DECIZIA nr. 827 din 9 decembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 56 alin. (3) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, excepție ridicată de Mirela Cottea în Dosarul nr. 18.953/300/2016* al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 222D/2019. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției, domnul avocat Ioan Vladimir Olteanu, în calitate de apărător ales, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autoarea excepției a depus la dosar note scrise în susținerea criticilor de neconstituționalitate formulate, la care a anexat hotărârile judecătorești pronunțate în cauză și extrase de pe portalul instanțelor judecătorești în care sunt menționate dosare având ca obiect soluționarea unor plângeri formulate împotriva refuzului nejustificat al executorului judecătoresc de a întocmi un anumit act. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Astfel, se susține, în esență, că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 și 21, fiind lipsite de claritate și predictibilitate, așa încât, pentru o corectă și constituțională interpretare, acest text trebuie să prevadă citarea tuturor părților din raportul execuțional. Se menționează că, prin Decizia nr. 1.545 din 17 noiembrie 2009, Curtea Constituțională a apreciat că textul criticat este destul de clar, în sensul că se citează toate părțile, însă practica judiciară a infirmat această soluție a instanței de contencios constituțional. Se arată că, potrivit portalului instanțelor judecătorești, în dosarele având ca obiect soluționarea unor astfel de plângeri sunt părți petenții și executorul judecătoresc, fără participarea tuturor părților din raportul execuțional. Se susține că practica judiciară nu procedează la interpretarea normelor criticate în sensul că aceste plângeri se judecă cu citarea tuturor părților din dosarul de executare. Prin urmare, pronunțarea unei hotărâri judecătorești în procedura prevăzută de art. 56 alin. (3) din Legea nr. 188/2000, în condițiile în care textul nu prevede cu claritate și predictibilitate obligativitatea citării tuturor părților din raportul execuțional, încalcă dreptul la apărare, principiul egalității în drepturi și liberul acces la justiție. Ca atare, textul criticat este lipsit de predictibilitate din perspectivă constituțională. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, întrucât criticile formulate vizează interpretarea și aplicarea legii de către instanțele judecătorești, și, în subsidiar, ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 1.545 din 17 noiembrie 2009. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 15 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 18.953/300/2016*, Tribunalul București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (3) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești. Excepția a fost ridicată de Mirela Cottea în calea de atac a recursului declarat împotriva Sentinței civile nr. 11.066 din 28 septembrie 2016, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva refuzului executorului judecătoresc de a întocmi un anumit act în cadrul procedurii executării silite. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile criticate sunt neconstituționale în măsura în care sunt interpretate în sensul că trebuie citate doar partea care formulează cererea și executorul judecătoresc, și nu toate părțile din dosarul de executare, întrucât dreptul la un proces echitabil presupune și faptul ca persoana care urmează a fi afectată prin hotărârea pronunțată să aibă cunoștință de existența dosarului, în sensul de a fi citată și a putea formula apărări. În speța în care a fost ridicată excepția, măsura solicitată de reclamant, respectiv emiterea actului de adjudecare, avea consecințe directe asupra patrimoniului autoarei excepției, întrucât imobilul adjudecat trecea din patrimoniul său în cel al reclamantului. Ca atare, autoarea excepției susține că, prin neintroducerea sa în cauză, nu a putut formula apărări care să conducă la respingerea cererii reclamantului, deși existau atât argumente de fond, cât și argumente procedurale în acest sens. … 7.În final, se afirmă că „sintagma «apărarea drepturilor» folosită în cuprinsul art. 21 alin. (1) din Constituție vizează și ipoteza defensivă, de apărare în fața exercitării abuzive a unor drepturi“. … 8.Tribunalul București – Secția a V-a civilă apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autoarei excepției prezent la ședința publică, notele scrise depuse la dosar de autoarea excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 56 alin. (3) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: „Judecarea plângerii se face cu citarea părților.“ … 13.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 21 privind accesul liber la justiție, raportat la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, relativ la executorii judecătorești, în jurisprudența sa a statuat că aceștia „sunt învestiți cu îndeplinirea unui serviciu de interes public, iar activitatea acestora se înfăptuiește în condițiile legii, cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale părților și ale altor persoane interesate, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de apartenență politică, de avere sau de origine socială. În exercitarea rolului său activ, executorul judecătoresc folosește toate mijloacele prevăzute de lege în vederea realizării integrale și cu celeritate a obligației prevăzute în titlul executoriu“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 153 din 14 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 20 mai 2019, paragraful 25). … 15.Curtea observă că dispozițiile art. 56 din Legea nr. 188/2000 sunt cuprinse în capitolul V: „Desfășurarea activității executorilor judecătorești“ și stabilesc că refuzul executorului judecătoresc de a îndeplini atribuțiile prevăzute la art. 7 lit. b)-i) din lege – respectiv: notificarea actelor judiciare și extrajudiciare; comunicarea actelor de procedură; recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanțe; aplicarea măsurilor asigurătorii dispuse de instanța judecătorească; constatarea unor stări de fapt în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă; întocmirea proceselor-verbale de constatare, în cazul ofertei reale, urmate de consemnarea sumei de către debitor, potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă; întocmirea, potrivit legii, a protestului de neplată a cambiilor, biletelor la ordin și a cecurilor, după caz; orice alte acte sau operațiuni date de lege în competența lui – se motivează, dacă părțile stăruie în cererea de îndeplinire a acestora, în termen de cel mult 5 zile de la data refuzului. În situația refuzului nejustificat de îndeplinire a atribuțiilor menționate, partea interesată poate introduce plângere, în termen de 5 zile de la data la care a luat cunoștință de acest refuz, la judecătoria în a cărei rază teritorială își are sediul biroul executorului judecătoresc. Judecarea plângerii se face cu citarea părților, hotărârea judecătoriei este supusă numai apelului, iar executorul judecătoresc este obligat să se conformeze hotărârii judecătorești rămase definitivă. Așadar, dispozițiile art. 56 din Legea nr. 188/2000 reglementează calea de atac pe care o are la dispoziție partea interesată, respectiv plângerea împotriva refuzului nejustificat al executorului judecătoresc de a întocmi un anumit act în cadrul procedurii executării silite, alin. (3) – criticat prin prezenta excepție – stabilind că judecarea plângerii se face cu citarea părților. Prin urmare, plângerea împotriva refuzului executorului judecătoresc, reglementată de dispozițiile art. 56 din Legea nr. 188/2000, este singurul mijloc procesual prin care se poate soluționa nemulțumirea unei persoane interesate în executare împotriva unui pretins refuz al executorului judecătoresc. … 16.Relativ la aceste dispoziții, prin Decizia nr. 1.545 din 17 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 26 ianuarie 2010, analizând constituționalitatea dispozițiilor art. 53 și 58 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, devenite art. 56 și 61 în forma republicată a legii, Curtea a statuat că „în ceea ce privește participarea părților la judecarea cererilor adresate instanței, în cazul plângerii introduse la judecătoria în a cărei rază teritorială își are sediul biroul executorului judecătoresc, dispozițiile art. 53 alin. (3) din Legea nr. 188/2000 prevăd că judecarea plângerii se face cu citarea părților, deci a tuturor persoanelor implicate în raportul juridic execuțional. În ceea ce privește contestația la executare, aceasta se judecă, potrivit dispozițiilor art. 402 din Codul de procedură civilă, cu procedura prevăzută pentru judecată în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător, deci inclusiv sub aspectul participării părților la judecată. Prin urmare, Curtea constată că motivele pe care se întemeiază excepția de neconstituționalitate nu pot fi primite, textele de lege criticate oferind suficiente garanții pentru asigurarea accesului la justiție și a dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituție.“ … 17.Cât privește susținerea potrivit căreia dreptul la un proces echitabil presupune și faptul ca persoana care urmează a fi afectată prin hotărârea pronunțată să aibă cunoștință de existența dosarului, Curtea reține că atât în vechea, cât și în actuala reglementare procesual civilă, debitorul este parte a raportului juridic execuțional și, potrivit art. 60 și 61 din Legea nr. 188/2000, actele executorilor judecătorești sunt supuse, în condițiile legii, controlului instanțelor judecătorești competente, iar cei interesați sau vătămați prin actele de executare pot formula contestație la executare, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă. Ca atare, având în vedere cele menționate, Curtea constată că prevederile de lege criticate, stabilind că judecarea plângerii formulate împotriva refuzului nejustificat al executorului judecătoresc de a întocmi un anumit act în cadrul procedurii executării silite se face cu citarea părților, impun pentru instanța judecătorească stabilirea cadrului procesual prin citarea tuturor persoanelor implicate în raportul juridic execuțional și nu contravin dispozițiilor constituționale invocate, așa cum susține autoarea excepției, ci garantează dreptul la un proces echitabil consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituție. Prin urmare, faptul că în această procedură nu au fost citate toate părțile, așa cum reglementează dispozițiile art. 56 alin. (3) din Legea nr. 188/2000, nu constituie un viciu de neconstituționalitate a prevederii criticate, ci o problemă de aplicare a normelor legale incidente în procedura executării silite a cărei competență de verificare cade în sarcina instanțelor judecătorești ierarhic superioare, iar nu a instanței de contencios constituțional. … 18.De asemenea, Curtea reține că, deși autoarea excepției invocă în mod formal art. 16 din Legea fundamentală, în realitate, aceasta nu motivează pretinsa contrarietate a prevederilor de lege criticate cu dispozițiile constituționale invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate. Prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. … 19.Cu privire la susținerile reprezentantului autoarei excepției de neconstituționalitate de a se analiza, în mod suplimentar, încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, din perspectiva clarității și predictibilității textului de lege criticat, Curtea constată că nu poate primi această solicitare, întrucât, potrivit jurisprudenței sale, temeiurile excepției de neconstituționalitate sunt cele precizate prin încheierea de sesizare a instanței de judecată în fața căreia a fost invocată excepția, astfel că în fața Curții Constituționale nu pot fi invocate alte temeiuri ale excepției decât cele stabilite prin încheierea de sesizare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Decizia nr. 272 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 4 septembrie 2013, sau Decizia nr. 332 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 2 iulie 2019). … 20.În final, Curtea reține că, în jurisprudența sa, prin Decizia nr. 388 din 27 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2015, paragraful 14, și Decizia nr. 417 din 16 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 19 octombrie 2016, paragraful 22, a statuat că, în procedura de executare, „actul de adjudecare este un act de autoritate publică întocmit cu respectarea normelor și formalităților legale, iar persoana care dobândește bunul valorificat prin vânzarea la licitația publică este convinsă că a participat la o procedură legală, desfășurată cu respectarea strictă a exigențelor legale în materia executării silite, prin procedura execuțională privind adjudecarea urmărindu-se realizarea efectivă a dreptului și restabilirea urgentă a ordinii sociale esențiale statului de drept“. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mirela Cottea în Dosarul nr. 18.953/300/2016* al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 56 alin. (3) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește