DECIZIA nr. 828 din 12 decembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 67 alin. (5) teza finală și ale art. 68 alin. (5) teza întâi din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cornel Teodor Volintiru în Dosarul nr. 10.380/4/2017 al Curții de Apel București – Secția I penală, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.633 D/2017. … 2.La apelul nominal lipsește autorul excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia penală nr. 1.068 din 5 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 10.380/4/2017, Curtea de Apel București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 67 alin. (5) teza finală și ale art. 68 alin. (5) teza întâi din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cornel Teodor Volintiru într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat de autorul excepției de neconstituționalitate împotriva unei sentințe prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile art. 67 alin. (5) teza finală din Codul de procedură penală au un caracter confuz și contradictoriu, întrucât dau posibilitatea instanței să respingă, ca inadmisibilă, cererea de recuzare, indiferent dacă este sau nu motivată, în condițiile în care obiectul cererii de recuzare privește compunerea respectivei instanțe. Se arată că, în ipoteza invocată, instanța de judecată nu beneficiază de prezumția de imparțialitate și independență. Referitor la prevederile art. 68 alin. (5) teza întâi din Codul de procedură penală, conform cărora cererea de recuzare se soluționează în 24 de ore, se susține că acestea încalcă dreptul la un proces echitabil, întrucât este imposibil ca persoana condamnată să formuleze apărări care să ajungă la instanță și să poată fi soluționate într-un interval de timp atât de scurt. Se arată că cele două prevederi legale criticate sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, fiind contrare dispozițiilor constituționale și convenționale invocate.  … 6.Curtea de Apel București – Secția I penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că dispozițiile legale criticate sunt clare, precise și previzibile și că respectă principiul egalității în drepturi a persoanelor, întrucât se aplică în mod egal tuturor destinatarilor legii, fără privilegii și fără discriminări. Se precizează că prevederile art. 67 alin. (5) teza finală și ale art. 68 alin. (5) teza întâi din Codul de procedură penală nu încalcă accesul liber la justiție, câtă vreme asupra cererii de recuzare se pronunță o instanță de judecată cu jurisdicție deplină, care se bucură de toate garanțiile de independență și imparțialitate, iar asigurarea unei căi de atac în această materie nu este impusă de reglementările internaționale la care România este parte. Se arată că soluționarea cererii de recuzare de către completul în fața căruia este formulată cererea nu constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil, întrucât acesta nu analizează temeinicia motivelor de recuzare, ci admisibilitatea cererii, prin raportare la condiții de formă prevăzute de dispozițiile Codului de procedură penală. Se susține că textele criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil, întrucât instanța de judecată care soluționează cererea de recuzare se bucură de toate garanțiile de independență și imparțialitate, chiar și atunci când însuși completul recuzat constată inadmisibilitatea cererii de recuzare. Referitor la termenul de 24 de ore, prevăzut la art. 68 alin. (5) din Codul de procedură penală, se arată că procedura de soluționare a cererii de recuzare are un caracter urgent, aspect care justifică termenul scurt, astfel reglementat. Se susține că formularea unei cereri de recuzare presupune cunoașterea prealabilă de către persoana care o promovează a motivelor ce stau la baza acesteia și că acordarea unui termen acesteia pentru detalierea sau fundamentarea motivelor ar fi de natură să prejudicieze grav interesele societății. În acest context, se subliniază că dreptul la apărare, mai ales în materie penală, trebuie exercitat cu bună-credință. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Cu privire la art. 67 alin. (5) din Codul de procedură penală, se arată că instanța în fața căreia este invocată cererea de recuzare nu se pronunță asupra fondului argumentelor invocate, ci verifică îndeplinirea condițiilor de formă prevăzute la art. 67 alin. (2)-(5) din Codul de procedură penală, motiv pentru care nu se poate susține că textul criticat încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare. Se arată, totodată, că existența unei cauze de recuzare determină nulitatea absolută a sentinței, conform art. 421 pct. 2 lit. b) coroborat cu art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, sau constituie temei al formulării unei contestații în anulare, conform art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală. Referitor la prevederile art. 68 alin. (5) din Codul de procedură penală, se susține că acestea sunt menite să asigure desfășurarea cu celeritate a procesului penal, fără a prejudicia caracterul echitabil al procedurii și dreptul la apărare al celui care a formulat cererea de recuzare. Se arată că este firesc ca petentul să cunoască de la bun început motivele pe care se întemeiază cererea de recuzare pe care o formulează și că nimic nu îl împiedică pe acesta ca la momentul prezentării la termenul stabilit să depună concluzii scrise sau să își susțină cererea printr-un avocat. Se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 1.016 din 29 noiembrie 2012.  … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 67 alin. (5) teza finală și ale art. 68 alin. (5) teza întâi din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: – Art. 67 alin. (5): „Nerespectarea condițiilor prevăzute la alin. (2)-(4) sau formularea unei cereri de recuzare împotriva aceleiași persoane pentru același caz de incompatibilitate cu aceleași temeiuri de fapt invocate într-o cerere anterioară de recuzare, care a fost respinsă, atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. Inadmisibilitatea se constată de procurorul sau de completul în fața căruia s-a formulat cererea de recuzare.“;  … – Art. 68 alin. (5): „Soluționarea abținerii sau recuzării se face, în cel mult 24 de ore, în camera de consiliu. Dacă apreciază necesar pentru soluționarea cererii, judecătorul sau completul de judecată, după caz, poate efectua orice verificări și poate asculta procurorul, subiecții procesuali principali, părțile și persoana care se abține sau a cărei recuzare se solicită.“  …  … 12.Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la calitatea legii, ale art. 11 cu privire la dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 16 referitor la egalitatea în fața legii, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 24 cu privire la dreptul la apărare și ale art. 148 alin. (2) referitor la integrarea în Uniunea Europeană.  … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 67 alin. (5) teza finală din Codul de procedură penală au mai făcut obiectul excepției de neconstituționalitate, prin raportare la critici similare, Curtea Constituțională pronunțând, în acest sens, Decizia nr. 440 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 2 noiembrie 2016, prin care a constatat constituționalitatea acestora. Prin decizia precitată, paragrafele 17-19, Curtea a reținut că prevederile legale criticate reglementează etapa examinării admisibilității în principiu a cererii de recuzare, prin raportare la prevederile art. 67 alin. (2)-(4) din Codul de procedură penală. Astfel, completul de judecată în fața căruia se formulează cererea de recuzare trebuie să examineze formal existența sau inexistența în conținutul cererii a unuia sau a mai multor temeiuri de fapt și de drept. Totodată, completul de judecată verifică dacă anterior nu a mai fost formulată o altă cerere de recuzare, față de același judecător, pentru același caz de incompatibilitate cu aceleași temeiuri de fapt. Curtea a constatat că, în baza dispozițiilor legale incidente, completul din care face parte judecătorul recuzat poate respinge ca inadmisibilă o cerere de recuzare doar în cazurile enumerate limitativ, în cuprinsul art. 67 alin. (5) din Codul de procedură penală. În măsura în care, în urma examenului de admisibilitate, în principiu, completul de judecată constată că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute în art. 67 alin. (2)-(4) din Codul de procedură penală pentru formularea cererii de recuzare, acesta are obligația de a trimite cererea de recuzare spre soluționare completului competent să o soluționeze. Potrivit dispozițiilor incidente în această materie, completul de judecată ce analizează în principiu recuzarea nu are posibilitatea de a respinge ca inadmisibilă cererea cu motivarea că aceasta este nefondată sau în mod vădit nefondată. … 14.Curtea a reținut că prin etapa examinării admisibilității în principiu a cererii de recuzare legiuitorul a avut în vedere limitarea abuzului de drept și a posibilităților de tergiversare a soluționării cauzelor, în deplină concordanță cu cerințele dreptului la un proces echitabil. De altfel, reglementarea procedurii de soluționare a cererilor de recuzare, în ansamblu, reflectă preocuparea legiuitorului pentru asigurarea celerității acestei proceduri, respectiv pentru soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, prin împiedicarea tergiversării acestora, corespunzător cerințelor impuse de art. 21 din Legea fundamentală (a se vedea Decizia nr. 526 din 19 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 1 iunie 2011).  … 15.Cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 68 alin. (5) teza întâi din Codul de procedură penală, Curtea reține că acestea au mai făcut obiectul excepției de neconstituționalitate, prin raportare la critici similare, Curtea Constituțională pronunțând în acest sens Decizia nr. 242 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 10 iulie 2019, prin care a constatat constituționalitatea acestora.  … 16.Prin Decizia nr. 242 din 16 aprilie 2019, precitată, paragrafele 17-21, Curtea a reținut că procedura de soluționare a cererii de recuzare nu îmbracă forma unui contencios care să reclame un tratament jurisdicțional, ci este vorba de o chestiune de administrare a actului de justiție. Cu alte cuvinte, procedura asupra cercetării și judecării cererii de recuzare este o procedură incidentală, al cărei obiect este cu totul distinct de obiectul propriu al procesului penal la care se referă, această procedură nu are caracter jurisdicțional penal în sens material, ci caracter administrativ-judiciar, iar actele ce se îndeplinesc în această procedură îi dau un caracter jurisdicțional numai în sens formal. … 17.Instanța de contencios constituțional a reținut că, potrivit prevederilor constituționale ale art. 126 alin. (2), „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, iar, potrivit dispozițiilor art. 127 din Constituție, „Ședințele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege“. De asemenea, Curtea a luat în considerare și prevederile cuprinse în art. 129 din Constituție, potrivit cărora „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. Având în vedere aceste prevederi constituționale, Curtea a statuat că legiuitorul este unica autoritate competentă să reglementeze procedura de judecată, cazurile în care ședințele de judecată nu sunt publice, precum și căile de atac și condițiile exercitării acestora. Așa fiind, Curtea a reținut că reglementarea procedurii de soluționare a cererilor de recuzare este în deplină concordanță cu prevederile constituționale, având în vedere că aceasta face parte integrantă din procedura de judecată. … 18.De asemenea, Curtea a reținut că reglementarea procedurii de soluționare a cererilor de recuzare reflectă preocuparea legiuitorului pentru asigurarea celerității acestei proceduri de judecată. … 19.În aceste condiții, Curtea a constatat că soluționarea cererilor de recuzare, potrivit noii reglementări, trebuie însoțită, de asemenea, de dezideratul asigurării celerității acestei proceduri, tocmai pentru a nu se impieta asupra soluționării în ansamblu a cauzei. De altfel, Curtea a observat că, potrivit tezei a doua a alin. (5) al art. 68 din Codul de procedură penală, „dacă apreciază necesar pentru soluționarea cererii“, judecătorul sau completul de judecată, după caz, poate efectua orice verificări și poate asculta procurorul, subiecții procesuali principali, părțile și persoana care se abține sau a cărei recuzare se solicită. … 20.Curtea a reținut, totodată, că, deși procedura soluționării cererii de recuzare nu este în principiu publică, nimic nu împiedică partea care a formulat cerere de recuzare ca, în cazul prezentării la termenul stabilit, să depună concluzii scrise la dosarul cauzei sau chiar să își susțină prin avocat cererea. … 21.Având în vedere toate cele arătate, Curtea a constatat că prevederile art. 68 alin. (5) din Codul de procedură penală sunt în acord cu dispozițiile constituționale și convenționale referitoare la dreptul la un proces echitabil. … 22.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența anterior invocată, atât considerentele, cât și soluția mai sus analizate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 23.Distinct de cele reținute prin Decizia nr. 242 din 16 aprilie 2019, referitor la termenul de 24 de ore, prevăzut la art. 68 alin. (5) din Codul de procedură penală, Curtea reține că procedura de soluționare a cererii de recuzare are un caracter urgent, aspect care justifică termenul scurt, astfel reglementat, și, de asemenea, că formularea unei cereri de recuzare presupune cunoașterea prealabilă de către cel care o promovează a motivelor care stau la baza acesteia. Așa fiind, acordarea unui termen persoanei care formulează o cerere de recuzare, pentru detalierea sau fundamentarea motivelor, ar fi de natură să prejudicieze grav interesele societății, dreptul la apărare, mai ales în materie penală, impunându-se a fi exercitat cu bună-credință.  … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cornel Teodor Volintiru în Dosarul nr. 10.380/4/2017 al Curții de Apel București – Secția I penală și constată că dispozițiile art. 67 alin. (5) teza finală și ale art. 68 alin. (5) teza întâi din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește