DECIZIA nr. 827 din 12 decembrie 2017

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. g) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Georgeta Doina Maximovici și Raluca Andriescu în Dosarul nr. 1.059/45/2015 al Curții de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.942D/2016. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 31 octombrie 2017, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ocazie cu care Curtea, constatând că, fie nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, fie s-a cerut întreruperea deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, potrivit art. 57,art. 58 alin. (1) teza întâi și alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale a dispus amânarea succesivă a pronunțării pentru 7 noiembrie 2017, 28 noiembrie 2017, 7 decembrie 2017 și 12 decembrie 2017, dată la care a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea din 30 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.059/45/2015, Curtea de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. g) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Georgeta Doina Maximovici și Raluca Andriescu în dosarul cu numărul de mai sus având ca obiect soluționarea unei cauze penale aflată în faza de judecată în care se fac cercetări cu privire la săvârșirea mai multor infracțiuni între care și cea prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile art. 1 lit. g) din Legea nr. 78/2000 încalcă dispozițiile constituționale referitoare la statul de drept, în componenta sa privind garantarea cetățenilor, la claritatea legilor, la tratatele internaționale privind drepturile omului, la accesul liber la justiție și la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, deoarece, având în vedere că legea limitează aplicarea dispozițiilor sale la anumite persoane, ar trebui menționat în mod obligatoriu în care categorie se încadrează notarul public. Astfel, acesta nu se încadrează în niciuna dintre persoanele vizate de art. 1 lit. a) – care exercită o funcție publică, indiferent de modul în care au fost învestite, în cadrul autorităților publice sau instituțiilor publice, lit. b) – care îndeplinesc, permanent sau temporar, potrivit legii, o funcție sau o însărcinare, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența, în cadrul serviciilor publice, regiilor autonome, societăților comerciale, companiilor naționale, societăților naționale, unităților cooperatiste sau al altor agenți economici, lit. c) – care exercită atribuții de control, potrivit legii, lit. d) – care acordă asistență specializată unităților prevăzute la lit. a) și b), în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența, lit. e) – care, indiferent de calitatea lor, realizează, controlează sau acordă asistență specializată, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența, cu privire la: operațiuni care antrenează circulația de capital, operațiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operațiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare și cele asimilate acestora, tranzacții comerciale interne și internaționale ori lit. f) – care dețin o funcție de conducere într-un partid sau într-o formațiune politică, într-un sindicat, întro organizație patronală ori într-o asociație fără scop lucrativ sau fundație. Așa fiind, dispozițiile art. 1 lit. g) din Legea nr. 78/2000 sunt lipsite de previzibilitate atât timp cât sunt redactate într-o manieră generală, făcând trimitere la „alte persoane fizice decât cele prevăzute la lit. a)-f)“. Or, tocmai această trimitere generală este de natură să înlăture efectiv limitările impuse la art. 1 lit. a)-f). Mai mult, textul nu se raportează concret la o lege de același rang care să stabilească categorii de persoane ce ar intra sub incidența Legii nr. 78/2000. … 5.Curtea de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în cauză fiind vorba de interpretarea și aplicarea legii. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat în Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, că însemnătatea noțiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul textului despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ca persoana interesată să fie nevoită să recurgă la o consiliere pentru a evalua, la nivel rezonabil în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea decurge dintr-o anumită acțiune (a se vedea, între altele, Hotărârea din 13 iulie 1995, pronunțată în Cauza Tolstoy Miloslavsky împotriva Regatului Unit, paragraful 37). Acest lucru se întâmplă de obicei cu profesioniștii, obișnuiți să facă dovada unei mari prudențe în exercitarea meseriei lor. De asemenea se poate aștepta de la ei să acorde o atenție deosebită evaluării riscurilor pe care le implică (Hotărârea din 11 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 35).  … 6.În teorie s-a arătat că norma de față se completează cu norme din alte legi, neputând fi vorba decât de o legislație primară care cuprinde dispoziții privind anumite activități publice sau de interes public, precum și despre dispoziții din dreptul penal. De asemenea au fost identificate, tot în teorie, persoane care ar intra sub incidența art. 1 lit. g) din Legea nr. 78/2000, fiind enumerate persoane cu atribuții în procesele de privatizare, lichidatorii – din momentul preluării funcției, al depunerii semnăturii la registrul comerțului (art. 246 din Legea nr. 31/1990), reprezentanții permanenți ai societăților lichidatoare (art. 247 din Legea nr. 31/1990), brokerul, funcționarul (altul decât cel public) în tranzacțiile financiare, tăinuitorul, contrabandistul, favorizatorul unei infracțiuni de mare corupție etc. … 7.De altfel, Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa, că enumerarea art. 1 din Legea nr. 78/2000 nu ar trebui să fie exhaustivă. Astfel, „previzibilitatea și predictibilitatea unei norme presupun că destinatarul acesteia are reprezentarea unei astfel de calități în virtutea căreia este obligat să-și modeleze conduita. Așa fiind, faptul că prevederile legale criticate se aplică tuturor persoanelor care exercită atribuții de control, potrivit legii, are indubitabil un înțeles univoc, legiuitorul nefiind obligat, pentru a consfinți caracterul constituțional, să procedeze la o enumerare exhaustivă a acestora“ (a se vedea Decizia nr. 234 din 19 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 3 aprilie 2009). … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 9.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Astfel, având în vedere dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, normele juridice nu există izolat, ci ele trebuie raportate la întreg ansamblul normativ din care fac parte. În acest context, face trimitere la expunerea de motive a noului Cod penal în care legiuitorul a oferit două exemple de persoane care se încadrează în dispozițiile art. 175 alin. (2) din Codul penal, și anume notarii publici (Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995) și executorii judecătorești (Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești). … 10.Referindu-se la această categorie de persoane asimilate funcționarilor publici, legiuitorul a apreciat că, deși aceste persoane nu sunt propriu-zis funcționari publici, ele exercită atribute de autoritate publică ce le-au fost delegate printr-un act al autorității statale competente și sunt supuse controlului acesteia. … 11.Așadar, atât din exemplele oferite de legiuitor, cât și din referirea la exercitarea atributelor de autoritate publică, pe baza delegării printr-un act al autorității statale, rezultă că dispozițiile art. 175 alin. (2) din Codul penal privesc persoane care nu îi exercită atribuțiile în cadrul unui sistem public, ci persoane care exercită un serviciu de interes public, pe baza învestirii de către autoritățile publice sau sub controlul ori supravegherea acestora, fără a fi angajate în unități de stat ale unui sistem public. … 12.Din această perspectivă, analizând art. 1 lit. g) din Legea nr. 78/2000, se poate ajunge la constatarea că legea întrunește suficiente repere pentru a putea considera că notarii pot fi incluși în categoria persoanelor de la art. 1 lit. g) din Legea nr. 78/2000, legiuitorul nefiind obligat, pentru a consfinți caracterul constituțional, să procedeze la o enumerare exhaustivă a acestora. … 13.Astfel cum Curtea Constituțională a statuat în mai multe rânduri, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. … 14.În ce privește accesul liber la justiție, esențial este principiul realizării justiției de către instanțele judecătorești, regulă potrivit căreia numai organele judecătorești sunt competente să rezolve conflictele de interese care izvorăsc din încălcarea legii sau din nesocotirea obligațiilor contractuale. În acest sens, art. 126 alin. (1) din Constituție prevede că „Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege“. Or, în prevederea legală criticată nu există o dispoziție care să încalce art. 21 din Constituție. … 15.Referitor la critica raportată la art. 53 din Constituție, Avocatul Poporului menționează că reglementarea contestată nu reprezintă o restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ci o garanție de natură să confere o autoritate morală de necontestat persoanelor care exercită un serviciu de interes public. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 lit. g) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, care au următorul conținut: – Art. 1 lit. g): (1)Prezenta lege instituie măsuri de prevenire, descoperire și sancționare a faptelor de corupție și se aplică următoarelor persoane: […]g)alte persoane fizice decât cele prevăzute la lit. a)-f), în condițiile prevăzute de lege. …  …  … 19.Autoarele excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, art. 1 alin. (5) referitor la calitatea legilor, art. 20 referitor la Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la Accesul liber la justiție și art. 53 referitor la Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție reglementează cu privire la categoriile de persoane care intră sub incidența sa. Astfel, după ce în art. 1 lit. a)-f) s-a reglementat că acestea pot fi persoane:• care exercită o funcție publică în cadrul autorităților publice sau instituțiilor publice; • care îndeplinesc, permanent sau temporar, potrivit legii, o funcție sau o însărcinare, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența, în cadrul serviciilor publice, regiilor autonome, societăților comerciale, companiilor naționale, societăților naționale, unităților cooperatiste sau al altor agenți economici;• care exercită atribuții de control, potrivit legii;• care acordă asistență specializată unităților prevăzute la lit. a) și b), în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența;• care controlează sau acordă asistență specializată, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența, cu privire la: operațiuni care antrenează circulația de capital, operațiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operațiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare și cele asimilate acestora, tranzacții comerciale interne și internaționale;• care dețin o funcție de conducere într-un partid sau într-o formațiune politică, într-un sindicat, într-o organizație patronală ori într-o asociație fără scop lucrativ sau fundație, legiuitorul a stabilit că intră sub incidența prevederilor Legii nr. 78/2000 și alte persoane fizice, în condițiile prevăzute de lege [art. 1 lit. g)]. … 21.Astfel, autoarele excepției pornesc de la premisa potrivit căreia notarii publici nu se încadrează în niciuna dintre persoanele vizate de art. 1 lit. a)-f) din Legea nr. 78/2000 și, prin urmare, singurul text în baza căruia puteau fi cercetate pentru infracțiuni de corupție [art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal] îl constituie art. 1 lit. g) din aceeași lege, pe care îl apreciază ca fiind neconstituțional, deoarece este lipsit de previzibilitate atât timp cât este redactat într-o manieră generală. … 22.Cu privire la această critică, Curtea constată că o componentă a acesteia vizează sarcina de a stabili dacă, în funcție de fapta săvârșită, notarii publici răspund sau nu pentru săvârșirea vreunei infracțiuni prevăzute de Legea nr. 78/2000. Or, acesta este atributul exclusiv al instanței de judecată, singura în măsură să aplice legea într-o cauză concretă. … 23.În ce privește componenta de constituționalitate a criticilor formulate de autoarele excepției, Curtea constată că prin sintagma „alte persoane fizice decât cele prevăzute la lit. a)-f), în condițiile prevăzute de lege“ din cuprinsul art. 1 lit. g) din Legea nr. 78/2000, legiuitorul, pentru anumite infracțiuni din acest act normativ, nu a făcut trimitere la art. 1 lit. a)-f) din Legea nr. 78/2000, subiectul activ al infracțiunii de corupție/asimilate infracțiunii de corupție fiind stabilit în chiar conținutul normativ al infracțiunii în cauză.  … 24.Astfel, pentru a înțelege care este rațiunea textului criticat, este necesară o analiză sistematică a prevederilor Legii nr. 78/2000, sens în care capitolul III intitulat Infracțiuni este structurat în secțiunea 1 unde se regăsesc Categorii de infracțiuni – art. 5, în secțiunea a 2-a unde se regăsesc Infracțiuni de corupție – art. 6-9, în secțiunea a 3-a unde se regăsesc Infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție – art. 10-16, în secțiunea a 4-a unde au fost reglementate infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție, dar care au fost abrogate prin art. 79 pct. 10 din titlul II al Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal – art. 17-18 și în secțiunea a 4^1-a unde se regăsesc Infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene – art. 18^1-18^5. … 25.Analizând aceste prevederi referitoare la categoriile de infracțiuni, se poate desprinde cu ușurință concluzia că însăși Legea nr. 78/2000, în conținutul ei, stabilește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a avea calitatea de subiect activ al infracțiunilor prevăzute în această lege. Prin urmare, în orice text de incriminare din Legea nr. 78/2000 se poate prevedea un alt subiect activ al infracțiunii decât cel la care se face referire în art. 1 lit. a)-f) din aceeași lege, dispoziția criticată fiind una extrem de firească. Așa fiind, art. 1 lit. g) din Legea nr. 78/2000 este un articol care nu se aplică niciodată singur, fiind un articol care arată că în cuprinsul textului de incriminare se pot prevedea în mod expres și alți subiecți activi, iar destinatarul legii, citind textul de incriminare, poate afla cu ușurință dacă este sau nu subiect activ al unei fapte penale. … 26.Pe de altă parte, prin sintagma criticată se poate desprinde și concluzia potrivit căreia „în condițiile prevăzute de lege“ se înțelege o lege extranee Legii nr. 78/2000, în măsura în care legiuitorul o face, reglementând în cuprinsul acesteia că anumite persoane, strict și limitativ determinate pot fi subiect activ al infracțiunilor de corupție. … 27.Curtea mai constată că, în concordanță cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta privind calitatea legilor, dispozițiile legale criticate sunt clare și neechivoce, întrucât destinatarul normei penale de incriminare are posibilitatea să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea ei, sens în care își poate adapta conduita în mod corespunzător. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012) că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze, însă, previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, și Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011). … 28.Totodată, drept consecință logică a principiului conform căruia legile trebuie să fie de aplicabilitate generală, formularea actelor normative nu este întotdeauna exactă, folosirea unor caracterizări generale fiind preferată unor liste exhaustive (a se vedea Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 31). Rezultă că interpretarea acestor norme depinde de practică și nu încape îndoială că instanțele interne sunt cele mai în măsură să examineze și să interpreteze legislația națională; o astfel de interpretare nu este în sine incompatibilă cu art. 7 din Convenție [a se vedea García Ruiz împotriva Spaniei (MC), nr. 30544/96, paragraful 28, CEDO 1999-I; Streletz, Kessler și Krenz împotriva Germaniei (MC), nr. 34044/96, 35532/97 și 44801/98, paragraful 50, CEDO 2001-II; și Sud Fondi S.r.l. și alții, paragraful 108]. … 29.De aceea, nu poate fi primită susținerea potrivit căreia destinatarii dispozițiilor legale criticate nu își pot adapta conduita în funcție de conținutul lor, deoarece acestea sunt suficient de clare și de previzibile, sens în care, prin „alte persoane fizice decât cele prevăzute la lit. a)-f), în condițiile prevăzute de lege“, legiuitorul a avut în vedere persoanele desemnate de Legea nr. 78/2000 sau de o altă lege. … 30.Cu privire la celelalte temeiuri constituționale invocate, Curtea constată că autoarele excepției nu au arătat în ce constă contrarietatea reclamată. … 31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Georgeta Doina Maximovici și Raluca Andriescu în Dosarul nr. 1.059/45/2015 al Curții de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori și constată că dispozițiile art. 1 lit. g) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește