DECIZIA nr. 829 din 14 decembrie 2017

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 08/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 149 din 16 februarie 2018
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 7 13/03/1996 ART. 29
ActulREFERIRE LALEGE (R) 7 13/03/1996 ART. 29
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 7 13/03/1996 ART. 29
ART. 4REFERIRE LALEGE (R) 7 13/03/1996 ART. 29
ART. 5REFERIRE LAORDIN 700 09/07/2014
ART. 5REFERIRE LAREGULAMENT 09/07/2014 ART. 171
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 7 13/03/1996 ART. 29
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 285 10/05/2016
ART. 14REFERIRE LAORDIN 700 09/07/2014
ART. 14REFERIRE LAREGULAMENT 09/07/2014 ART. 171
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 7 13/03/1996 ART. 29
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 31 16/11/1990 ART. 237
ART. 15REFERIRE LAORDIN 700 09/07/2014
ART. 15REFERIRE LAREGULAMENT 09/07/2014
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 7 13/03/1996
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 31 16/11/1990
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 463 12/04/2011
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 495 16/11/2004
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 345 24/05/2016
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia-Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Valentina Bărbățeanu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, excepție ridicată de Giovanni Cimarosto și Carlo Fantinello în Dosarul nr. 602/273/2015 al Judecătoriei Oravița și care constituie obiectul Dosarului nr. 329D/2016 al Curții Constituționale. 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Precizează că registratorul de carte funciară nu soluționează niciun litigiu, nu stabilește existența sau inexistența unui drept al părților, ci doar verifică actul respectiv, fără a rezolva vreun diferend și fără a invalida actul juridic în cauză. Rolul acestui control preventiv de legalitate este evitarea înscrierii unor acte sau fapte juridice inexistente sau ineficace, astfel încât să creeze cadrul necesar funcționării principiilor de carte funciară, care asigură, printre altele, securitatea circuitului civil.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 10 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 602/273/2015, Tribunalul Caraș-Severin – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, excepție ridicată de Giovanni Cimarosto și Carlo Fantinello, întro cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva hotărârii prin care Judecătoria Oravița s-a pronunțat asupra plângerii introduse împotriva unei încheieri de carte funciară. Curtea Constituțională a fost sesizată de Tribunalul Caraș-Severin – Secția I civilă, care a admis recursul formulat împotriva hotărârii prin care Judecătoria Oravița respinsese cererea de sesizare a Curții Constituționale.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată, în esență, că sunt asociați într-o persoană juridică dizolvată, situație în care, potrivit art. 171 alin. (3) din Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, bunurile persoanei juridice radiate intră prin efectul legii în patrimoniul asociaților. Or, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară a respins cererea de intabulare a imobilului care s-a aflat în proprietatea societății ai cărei asociați au fost. În lumina prevederilor de lege ce formează obiectul excepției, întrucât hotărârea de radiere nu identifică bunurile, nu este posibilă înregistrarea transferului dreptului de proprietate. Pe cale de consecință, în acest caz, textul de lege criticat încalcă art. 44 din Constituție. În același sens precizează că, atât timp cât în cartea funciară a imobilului este înregistrată societatea care și-a încetat existența, iar nu foștii asociați, aceștia sunt lipsiți de dreptul de a dispune de substanța bunului, precum și de cel de a-l înstrăina ori greva. Este obstrucționată, în același timp, și folosința bunului, aceștia neputând nici să îl închirieze.6.Tribunalul Caraș-Severin – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.9.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului și al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015, potrivit cărora „În cazul în care registratorul admite cererea, dispune intabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere, dacă înscrisul îndeplinește următoarele condiții limitative: (…) c) individualizează imobilul printr-un număr de carte funciară și un număr cadastral sau topografic, după caz;“.13.În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 44 din Constituție referitoare la dreptul de proprietate privată.14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat într-o cauză identică, în care aceiași reclamanți au formulat, în aceleași circumstanțe de fapt, cerere de intabulare a dreptului lor de proprietate asupra unui alt imobil. Prin Decizia nr. 285 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 20 iulie 2016, Curtea a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate. Pentru a pronunța această soluție, instanța de contencios constituțional a analizat situația de fapt concretă – identică cu cea din cauza de față – și a reținut că, prin cererea aflată pe rolul Tribunalului Caraș-Severin, autorii excepției de neconstituționalitate au formulat o plângere împotriva unei încheieri de reexaminare, respectiv de respingere, emise de Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Reșița în anul 2015, referitoare la intabularea dreptului de proprietate în cote-părți asupra unui imobil (apartament), achiziționat de aceștia în calitate de acționari în cadrul Societății Vivere – S.R.L. în anul 2006, în baza unui contract de vânzare-cumpărare. Astfel cum reiese din cuprinsul încheierii de sesizare, conform Sentinței nr. 1.502/2008 pronunțate de Tribunalul Caraș-Severin, s-a dispus dizolvarea Societății Vivere – S.R.L. în baza art. 237 alin. (1) lit. b) din Legea societăților nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare. Întrucât nicio persoană interesată nu a solicitat numirea unui lichidator, directorul Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin a solicitat judecătorului delegat radierea societății, iar, conform încheierii acestuia din 2009, s-a admis cererea formulată și s-a dispus radierea societății. Așa fiind, astfel cum reiese din certificatul constatator emis în anul 2014 de către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul CarașSeverin, această societate a fost radiată în anul 2009, în temeiul prevederilor art. 237 alin. (8) și (9) din Legea societăților nr. 31/1990. Ca urmare a radierii societății, primarul municipiului Reșița a emis, în anul 2012, dispoziția prin care s-a dispus scoaterea de pe rolul fiscal a societății, precum și anularea deciziilor de impunere ulterioare radierii acesteia. Reclamanții au învederat faptul că societatea a fost dizolvată împotriva voinței asociaților, sediul materiei fiind art. 237 din Legea societăților nr. 31/1990, neexistând o hotărâre a asociaților de repartizare a activelor, iar transferul proprietății asupra acestora efectuându-se ope legis, conform art. 237 alin. (8)-(10) din actul normativ menționat. Aceștia se raportează și la prevederile art. 171 alin. (3) din Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 și 571 bis din 31 iulie 2014, care reglementează tocmai situația în care se găsește societatea reclamantă. Autorii excepției subliniază faptul că, deși în cererea de reexaminare au expus toate aceste argumente, registratorul-șef nu a ținut cont de ele și, din eroare, acesta a considerat că reclamanții au nevoie de un certificat constatator emis de către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, în care să fie amintit imobilul în cauză. Așa fiind, consideră că prevederile art. 237 din Legea societăților nr. 31/1990 și cele ale art. 171 din Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014 sunt în contradicție cu prevederile art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, criticate în prezenta cauză.15.Examinând excepția de neconstituționalitate din perspectiva unor critici identice celor formulate și în cauza de față, Curtea a reținut, prin decizia mai sus menționată, că autorii acesteia și-au întemeiat argumentele de neconstituționalitate pe o pretinsă necorelare între prevederile criticate din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 – care nu fac niciun fel de distincție între cazurile de fapt care determină transferul proprietății – și cele cuprinse în Legea societăților nr. 31/1990 și în Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, necorelare ce a determinat, în viziunea acestora, o încălcare a dispozițiilor art. 44 din Constituție.16.Pornind de la aceste premise, Curtea a precizat că, astfel cum rezultă din jurisprudența sa constantă, nu se poate pronunța asupra neconcordanțelor dintre diferite norme juridice, ci numai asupra înțelesului dispozițiilor legale criticate în raport cu prevederile și principiile constituționale. De exemplu, prin Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005, și Decizia nr. 463 din 12 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 21 iunie 2011, Curtea a reținut că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Prin urmare, o astfel de situație nu constituie un veritabil argument pe care să se întemeieze neconstituționalitatea prevederilor criticate, ci o eventuală contrarietate între norme legale din același domeniu sau din domenii pe care autorii excepției de neconstituționalitate le apreciază ca fiind similare. Or, coordonarea legislației în vigoare, sub aspectele menționate, este de competența autorității legiuitoare.17.Totodată, Curtea a observat că autorii excepției sunt nemulțumiți și de modul de aplicare de către registratorul-șef a reglementărilor incidente în această materie. Or, eventualele greșeli de aplicare a legii nu pot constitui motive de neconstituționalitate a textelor criticate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, fiind de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. În consecință, Curtea a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate.18.Aceeași soluție a fost pronunțată și prin Decizia nr. 345 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 24 octombrie 2016, într-o speță similară sub aspectul împrejurărilor de fapt și identică în ce privește motivarea excepției. Ca atare, și în cauza de față, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, excepție ridicată de Giovanni Cimarosto și Carlo Fantinello în Dosarul nr. 602/273/2015 al Judecătoriei Oravița.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Caraș-Severin – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 decembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x