DECIZIA nr. 828 din 17 noiembrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (3), art. 6 alin. (1) și (7),art. 8 alin. (3) și art. 9 alin. (3) din Legea nr. 550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local, excepție ridicată de Societatea Incitato Fortyogo – S.R.L. din Târgu Secuiesc în Dosarul nr. 1.486/119/2016 al Tribunalului Covasna – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.204D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, raportat la faptul că autoarea acesteia invocă o problemă de necorelare legislativă între prevederile Legii nr. 550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local și cele ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum și prin prisma legăturii cu obiectul cauzei. În subsidiar, cu privire la fondul excepției de neconstituționalitate, menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 1.549 din 17 noiembrie 2009. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 30 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.486/119/2016, Tribunalul Covasna – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (3), art. 6 alin. (1) și (7),art. 8 alin. (3) și art. 9 alin. (3) din Legea nr. 550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local, excepție ridicată de Societatea Incitato Fortyogo – S.R.L. din Târgu Secuiesc într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei decizii emise de către Comisia pentru vânzarea spațiilor comerciale și prestări servicii din Târgu Secuiesc în temeiul prevederilor Legii nr. 550/2002. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, se susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, deoarece prevăd că hotărârea pronunțată de instanța de judecată este definitivă și irevocabilă, context în care partea interesată este lipsită de orice cale de atac pe care ar putea să o exercite împotriva unei hotărâri pronunțate în primă instanță de tribunal ca instanță de contencios administrativ. Or, având în vedere, pe de o parte, faptul că Legea nr. 550/2002 este adoptată anterior revizuirii Constituției și, pe de altă parte, că odată cu evoluția cadrului constituțional în activul legislativ există o reglementare în materia contenciosului administrativ reprezentată de Legea nr. 554/2004, prin care sunt prevăzute atât obiectul acțiunilor în contencios administrativ, autoritățile ce pot fi parte în proces, respectiv autorități administrative recunoscute ca având această calitate, cât și căile de atac în materie, precum și lipsa de simetrie între cele două acte normative, se impune a fi clarificate unele aspecte referitoare la prioritatea aplicării acestora, în ceea ce privește căile de atac și calitatea procesuală a Comisiei pentru vânzarea spațiilor comerciale sau de prestări de servicii, care, în opinia autoarei, poate intra în raporturi juridice de autoritate numai în cadrul ierarhiei administrative. În acest context se precizează că, potrivit Legii nr. 215/2001, unitățile administrativ-teritoriale sunt subiecte de drept și sunt reprezentate în justiție de primar, fiind entitatea cu capacitate procesuală și titular de drepturi, astfel că exclusivitatea calității procesuale atribuite Comisiei pentru vânzarea spațiilor comerciale sau de prestări de servicii este neconstituțională și lipsită de logică. În contextul criticilor de neconstituționalitate este menționată jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 500 din 15 mai 2012. … 6.Tribunalul Covasna – Secția civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 5 alin. (3), art. 6 alin. (1) și (7),art. 8 alin. (3) și art. 9 alin. (3) din Legea nr. 550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 5 noiembrie 2002, care au următorul cuprins: – Art. 5 alin. (3): „(3) Prefecții vor veghea ca hotărârea prevăzută la alin. (1) să cuprindă toate spațiile comerciale sau de prestări de servicii care cad sub incidența prezentei legi. În acest scop hotărârile consiliilor locale și ale consiliilor județene vor fi comunicate prefecților în termen de cel mult 3 zile de la adoptare și vor fi afișate la sediul primăriei, respectiv al consiliului județean. Prefectul va cere completarea sau modificarea listei, dacă este cazul, iar în situația în care se refuză solicitarea prefectului, acesta se va putea adresa instanței de contencios administrativ. Sesizarea și judecata se fac în procedură de urgență. Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă.“; … – Art. 6 alin. (1) și (7):(1)În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în fiecare comună, oraș, municipiu, sector al municipiului București sau județ, în care există spații care cad sub incidența prezentei legi, se constituie o comisie pentru vânzarea spațiilor comerciale sau de prestări de servicii, denumită în continuare comisie. Comisia se constituie prin dispoziție a primarului, respectiv a președintelui consiliului județean, și va fi formată din 5 membri titulari și 2-3 membri supleanți, după cum urmează:a)3 reprezentanți ai consiliului local sau, după caz, ai consiliului județean în a cărui administrare se află spațiul comercial sau de prestări de servicii ori sub a cărui autoritate se află regia autonomă deținătoare a spațiului; desemnarea reprezentanților consiliului se face prin vot deschis cu votul a două treimi din numărul consilierilor; … b)un reprezentant al regiei autonome, respectiv al regiei autonome nominalizate de primar sau de președintele consiliului județean; stabilirea reprezentantului se face de către consiliul de administrație al regiei autonome; … c)un reprezentant al direcției generale a finanțelor publice județene sau a municipiului București, desemnat de directorul general. … […](7)Încălcarea dispozițiilor legale privind constituirea comisiilor poate fi contestată în termen de 5 zile de la constituirea acestora, de către persoanele interesate, la secția de contencios administrativ a tribunalului. Instanța soluționează cererea în camera de consiliu, în termen de 48 de ore de la sesizare. Hotărârea este definitivă și irevocabilă.“; … – Art. 8 alin. (3): „(3) Raportul de evaluare și stabilirea prețului de vânzare pot fi contestate de persoanele interesate, în termen de 5 zile de la depunerea raportului, la secția de contencios administrativ a tribunalului. Judecata se face de urgență, cu citarea contestatorului, a comisiei și a evaluatorului. Comisia este reprezentată de președintele acesteia. Participarea procurorului este obligatorie. Hotărârea este definitivă și irevocabilă.“; … – Art. 9 alin. (3): „(3) Refuzul de a încheia procesul-verbal sau încheierea nelegală și netemeinică a acestuia poate fi contestată la secția de contencios administrativ a tribunalului, de către partea interesată, în condițiile art. 8 alin. (3), care se aplică în mod corespunzător.“ …  … 12.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 alin. (1) și alin. (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare, ale art. 120 privind principii de bază pe care se întemeiază administrația publică locală, ale art. 121 referitor la autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comun, ale art. 124 alin. (2) referitor la principiile unicității, imparțialității și egalității justiției și ale art. 129 referitor la căile de atac. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că Legea nr. 550/2002 stabilește cadrul juridic pentru vânzarea spațiilor comerciale și a celor de prestări de servicii, proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, denumite spații comerciale sau de prestări de servicii, care se realizează prin negociere directă sau, după caz, prin licitație publică cu strigare, în condițiile acestei legi.  … 14.Printre altele, normele în discuție circumscriu aria spațiilor comerciale sau de prestări de servicii care cad sub incidența acestei legi și stabilesc anumite reguli comune privind vânzarea acestora. Astfel, art. 6 alin. (1) și (2) din Legea nr. 550/2002 prevede că, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a acestei legi, în fiecare comună, oraș, municipiu, sector al municipiului București sau județ în care există spații care cad sub incidența prezentei legi, se constituie o comisie pentru vânzarea spațiilor comerciale sau de prestări de servicii, prin dispoziție a primarului, respectiv a președintelui consiliului județean, iar pentru îndrumarea și supravegherea comisiilor organizate prin dispoziție a primarilor de sectoare se constituie, prin dispoziție a primarului general, o comisie a municipiului București, toate în componența prevăzută de lege. Totodată, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi, lista spațiilor comerciale sau de prestări de servicii, proprietate privată a statului, care se află în administrarea lor, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local de sub autoritatea acestora, care urmează să fie vândute potrivit dispozițiilor acestei legi, se aprobă prin hotărâre cu votul a două treimi din numărul consilierilor județeni sau, după caz, consilierilor locali; în cazul spațiilor comerciale sau de prestări de servicii aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, această hotărâre se adoptă pe baza propunerii consiliului de administrație al regiei autonome respective; în cazul municipiului București lista spațiilor supuse vânzării se aprobă de către Consiliul General al Municipiului București, pe sectoare [art. 3 alin. (1), (2) și (4)]. În continuare, la art. 8 alin. (1) și (2) prevede că, în vederea vânzării spațiului comercial sau de prestări de servicii, comisia stabilește un preț minim de vânzare, pe baza unui raport de evaluare elaborat de persoane fizice sau juridice autorizate, potrivit legii.  … 15.În acest context, al tuturor etapelor și procedurilor privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local, legiuitorul a stabilit și posibilitatea verificării legalității acestor demersuri.  … 16.Prin urmare, în ceea ce privește încălcarea dispozițiilor legale privind constituirea comisiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 550/2002, aceasta poate fi contestată în termen de 5 zile de la constituirea lor, de către persoanele interesate, la secția de contencios administrativ a tribunalului. Instanța soluționează cererea în camera de consiliu, în termen de 48 de ore de la sesizare. Hotărârea este definitivă și irevocabilă. În ceea ce privește hotărârea prin care se aprobă lista spațiilor comerciale sau de prestări de servicii, proprietate privată a statului, care se află în administrarea lor, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local de sub autoritatea acestora, care urmează să fie vândute potrivit dispozițiilor acestei legi, potrivit art. 5 alin. (3), criticate în prezenta cauză, prefecții vor veghea ca hotărârea mai sus menționată să cuprindă toate spațiile comerciale sau de prestări de servicii care cad sub incidența prezentei legi. În acest scop, hotărârile consiliilor locale și ale consiliilor județene vor fi comunicate prefecților în termen de cel mult 3 zile de la adoptare și vor fi afișate la sediul primăriei, respectiv al consiliului județean. Prefectul va cere completarea sau modificarea listei, dacă este cazul, iar în situația în care se refuză solicitarea prefectului, acesta se va putea adresa instanței de contencios administrativ. Sesizarea și judecata se fac în procedură de urgență. Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă. În ceea ce privește raportul de evaluare și stabilirea prețului de vânzare, acestea, potrivit prevederilor art. 8 alin. (3), de asemenea criticate în prezenta cauză, pot fi contestate de persoanele interesate, în termen de 5 zile de la depunerea raportului, la secția de contencios administrativ a tribunalului. Judecata se face de urgență, cu citarea contestatorului, a comisiei și a evaluatorului. Comisia este reprezentată de președintele acesteia. Participarea procurorului este obligatorie. Hotărârea este definitivă. … 17.Față de această împrejurare, nemulțumirea autoarei excepției de neconstituționalitate constă, în esență, în faptul că hotărârea pronunțată de către instanța de contencios administrativ, în situațiile mai sus menționate, este definitivă, fiind lipsită de căi de atac, ceea ce este neconstituțional în opinia sa, susținând că actualul cadru legislativ în materia contenciosului administrativ, reglementat de Legea nr. 554/2004, este în contradicție cu aceste norme speciale, inclusiv în ceea ce privește calitatea procesuală a Comisiei pentru vânzarea spațiilor comerciale sau de prestări servicii. … 18.Curtea constată că soluția legislativă criticată a mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia nr. 1549 din 17 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 9 februarie 2010, Decizia nr. 609 din 21 septembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 1 noiembrie 2006, și Decizia nr. 161 din 28 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 27 martie 2006.  … 19.Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții care să prevadă căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, stabilind în art. 129 că acestea se exercită în condițiile legii. Curtea a arătat că accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac [Decizia nr. 161 din 28 februarie 2006, precitată, și Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994]. … 20.De altfel, nici Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu prevede un dublu grad de jurisdicție, această garanție procedurală existând doar în materie penală, potrivit art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenție, în timp ce în celelalte domenii are aplicabilitate textul art. 13 din Convenție. Astfel, textul art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale presupune doar existența posibilității efective de a supune judecății unei instanțe naționale cazul violării unui drept consacrat de Convenție, sens în care este Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 26 octombrie 2000, pronunțată în Cauza Kudla împotriva Poloniei, și, în consecință, nu impune un anumit număr al gradelor de jurisdicție sau un anumit număr al căilor de atac [Decizia nr. 843 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 31 iulie 2008]. … 21.Decizia nr. 500 din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 18 iulie 2012, menționată în motivarea excepției de neconstituționalitate, a vizat norme ce reglementau în materie contravențională, materie care beneficiază de un regim juridic similar cu materia penală în ceea ce privește căile de atac. Prin urmare, considerentele acestei decizii nu sunt incidente în prezenta cauză, întrucât normele criticate nu reglementează în domeniile antereferite. … 22.Cu privire la dispozițiile criticate, Curtea a reținut că prevederile art. 8 alin. (3) din Legea nr. 550/2002 constituie expresia transpunerii în legislație a principiului constituțional privind controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ. Astfel, prin textele de lege criticate se asigură accesul la o instanță judecătorească, respectiv secția de contencios administrativ a tribunalului, a persoanelor nemulțumite de prețul stabilit prin raportul de evaluare întocmit de persoanele autorizate, potrivit legii, selectate de comisiile pentru vânzarea spațiilor comerciale sau de prestări de servicii constituite în localitățile în care există spații care cad sub incidența Legii nr. 550/2002. Așadar, întrucât actul administrativ este supus controlului judecătoresc, critica cu un atare obiect este lipsită de temei constituțional [Decizia nr. 1549 din 17 noiembrie 2009 și Decizia nr. 161 din 28 februarie 2006, precitate]. … 23.Aceste considerente se aplică mutatis mutandis și în prezenta cauză, astfel că nu se poate reține pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (1) și alin. (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 privind dreptul la apărare și ale art. 129 referitor la căile de atac. … 24.Cu privire la prevederile art. 120 și art. 121 din Constituție, invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că acestea consacră principiile pe care administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază, respectiv principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice, iar autoritățile administrației publice prin intermediul cărora se realizează autonomia locală în comune și în orașe sunt consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii; consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe. … 25.Sub acest aspect, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că principiul autonomiei locale nu exclude obligația autorităților administrației publice locale de a respecta legile cu caracter general, aplicabile pe întreg teritoriul țării, recunoscând existența unor interese locale specifice, distincte, dar care nu sunt în contradicție cu interesele naționale. În acest sens sunt dispozițiile art. 120 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe“, precum și prevederile constituționale ale art. 137 alin. (4), care stabilesc că „Bugetele locale se elaborează, se aprobă și se execută în condițiile legii“ [a se vedea Decizia nr. 127 din 3 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 30 martie 2009]. … 26.Ca atare, în cauză, se pune problema aplicării principiului autonomiei locale în cadrul organizării administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale, iar nu problema unei autonomii de decizie în afara cadrului legal, care este general obligatoriu. … 27.Din conținutul acestor norme constituționale reiese că limitele și condițiile în care se realizează autonomia locală sunt stabilite de legiuitor, iar în aplicarea acestor dispoziții constituționale a fost adoptată, spre exemplu, Legea administrației publice locale nr. 215/2001, care la art. 21 alin. (2) prevede că în justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean. În prezent, prin art. 109 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ se prevede că reprezentarea în justiție a unităților administrativ-teritoriale se asigură de către primar sau de către președintele consiliului județean, iar atribuția de reprezentare în justiție poate fi exercitată în numele primarului sau, după caz, al președintelui consiliului județean de către consilierul juridic din aparatul de specialitate ori de către un avocat angajat în condițiile legii. … 28.În ceea ce privește susținerea cu privire la calitatea procesuală a Comisiei pentru vânzarea spațiilor comerciale sau de prestări de servicii, astfel cum se precizează și mai sus, se constată că, în această materie, legiuitorul, în virtutea prerogativelor sale constituționale, a stabilit o procedură specială, distinctă de regulile de drept comun. Astfel, raportul de evaluare și stabilirea prețului de vânzare pot fi contestate de persoanele interesate la secția de contencios administrativ a tribunalului, iar judecata se face de urgență, cu citarea contestatorului, a comisiei care este reprezentată de președintele acesteia și a evaluatorului, precum și cu participarea obligatorie a procurorului.  … 29.Față de această împrejurare, excepția de neconstituționalitate raportată la dispozițiile constituționale ale art. 120 și ale art. 121 este neîntemeiată. … 30.În ceea ce privește invocarea în susținerea excepției de neconstituționalitate a încălcării/necorelării normelor criticate cu cele ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 sau ale Legii administrației publice locale nr. 215/2001, Curtea observă că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional realizează un control de constituționalitate a legilor și altor acte normative, ceea ce presupune controlul conformității acestora în raport cu dispozițiile Constituției, și nu are competența de a asigura coordonarea legislativă, atribuție ce revine, în mod exclusiv, autorității legiuitoare [a se vedea Decizia nr. 831 din 16 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2007]. … 31.În ceea ce privește pretinsul conflict dintre actele normative sau aplicarea cu prioritate a prevederilor uneia dintre legile în discuție, respectiv Legea nr. 550/2002 și/sau Legea nr. 554/2004, Curtea observă că interpretarea și aplicarea normelor la litigiul dedus judecății reprezintă atribuția instanțelor de judecată, iar pentru determinarea interesului există instituția recursului în interesul legii sau instituția hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.  … 32.Față de cele prezentate, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (3), art. 6 alin. (1) și (7),art. 8 alin. (3) și art. 9 alin. (3) din Legea nr. 550/2002, în raport cu dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (1) și alin. (3), ale art. 24 alin. (1) ale art. 120, ale art. 121, ale art. 124 alin. (2) și ale art. 129 urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. … 33.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Incitato Fortyogo – S.R.L. din Târgu Secuiesc în Dosarul nr. 1.486/119/2016 al Tribunalului Covasna – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 5 alin. (3), art. 6 alin. (1) și alin. (7), art. 8 alin. (3) și art. 9 alin. (3) din Legea nr. 550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Covasna – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 noiembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește