1.721 D/2017, nr. 1.745 D/2017, nr. 1.747 D/2017, nr. 1.749 D/ 2017, nr. 2.212 D/2017, nr. 2.354 D/2017 și nr. 2.365 D/2017, având ca obiect excepții de neconstituționalitate parțial identice, ridicate de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 22.354/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanța – Secția civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 11.038/233/2016 al Judecătoriei Galați – Secția civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 29.164/245/2016 al Judecătoriei Iași – Secția civilă, de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 21.636/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă, de Societatea ERB New Europe Funding II BV din Amsterdam, Olanda, în Dosarul nr. 7.581/221/2016 al Judecătoriei Deva, de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 4.210/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 5.343/182/2016 al Judecătoriei Mangalia, de Societatea ERB New Europe Funding II BV din Amsterdam, Olanda în Dosarul nr. 10.065/280/2016 al Judecătoriei Pitești – Secția civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 1.347/267/2016 al Judecătoriei Novaci, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 26.220/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă, de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 16.667/302/2016 al Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 24.591/302/2016 al Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 4.672/333/2016 al Judecătoriei Vaslui, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 19.724/281/2016 al Judecătoriei Ploiești, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 16.058/280/2016 al Judecătoriei Pitești – Secția civilă, de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 14.326/281/2016 al Judecătoriei Câmpina, de Societatea Kruk România – S.R.L. din București în Dosarul nr. 6.877/190/2016 al Judecătoriei Bistrița – Secția civilă, de Societatea Rocapital IFN – S.A. din București în Dosarul nr. 18.001/94/2016 al Judecătoriei Buftea – Secția civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 20.437/281/2016 al Judecătoriei Ploiești – Secția civilă, de Societatea ERB New Europe Funding II BV din Amsterdam, Olanda în Dosarul nr. 5.543/305/2016 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe, de Societatea ERB New Europe Funding II BV din Amsterdam, Olanda în Dosarul nr. 6.004/305/2016 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe, de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 6.030/333/2016 al Judecătoriei Vaslui, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 31.079/245/2016 al Judecătoriei Iași – Secția civilă, de Societatea Marfin Bank (România) – S.A. din București în Dosarul nr. 11.132/233/2016 al Judecătoriei Galați – Secția civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 21.126/233/2016 al Judecătoriei Galați – Secția civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 439/245/2017 al Judecătoriei Iași – Secția civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 13.624/281/2016 al Judecătoriei Ploiești – Secția civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 25.617/233/2016 al Judecătoriei Galați – Secția civilă și de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 16.502/281/2016 al Judecătoriei Ploiești – Secția civilă. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 646 D/2017, 650 D/ 2017, nr. 700 D/2017, nr. 711 D/2017, nr. 776 D/2017, nr. 824 D/ 2017, nr. 834 D/2017, nr. 844 D/2017, nr. 845 D/2017, nr. 937 D/ 2017, nr. 980 D/2017, nr. 1.029 D/2017, nr. 1.037 D/2017, nr. 1.197 D/2017, nr. 1.232 D/2017, nr. 1.266 D/2017, nr. 1.311 D/ 2017, nr. 1.500 D/2017, nr. 1.576 D/2017, nr. 1.661 D/2017, nr. 1.689 D/2017, nr. 1.690 D/2017, nr. 1.707 D/2017, nr. 1.721 D/ 2017, nr. 1.745 D/2017, nr. 1.747 D/2017, nr. 1.749 D/2017, nr. 2.212 D/2017, nr. 2.354 D/2017 și nr. 2.365 D/2017, pune în discuție, din oficiu, conexarea cauzelor.  … 6.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. … 7.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 650 D/2017, nr. 700 D/2017, nr. 711 D/2017, nr. 776 D/2017, nr. 824 D/2017, nr. 834 D/2017, nr. 844 D/2017, nr. 845 D/2017, nr. 937 D/2017, nr. 980 D/2017, nr. 1.029 D/2017, nr. 1.037 D/2017, nr. 1.197 D/2017, nr. 1.232 D/ 2017, nr. 1.266 D/2017, nr. 1.311 D/2017, nr. 1.500 D/2017, nr. 1.576 D/2017, nr. 1.661 D/2017, nr. 1.689 D/2017, nr. 1.690 D/ 2017, nr. 1.707 D/2017, nr. 1.721 D/2017, nr. 1.745 D/2017, nr. 1.747 D/2017, nr. 1.749 D/2017, nr. 2.212 D/2017, nr. 2.354 D/ 2017 și nr. 2.365 D/2017 la Dosarul nr. 646 D/2017, care este primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:9.Prin Încheierea nr. 663 din 20 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 13.397/212/2016/a1, Judecătoria Constanța – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 646 D/2017. … 10.Prin Încheierea nr. 790 din 25 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 22.354/212/2016/a1, Judecătoria Constanța – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2) și art. 10 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 650 D/2017. … 11.Prin Încheierea nr. 66 din 3 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 11.038/233/2016, Judecătoria Galați – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 8 alin. (5) și art. 10 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 700 D/2017. … 12.Prin Încheierea din 17 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 29.164/245/2016, Judecătoria Iași – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 4 alin. (1),art. 5 alin. (1) și (3), art. 7,art. 8 alin. (1) și (5) și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 711 D/2017. … 13.Prin Încheierea din 10 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 21.636/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi, art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2) și art. 10 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 776 D/2017. … 14.Prin Încheierea din 15 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 7.581/221/2016, Judecătoria Deva a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 824 D/2017. … 15.Prin Încheierea din 15 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.210/176/2016, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 834 D/2017. … 16.Prin Încheierea din 28 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 5.343/182/2016, Judecătoria Mangalia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 4 alin. (1),art. 5 alin. (1) și (3), art. 7,art. 8 alin. (1) și (5) și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 844 D/2017. … 17.Prin Încheierea din 14 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 10.065/280/2016, Judecătoria Pitești – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 8 alin. (5), art. 10 și art. 11 (cu excepția tezei întâi) din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 845 D/2017. … 18.Prin Încheierea din 8 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.347/267/2016, Judecătoria Novaci a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 4 alin. (1),art. 5 alin. (1) și (3), art. 7,art. 8 alin. (1) și (5) și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 937 D/2017. … 19.Prin Încheierea din 10 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 26.220/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 4 alin. (1),art. 5 alin. (1) și (3), art. 7 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 980 D/2017. … 20.Prin Încheierea din 23 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 16.667/302/2016, Judecătoria Sectorului 5 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.029 D/ 2017. … 21.Prin Încheierea din 8 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 24.591/302/2016, Judecătoria Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 4 alin. (1),art. 5 alin. (1) și (3), art. 7,art. 8 alin. (1) și (5), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.037 D/2017. … 22.Prin Încheierea din 28 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.672/333/2016, Judecătoria Vaslui a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 4 alin. (1),art. 5 alin. (1) și (3), art. 7,art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.197 D/2017. … 23.Prin Încheierea din 6 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 19.724/281/2016, Judecătoria Ploiești a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 4 alin. (1),art. 5 alin. (1) și (3), art. 7,art. 8 alin. (1) și (5), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.232 D/2017. … 24.Prin Încheierea din 22 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 16.058/280/2016, Judecătoria Pitești – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 4 alin. (1),art. 5 alin. (1) și (3), art. 7,art. 8 alin. (1) și (5), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.266 D/2017. … 25.Prin Încheierea din 23 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 14.326/281/2016, Judecătoria Câmpina a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.311 D/2017. … 26.Prin Încheierea din 12 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 6.877/190/2016, Judecătoria Bistrița – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.500 D/2017. … 27.Prin Încheierea din 23 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 18.001/94/2016, Judecătoria Buftea – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 77/2016, „cu excepția elementelor în privința cărora s-a reținut neconstituționalitatea prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016“, precum și a legii în ansamblul său. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.576 D/2017. … 28.Prin Încheierea din 20 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 20.437/281/2016, Judecătoria Ploiești – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 4 alin. (1),art. 5 alin. (1) și (3),art. 7,art. 8 alin. (1) și (5), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.661 D/2017. … 29.Prin Încheierea din 4 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 5.543/305/2016, Judecătoria Sfântu Gheorghe a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 4 alin. (1),art. 5 alin. (1) și (3),art. 7,art. 8 alin. (1) și (5), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.689 D/2017. … 30.Prin Încheierea din 4 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 6.004/305/2016, Judecătoria Sfântu Gheorghe a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 4 alin. (1),art. 5 alin. (1) și (3),art. 7,art. 8 alin. (1) și (5), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.690 D/2017. … 31.Prin Încheierea din 28 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 6.030/333/2016, Judecătoria Vaslui a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.707 D/2017. … 32.Prin Încheierea din 3 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 31.079/245/2016, Judecătoria Iași – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 teza a II-a, art. 4 alin. (1),art. 5 alin. (1) și (3),art. 7,art. 8 alin. (1) și (5) și art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.721 D/2017. … 33.Prin Sentința civilă nr. 3.445 din 27 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 11.132/233/2016, Judecătoria Galați – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.745 D/2017. … 34.Prin Sentința civilă nr. 3.759 din 10 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 21.126/233/2016, Judecătoria Galați – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.747 D/2017. … 35.Prin Încheierea din 7 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 439/245/2017, Judecătoria Iași – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 teza a II-a, art. 4 alin. (1),art. 5 alin. (1) și (3),art. 7,art. 8 alin. (1) și (5) și art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.749 D/2017. … 36.Prin Încheierea din 22 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 13.624/281/2016, Judecătoria Ploiești – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 4 alin. (1),art. 5 alin. (1) și (3),art. 7,art. 8 alin. (1) și (5), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.212 D/2017. … 37.Prin Încheierea din 7 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 25.617/233/2016, Judecătoria Galați – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 4 alin. (1),art. 5 alin. (1) și (3),art. 7,art. 8 alin. (1) și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.354 D/2017. … 38.Prin Încheierea din 21 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 16.502/281/2016, Judecătoria Ploiești – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 4 alin. (1),art. 5 alin. (1) și (3),art. 7,art. 8 alin. (1) și (5), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.365 D/2017. … 39.Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca, Societatea Bancpost – S.A. din București, Societatea ERB New Europe Funding II BV din Amsterdam, Olanda, de Societatea Kruk România – S.R.L. din București, de Societatea Rocapital IFN din București, de Societatea Marfin Bank (România) – S.A. din București în cauze având ca obiect acțiuni întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 77/2016. … 40.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că art. 3,art. 5 alin. (2) și art. 10 din Legea nr. 77/2016 sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece prin acestea legiuitorul transformă bunul din garanție imobiliară în mijloc de plată cu efect liberatoriu. Această transformare survine pe parcursul contractelor de credit, fără ca acordul creditorului să fie cerut. Este lăsată fără efect voința inițială a părților la încheierea contractului de credit. Dispozițiile art. 3 sunt imprevizibile, deoarece derogă de la legea civilă în vigoare, fără indicarea expresă a articolului de la care se derogă. … 41.Art. 8 alin. (5) și art. 11 din Legea nr. 77/2016 sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât consacră efectul retroactiv al legii, în totalitatea sa. Astfel, Legea nr. 77/2016 este aplicabilă contractelor de credit încheiate anterior intrării sale în vigoare, precum și executărilor silite demarate anterior acestui moment, indiferent de stadiul lor. Autorii excepției susțin că legea nouă adaugă raportului juridic născut sub imperiul legii vechi o instituție juridică cu caracter de noutate față de dispozițiile legale aplicabile la data încheierii raportului juridic avut în vedere de părți. Prin aplicarea legii noi se ajunge, așadar, la o altă consecință, la alte efecte ale contractului și la un alt mecanism de stingere a obligațiilor decât cele prevăzute de legea sub imperiul căreia au fost încheiate contractele. Pentru contractele încheiate înainte de data intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016 nu pot fi avute în vedere alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea sub imperiul căreia au fost încheiate.  … 42.Autorii excepției apreciază că se încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție. Prin Legea nr. 77/2016 se instituie un tratament discriminatoriu al creditorilor față de consumatorii care au încheiat contracte de credit garantate cu ipotecă, întrucât acestea pun creditorul într-o poziție de inferioritate, câtă vreme transferul dreptului de proprietate nu este condiționat de acordul creditorului pentru dobândirea imobilului. Consumatorului i se recunoaște dreptul absolut de a se libera de datorie prin simplul transfer al imobilului constituit drept garanție, fără a ține cont de interesul și opțiunea creditorului, situație de natură să îl plaseze într-o poziție privilegiată pe debitor.  … 43.Dispozițiile art. 7 din Legea nr. 77/2016 contravin dreptului la apărare și celui privind accesul la justiție, având în vedere că obiectul contestației este limitat strict la condițiile de admisibilitate prevăzute în art. 4 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 – dispoziții care sunt neconstituționale în raport cu libertatea economică și dreptul de proprietate. Practic, deși creditorul are dreptul de a contesta notificarea cu privire la transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului afectat garanției, prin darea în plată, acesta nu poate formula nicio apărare cu privire la drepturile sale și cu privire la aspectele particulare ale speței care ar putea conduce, eventual, la o inadmisibilitate a notificării. Având în vedere că, față de condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, se conferă un drept general tuturor consumatorilor, fără a se avea în vedere o reechilibrare a contractului, în contextul în care executarea acestuia ar deveni prea oneroasă pentru consumator, din diverse circumstanțe excepționale, limitarea obiectului contestației strict la aceste motive echivalează, în cele din urmă, cu o îngrădire nejustificată a dreptului la apărare și a accesului la justiție, care, în aceste condiții, devin ineficace și iluzorii. … 44.Autorii excepției mai susțin că, prin dispozițiile criticate, se aduce o atingere nepermisă dreptului de proprietate privată al creditorului asupra sumelor de bani acordate cu titlu de împrumut, sume care nu se vor mai restitui în integralitate, ca urmare a aplicării Legii nr. 77/2016. Or, creditorii dețin un drept de proprietate asupra întregii sume acordate cu titlu de împrumut, iar dispozițiile legale prin care se prevede recuperarea creanței numai în limita valorii imobilului adus în garanție și supus transferului forțat de proprietate echivalează cu o expropriere, câtă vreme nu se va recupera toată suma acordată. Această expropriere nu se produce în conformitate cu dispozițiile constituționale, întrucât pierderea dreptului de proprietate asupra creanței nu este compensată de o prealabilă și dreaptă despăgubire, iar această pierdere nu operează pentru o cauză de utilitate publică, stabilită conform legii.  … 45.În speță, dreptul consumatorului este unul discreționar, deoarece acesta poate alege în orice moment să oblige instituția creditoare să achiziționeze imobilul. Privarea de bun nu are loc pe baza unui act al administrației, ci în temeiul voinței unui particular, ceea ce face ca această ingerință să fie una arbitrară, întrucât particularul, respectiv consumatorul, nu este obligat să urmărească vreun interes public, ci numai interesele sale private, atunci când solicită privarea instituției creditoare de bunul său.  … 46.Limitarea gravă adusă dreptului de proprietate prin mecanismul dării în plată nu se încadrează în limitele permise de art. 53 din Constituție, pierderea dreptului de proprietate nefiind proporțională cu scopul urmărit, elementul de protecție socială neregăsindu-se între condițiile de admisibilitate prevăzute de lege. Trebuie verificat și raportul de proporționalitate dintre scopul urmărit și mijloacele folosite. Legea aplică același tratament juridic pentru situații diferite, aspect ce determină suportarea unei sarcini excesive pentru creditor, care este nevoit să renunțe la dreptul de proprietate asupra creanței sale, deși debitorul nu înregistrează nicio dificultate în continuarea creditului. Dreptul debitorului de a nu fi urmărit silit pentru întreaga creanță datorată nu poate avea natura unui scop legitim. … 47.În opinia autorilor, deși accesul liber la o activitate economică și libera inițiativă sunt garantate prin art. 45 din Constituție, dispozițiile legale criticate limitează această garanție sub două aspecte. Operațiunile de creditare, care reprezintă unele dintre activitățile principale ale creditorilor, sunt limitate sub aspectul operațiunilor de recuperare a sumelor acordate, în baza cărora au fost întocmite planurile de profitabilitate, cu atât mai mult cu cât legea afectează contractele și executările anterioare intrării sale în vigoare. Cel de-al doilea aspect vizează transformarea forțată a creditorului într-un „vehicul imobiliar“, deși nu a exprimat liber o astfel de inițiativă economică. Banca nu are ca obiect principal de activitate desfășurarea activităților comerciale privitoare la imobile, iar prin transferul forțat al proprietății asupra imobilelor va fi obligată să desfășoare această activitate neprevizionată. … 48.Nu are relevanță faptul că instituția de credit a primit un bun imobil drept garanție a obligației de rambursare a creditului ori, în cazul executării silite a bunului, prețul de adjudecare, întrucât intenția de la momentul constituirii ipotecii nu este aceea de a dobândi acest imobil în proprietate, ci doar de a avea o preferință înaintea altor creditori, în ceea ce privește sumele valorificate din vânzarea respectivului bun ipotecat, indiferent în mâinile cui s-ar afla la momentul valorificării. Dreptul de ipotecă, înțeles ca drept real accesoriu, nu schimbă obiectul creanței pe care o garantează, ci îl pune pe creditor în poziția unui creditor preferat. Este adevărat că aceste persoane juridice pot deține imobile în proprietate, dar astfel de imobile sunt deținute ca bază a exercitării comerțului lor specific, și nu ca un scop în sine al comerțului lor.  … 49.Prin prisma art. 45, în coroborare cu art. 135 din Constituție, statul are obligația de a nu schimba sau altera scopul activității unui actor în viața economică, altfel se încalcă libertatea comerțului.  … 50.Libera inițiativă înseamnă libertatea persoanei de a desfășura activitatea economică în modalitatea pe care aceasta o consideră cea mai potrivită pentru a-și atinge scopul, uzând de mijloacele juridice pe care le are la dispoziție. În desfășurarea activității sale economice, persoana este liberă să își aleagă partenerii contractuali și clienții. Ca o consecință, deși libertatea contractuală nu are valențe constituționale exprese, ea ar putea fi subsumată conceptului de liberă inițiativă, deoarece mijlocul juridic prin care persoana participă la viața economică este contractul, ca formă de manifestare a libertății contractuale.  … 51.Protejarea consumatorilor și simpla calitate de consumator a uneia dintre părțile contractului conduc, potrivit autorilor excepției de neconstituționalitate, la un efect drastic de încălcare a libertății economice și contractuale.  … 52.Se arată că Legea nr. 77/2016 încalcă dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituție, deoarece a fost adoptată prin procedura aplicabilă legilor ordinare, dar Codul civil de la care aceasta derogă este lege organică. Sunt invocate, în acest sens, considerentele cuprinse în Decizia Curții Constituționale nr. 442 din 10 iunie 2015. … 53.În final, autorii excepției de neconstituționalitate susțin că, întrucât Legea nr. 77/2016 aduce atingere art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1)-(3), art. 45 și art. 53 din Constituție, este evidentă încălcarea art. 1 din Constituție. … 54.Judecătoria Constanța – Secția civilă, în Dosarul nr. 646 D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 55.Judecătoria Constanța – Secția civilă, în Dosarul nr. 650 D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 56.Judecătoria Galați – Secția civilă, în Dosarul nr. 700 D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 57.Judecătoria Iași – Secția civilă, în Dosarul nr. 711 D/ 2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 58.Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 776 D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 59.Judecătoria Deva, în Dosarul nr. 824 D/2017, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 60.Judecătoria Alba Iulia, în Dosarul nr. 834 D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 61.Judecătoria Mangalia, în Dosarul nr. 844 D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 62.Judecătoria Pitești – Secția civilă, în Dosarul nr. 845 D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 63.Judecătoria Novaci, în Dosarul nr. 937 D/2017, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 64.Judecătoria Sectorului 6 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 980 D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 65.Judecătoria Sectorului 5 București – Secția civilă, în dosarele nr. 1.029 D/2017 și nr. 1.037 D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 66.Judecătoria Vaslui, în Dosarul nr. 1.197 D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 67.Judecătoria Ploiești, în Dosarul nr. 1.232 D/2017, apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale numai în măsura în care condițiile referitoare la existența impreviziunii sunt verificate de instanță. … 68.Judecătoria Pitești – Secția civilă, în Dosarul nr. 1.266 D/ 2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 69.Judecătoria Câmpina, în Dosarul nr. 1.311 D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 70.Judecătoria Bistrița – Secția civilă, în Dosarul nr. 1.500 D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 71.Judecătoria Buftea – Secția civilă, în Dosarul nr. 1.576 D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 72.Judecătoria Ploiești – Secția civilă, în Dosarul nr. 1.661 D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 73.Judecătoria Sfântu Gheorghe, în dosarele nr. 1.689 D/ 2017 și nr. 1.690 D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 74.Judecătoria Vaslui, în Dosarul nr. 1.707 D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 75.Judecătoria Iași – Secția civilă, în Dosarul nr. 1.721 D/ 2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 76.Judecătoria Galați – Secția civilă, în dosarele nr. 1.745 D/2017 și nr. 1.747 D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 77.Judecătoria Iași – Secția civilă, în Dosarul nr. 1.749 D/ 2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 78.Judecătoria Ploiești – Secția civilă, în Dosarul nr. 2.212 D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 79.Judecătoria Galați – Secția civilă, în Dosarul nr. 2.354 D/ 2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 80.Judecătoria Ploiești – Secția civilă, în Dosarul nr. 2.365 D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 81.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 82.Guvernul, în dosarele nr. 650 D/2017, nr. 700 D/2017, nr. 711 D/2017, nr. 824 D/2017, nr. 1.311 D/2017, nr. 1.576 D/ 2017, nr. 1.661 D/2017 și nr. 2.354 D/2017, opinează în sensul respingerii criticilor de neconstituționalitate ca neîntemeiate sau inadmisibile, în acord cu jurisprudența instanței constituționale, și anume Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016. … 83.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:84.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 85.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 11 teza întâi raportate la art. 1 alin. (3),art. 3,art. 4 alin. (1),art. 5 alin. (1)-(3),art. 7,art. 8 alin. (1) și (5) și art. 10 și art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, precum și legea în ansamblul său. … 86.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității, art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 privind dreptul la un proces echitabil și art. 24 – Dreptul la apărare, art. 44 – Dreptul de proprietate, art. 45 – Libertatea economică, art. 53 alin. (2) referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 73 alin. (3) lit. m) privind reglementarea prin lege organică a regimului general al proprietății și al moștenirii și art. 135 – Economia și art. 148 – Integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea sunt invocate dispozițiile art. 1 – Protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și cele ale art. 17 privind dreptul de proprietate din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 87.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că toate contractele de credit au fost încheiate între bănci și consumatorii care doresc să dea în plată imobilele înaintea intrării în vigoare a noului Cod civil, respectiv 1 octombrie 2011, dată anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016. Totodată, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992: „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor […] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei […]“. … 88.Curtea constată că autorii excepției au invocat neconstituționalitatea art. 3 din Legea nr. 77/2016, fără să se raporteze în mod distinct la cele două teze ale acestuia, respectiv teza care vizează aplicabilitatea noului Cod civil [„Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare“] și apoi teza care vizează aplicabilitatea vechiului Cod civil. În aceste condiții, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, nefiind îndeplinită condiția legăturii cu soluționarea cauzei. … 89.Curtea reține că toate contractele de credit ce fac obiectul cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești care au sesizat Curtea au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016 [unele dintre acestea au fost novate, însă, în jurisprudența sa, Curtea s-a raportat la contractele inițiale de credit; a se vedea, în acest sens, paragraful 230 din Decizia nr. 39 din 30 ianuarie 2018 și paragraful 256 din Decizia nr. 821 din 12 decembrie 2017], ceea ce este relevant în examinarea admisibilității excepției de neconstituționalitate a tezei a doua a art. 11 din Legea nr. 77/2016, potrivit căreia Legea nr. 77/2016 se aplică acelor contracte de credit încheiate după data intrării sale în vigoare. În aceste condiții, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 va fi respinsă ca inadmisibilă, nefiind îndeplinită condiția legăturii cu soluționarea cauzei. … 90.Curtea observă că prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, anterior sesizării Curții Constituționale în prezentele cauze, a constatat că prevederile din art. 11 teza întâi, raportate la art. 3 teza a doua, art. 4,7 și 8 din Legea nr. 77/2016, sunt constituționale în măsura în care condițiile referitoare la existența impreviziunii sunt verificate de instanța judecătorească. Având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“, precum și faptul că data actelor de sesizare este ulterioară datei publicării deciziei antereferite în Monitorul Oficial al României, Partea I, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 3 teza a doua, art. 4 alin. (1),art. 7 alin. (1)-(3) și (5) și (6) și ale art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016. … 91.Curtea constată că prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017, paragraful 28, a statuat, făcând referire la jurisprudența sa, în esență, că Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 este o decizie interpretativă, or, în cazul deciziilor interpretative, în măsura în care aspectele de neconstituționalitate deduse din motivarea autorilor excepției de neconstituționalitate nu vizează înțelesul normelor juridice, declarat neconstituțional, nu este incident art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, instanța de contencios constituțional urmând să analizeze fondul excepției de neconstituționalitate (a se vedea și Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, paragraful 48).  … 92.Pornind de la aceste considerente, Curtea va analiza excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016, precum și a legii în ansamblul său, din perspectiva jurisprudenței sale anterioare în materie, pretinsa contrarietate dintre principiile și dispozițiile constituționale invocate în susținerea prezentei excepții de neconstituționalitate, pe de o parte, și celelalte dispoziții ale Legii nr. 77/2016 criticate, pe de altă parte. … 93.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la încălcarea art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituție, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragraful 108, că Legea nr. 77/2016 reglementează situații specifice, care nu se referă la regimul general al proprietății, ci vizează doar o modalitate de executare a unor obligații derivate din contractul de credit, în ipoteza intervenirii impreviziunii. Chiar dacă aplicarea Legii nr. 77/2016 are ca efect un transfer de proprietate, acest lucru nu semnifică faptul că legea în sine reglementează regimul general al proprietății, sintagmă ce vizează cadrul general al proprietății în România. În concordanță cu jurisprudența sa (Decizia nr. 5 din 14 iulie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 22 iulie 1992), Curtea a constatat că regimul juridic general al proprietății, publice sau private, vizează, ca esență, cele trei elemente ale dreptului de proprietate: posesia, folosința și dispoziția, fiind preponderent un regim de drept privat. Regimul proprietății și al dreptului de proprietate reprezintă o realitate juridică ce guvernează raporturile juridice de o valoare socială semnificativă, ce reclamă reglementarea printr-o lege organică, pe când regulile specifice pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate reprezintă o altă realitate juridică, de o importanță mai mică, putând fi stabilită prin legi ordinare sau, după caz, prin ordonanțe. De altfel, legiuitorul a mai adoptat reglementări care au un impact asupra dreptului de proprietate, prin intermediul unor legi ordinare, cum ar fi Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015), care, în art. 348, reglementează confiscările dispuse potrivit legii. Prin urmare, Curtea a constatat că această critică de neconstituționalitate extrinsecă este neîntemeiată. … 94.Referitor la art. 11 teza întâi, raportat la art. 1 alin. (3) din Legea nr. 77/2016, Curtea a constatat că prevederile criticate stabilesc doar sfera de aplicare a legii supuse controlului de constituționalitate, respectiv raporturile juridice dintre consumatori și instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare sau cesionarii creanțelor deținute asupra consumatorilor. De asemenea, referitor la art. 11 teza întâi, raportat la art. 5 alin. (1) și art. 6 din lege, Curtea a constatat că acestea reglementează procedura de derulare a dării în plată a imobilului ipotecat. Curtea a observat că art. 3 teza a doua fixează regulile de drept substanțial subsumate principiului impreviziunii în contractele de credit, iar art. 5 alin. (1) și art. 6 din lege reglementează, în esență, procedura de urmat pentru aplicarea regulilor anterior menționate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 567 din 19 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 30 ianuarie 2018, paragrafele 38, 39 și 58). … 95.În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a reținut că, indiferent de textul legal specific în baza căruia au fost încheiate contractele până la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementării de drept comun, și anume Codului civil din 1864, care, în mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, în temeiul art. 969 și art. 970. Având în vedere că Legea nr. 77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, prevederile acesteia nu retroactivează (a se vedea Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragraful 115). … 96.Cu privire la critica raportată la art. 16 din Constituție, referitor la principiul egalității, pe lângă cele reținute de Curte în paragraful 112 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, prin care a constatat conformitatea cu acest standard constituțional a prevederilor criticate, Curtea observă și Decizia nr. 35 din 19 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 10 mai 2017 (paragraful 64), în care a reiterat jurisprudența sa constantă, potrivit căreia noțiunea fundamentală de egalitate în fața legii nu presupune că stabilirea unui tratament juridic diferențiat unor situații distincte este discriminatorie. Dimpotrivă, în acest fel se asigură deplina respectare a acestui principiu constituțional. Astfel, în Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005, Curtea a precizat că egalitatea în fața legii și a autorităților publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituție, își găsește aplicare doar atunci când părțile se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică același tratament juridic și deci instituirea aceluiași regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluție legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat. Curtea a mai reținut, în Decizia nr. 35 din 19 ianuarie 2017, că deosebirile obiective dintre categoria profesioniștilor și cea a consumatorilor sunt suficient de relevante și semnificative încât să justifice opțiunea legiuitorului de a le aplica un regim juridic distinct. … 97.Referitor la critica ce privește art. 11 teza întâi, raportat la art. 5 alin. (3) și art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, prin Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, paragrafele 50-60, Curtea a reținut că, reglementând procedura dării în plată ca expresie a impreviziunii contractuale, legiuitorul, prin textele de lege criticate, a pus la îndemâna debitorului obligației un mecanism procedural specific, prin efectul căruia are loc o suspendare de drept a executării plăților, pe care debitorul le-ar datora în temeiul contractului de credit. Suspendarea plăților aferente contractului de credit intervine ca un accesoriu al deciziei unilaterale a acestuia, prin care apreciază că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate inerente procedurii dării în plată, însă, pe perioada suspendării plăților, celelalte obligații ale debitorului, rezultate din acesta, se execută în continuare. Curtea a constatat că un asemenea mecanism procedural nu este de natură să afecteze sau să anuleze dreptul de proprietate privată al creditorului, pentru că suspendarea plăților este o măsură imediată, menită să înlăture efectele negative asupra patrimoniului debitorului, în condițiile în care creditorul decide să demareze o procedură judiciară. Ca atare, Curtea, având în vedere conținutul normativ al art. 5 alin. (3) și art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, a constatat că acestea reglementează o intervenție etatică în ceea ce privește executarea contractelor de credit aflate în curs. De principiu, niciun text constituțional nu împiedică legiuitorul să intervină în executarea acestor contracte, în vederea reechilibrării lor, cu respectarea condițiilor impuse prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, referitoare la buna-credință și echitatea ce trebuie să guverneze această materie. Însă intensitatea acestei intervenții, privită din perspectiva exigențelor Constituției, trebuie evaluată prin prisma testului de proporționalitate, dezvoltat de Curtea Constituțională în jurisprudența sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 21 aprilie 2015, sau Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013). Curtea a mai constatat că, deși creditorul obligației deține, în principiu, un bun, în sensul art. 1 al Primului Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reprezentat de creanța care face obiectul contractului de credit, intervenția statului, operată prin textele de lege criticate, urmărește un scop legitim, ce se circumscrie conceptului de protecție a consumatorului, prin evitarea punerii acestuia în situația de a plăti sume de bani corespunzătoare contractului de credit, în condițiile în care se invocă impreviziunea întemeiată pe art. 969 și 970 din Codul civil din 1864. De asemenea, Curtea a arătat că norma critică este adecvată, necesară și respectă un just raport de proporționalitate între interesele generale și cele particulare. În consecință, având în vedere cele anterior expuse, Curtea a constatat că mecanismul procedural reglementat de legiuitor nu pune în discuție în niciun fel condițiile de drept substanțial ce trebuie avute în vedere la depunerea notificării, ci stabilește un echilibru procedural corect între părțile aflate în litigiu, cu respectarea principiului proporționalității, ce trebuie să caracterizeze orice măsură etatică în domeniul proprietății private. … 98.Curtea va face referire și la paragrafele 30-35 din Decizia nr. 415 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 12 septembrie 2018, prin care s-a statuat că în analiza conformității dispozițiilor art. 5 alin. (3) și art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 cu prevederile constituționale care garantează dreptul de proprietate privată a fost avut în vedere raportul contractual existent între cele două părți. Aprecierea asupra ruinei (iminente) contractuale a debitorului nu vizează evoluția/fluctuația situației financiare/ materiale a debitorului ulterioară încheierii contractului de credit, ci are în vedere, în mod exclusiv, disproporția și dezechilibrul survenite ca urmare a materializării riscului supraadăugat [referitor la noțiunea de ruină (iminentă) a debitorului, a se vedea paragrafele 35 și 37 din Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, iar cu privire la noțiunea de risc supraadăugat, a se vedea paragrafele 96-97 din Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016]. … 99.Referitor la criteriile care trebuie avute în vedere atunci când se constată apariția riscului supraadăugat, Curtea a reiterat cele reținute în paragraful 98 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016. Astfel, evaluarea intervenirii acestui risc trebuie privită și realizată în ansamblu, prin analiza cel puțin a calității și pregătirii economice/juridice a cocontractanților (dihotomia profesionist/consumator), a valorii prestațiilor stabilite prin contract, a riscului deja materializat și suportat pe perioada derulării contractului de credit, precum și a noilor condiții economice care denaturează atât voința părților, cât și utilitatea socială a contractului de credit. Această evaluare de ansamblu permite stabilirea limitei dintre cele două categorii de riscuri – riscul inerent contractului asumat de părți în mod voluntar – și riscul supraadăugat – care nu a putut face obiectul unei previzionări de către niciuna dintre părți -, determinând, în funcție de rezultatul la care se ajunge, luarea unei decizii cu privire la soarta contractului. Însă, odată constatate depășirea riscului inerent contractului și survenirea celui supraadăugat, intervenția asupra acestuia devine obligatorie și trebuie să fie efectivă, fie în sensul încetării, fie în sensul adaptării contractului la noile condiții. Efectele juridice ale acestei intervenții se vor produce numai pentru viitor, prestațiile deja executate rămânând câștigate contractului. … 100.Prin urmare, Curtea a reținut că, după constatarea intervenirii unui risc supraadăugat în derularea contractului de credit, vor fi evaluate, în considerarea circumstanțelor specifice fiecărui contract de credit, remediile care urmează a fi dispuse, adaptarea sau, după caz, încetarea contractului. Dar, indiferent care dintre cele două soluții va fi adoptată, aceasta va trebui să respecte exigența ca riscul supraadăugat să fie suportat împreună de debitor și creditor, în mod echitabil. O asemenea exigență este impusă, pe de o parte, de faptul, subliniat de Curte în paragraful 102 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, că niciuna dintre părți nu este culpabilă de apariția evenimentului și, pe de altă parte, de faptul, de asemenea subliniat în decizia antereferită (paragraful 99), că echitatea, corolar al bunei-credințe, guvernează contractul civil de la nașterea sa până la epuizarea tuturor efectelor, independent de existența unei clauze exprese în cuprinsul contractului. Cu alte cuvinte, însăși natura conceptului de risc supraadăugat, premisa constatării impreviziunii contractuale, impune, cu necesitate, ca acesta să fie suportat, împreună, de părțile contractului de credit (a se vedea, în acest sens, paragraful 31 din Decizia nr. 415 din 19 iunie 2018). … 101.Curtea a mai reținut că impreviziunea vizează numai o ruină contractuală, care afectează utilitatea socială a contractului de credit, și nicidecum o ruină personală a debitorului. Astfel, în evaluarea impreviziunii, se vor analiza, exclusiv, prestațiile părților din contractul de credit, de natură să determine ruina contractuală a debitorului, și nu se vor avea în vedere aspectele financiare/materiale care nu se află în legătură cu contractul de credit. În caz contrar, ar fi alterată noțiunea de impreviziune contractuală, care s-ar deplasa, în cazul dat, de la evaluarea dezechilibrului dintre prestațiile părților la analiza caracterului suficient sau insuficient al veniturilor debitorului (a se vedea, în acest sens, paragraful 32 din Decizia nr. 415 din 19 iunie 2018).  … 102.În considerarea celor anterior expuse, Curtea a constatat că debitorul care solicită, în temeiul dispozițiilor Legii nr. 77/2016, darea în plată a imobilului, sub condiția îndeplinirii condițiilor impreviziunii, se află într-o situație diferită de aceea a debitorului care, în temeiul dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 26 iunie 2015, inițiază procedura de insolvență, noțiunea de insolvență fiind definită în prevederile art. 3 pct. 12 din Legea nr. 151/2015, potrivit cărora „insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor, pe măsură ce acestea devin scadente“ (a se vedea, în acest sens, paragraful 33 din Decizia nr. 415 din 19 iunie 2018).  … 103.În concluzie, Curtea a reținut că instanța judecătorească învestită, în temeiul art. 7 sau, după caz, art. 8 din Legea nr. 77/2016, cu soluționarea unor acțiuni având ca obiect contestații formulate de creditori și, respectiv, acțiuni ale debitorilor, ca expresie a obligației statului de a garanta dreptul de proprietate privată, nu va analiza dacă patrimoniul debitorului se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor, pe măsură ce acestea devin scadente, ci își va limita analiza la dinamica obligațiilor reciproce întemeiate pe contractul de credit și, în măsura în care va ajunge la concluzia că această dinamică este de natură să conducă la ruina contractuală a debitorului, prin materializarea riscului supraadăugat, va putea constata intervenția impreviziunii contractuale. Așadar, instanța judecătorească, în evaluarea impreviziunii, nu poate împrumuta elemente/criterii specifice procedurii insolvenței persoanei fizice (a se vedea, în acest sens, paragraful 35 din Decizia nr. 415 din 19 iunie 2018) . … 104.Cu privire la art. 11 teza întâi, raportat la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, paragrafele 48 și 49, constatând că textul criticat nu încalcă art. 44 din Constituție, în măsura în care acesta este aplicat în condițiile intervenirii impreviziunii. În caz contrar, s-ar accepta îmbogățirea fără justă cauză a creditorului, contractul de credit nemaiputând constitui temeiul îmbogățirii acestuia, ci situația imprevizibilă intervenită, iar, pe de altă parte, s-ar crea o vădită inegalitate între debitorii care, având în vedere aceeași situație de impreviziune, au reușit să reziste acesteia pe un interval temporal mai extins sau mai restrâns. Or, acest criteriu, coroborat cu data intrării în vigoare a legii, este unul artificial și arbitrar, întrucât impreviziunea trebuie evaluată în exclusivitate în funcție de echilibrul contractual dintre părți, fiind, așadar, o chestiune ce ține de dezechilibrarea prestațiilor la care acestea s-au obligat, datorită unui element exterior conduitei lor, a cărui amploare nu putea fi prevăzută. Ca atare, stingerea datoriei prin darea în plată a imobilului ipotecat reprezintă o ficțiune juridică aplicabilă tuturor procedurilor de executare silită, începute anterior sau ulterior intrării în vigoare a legii, indiferent că bunul aferent garanției a fost vândut în cadrul acestei proceduri anterior/ulterior intrării în vigoare a legii, singura condiție impusă de legiuitor fiind ca acestea să fie în curs la data depunerii notificării. Așa fiind, ca urmare a stingerii datoriilor prin darea în plată a bunului, în condițiile legii criticate, executarea contractului încetează. Prin urmare, Curtea a constatat că soluția legislativă de stingere a datoriilor izvorâte din contractele de credit, indiferent de data la care a fost vândut bunul imobil ipotecat prin licitație publică sau printr-un alt mod agreat de creditor, nu încalcă dreptul de proprietate privată al creditorului, consacrat de art. 44 din Constituție. … 105.Referitor la criticile privind dispozițiile Legii nr. 77/2016, formulate din perspectiva art. 45 și art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, Curtea a reținut, în Decizia nr. 35 din 19 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 10 mai 2017, paragraful 65, că prin art. 45 din Constituție se garantează accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora, în condițiile legii. Or, dispozițiile criticate din Legea nr. 77/2016 se pot încadra în această categorie – în condițiile legii -, legiuitorul constituant însuși acordându-i legiuitorului ordinar prerogativa de a stabili condițiile exercitării accesului liber al persoanei la o activitate economică, precum și pe cel al liberei inițiative. De altfel, Curtea Constituțională a stabilit, în Decizia nr. 282 din 8 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014, paragraful 16, că principiul libertății economice nu este un drept absolut al persoanei, ci este condiționat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum și asigurarea respectării drepturilor și intereselor legitime ale tuturor. … 106.Cu privire la criticile formulate din perspectiva prevederilor art. 53 din Constituție, Curtea observă că acestea nu au incidență în cauza de față. … 107.Cu privire la invocarea art. 148 din Constituție, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 (paragraful 129), Curtea a reținut că, în cauzele deduse judecății, prevederile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 60 din 28 februarie 2014, nu au legătură cu ipoteza normativă a legii criticate, ele referindu-se la conversia creditelor în valută. Prin urmare, acestea nu au incidență în cauză. … 108.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza a doua, precum și a dispozițiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 3,art. 4 alin. (1),art. 7 alin. (1)-(3) și (5) și (6) și ale art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 13.397/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanța – Secția civilă, de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 22.354/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanța – Secția civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 11.038/233/2016 al Judecătoriei Galați – Secția civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 29.164/245/2016 al Judecătoriei Iași – Secția civilă, de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 21.636/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă, de Societatea ERB New Europe Funding II BV din Amsterdam, Olanda, în Dosarul nr. 7.581/221/2016 al Judecătoriei Deva, de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 4.210/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 5.343/182/2016 al Judecătoriei Mangalia, de Societatea ERB New Europe Funding II BV din Amsterdam, Olanda în Dosarul nr. 10.065/280/2016 al Judecătoriei Pitești – Secția civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 1.347/267/2016 al Judecătoriei Novaci, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 26.220/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă, de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 16.667/302/2016 al Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 24.591/302/2016 al Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 4.672/333/2016 al Judecătoriei Vaslui, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 19.724/281/2016 al Judecătoriei Ploiești, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 16.058/280/2016 al Judecătoriei Pitești – Secția civilă, de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 14.326/281/2016 al Judecătoriei Câmpina, de Societatea Kruk România – S.R.L. din București în Dosarul nr. 6.877/190/2016 al Judecătoriei Bistrița – Secția civilă, de Societatea Rocapital IFN – S.A. din București în Dosarul nr. 18.001/94/2016 al Judecătoriei Buftea – Secția civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 20.437/281/2016 al Judecătoriei Ploiești – Secția civilă, de Societatea ERB New Europe Funding II BV din Amsterdam, Olanda în Dosarul nr. 5.543/305/2016 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe, de Societatea ERB New Europe Funding II BV din Amsterdam, Olanda în Dosarul nr. 6.004/305/2016 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe, de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 6.030/333/2016 al Judecătoriei Vaslui, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 31.079/245/2016 al Judecătoriei Iași – Secția civilă, de Societatea Marfin Bank (România) – S.A. din București în Dosarul nr. 11.132/233/2016 al Judecătoriei Galați – Secția civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 21.126/233/2016 al Judecătoriei Galați – Secția civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 439/245/2017 al Judecătoriei Iași – Secția civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 13.624/281/2016 al Judecătoriei Ploiești – Secția civilă, de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 25.617/233/2016 al Judecătoriei Galați – Secția civilă și de Societatea Bancpost – S.A. din București în Dosarul nr. 16.502/281/2016 al Judecătoriei Ploiești -– Secția civilă. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceleași părți în aceleași dosare ale acelorași instanțe și constată că dispozițiile art. 11 teza întâi, raportate la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016, precum și legea în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Constanța – Secția civilă, Judecătoriei Galați – Secția civilă, Judecătoriei Iași – Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă, Judecătoriei Deva, Judecătoriei Alba Iulia, Judecătoriei Mangalia, Judecătoriei Pitești – Secția civilă, Judecătoriei Novaci, Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția civilă, Judecătoriei Vaslui, Judecătoriei Ploiești, Judecătoriei Câmpina, Judecătoriei Bistrița – Secția civilă, Judecătoriei Buftea – Secția civilă, Judecătoriei Sfântu Gheorghe și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 februarie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește