DECIZIA nr. 825 din 12 decembrie 2017

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 08/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 637 din 23 iulie 2018
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 1REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 1REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 1RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 1REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 1REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ART. 2REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 2REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 3REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 3REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 3REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 6REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 7REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 8REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 8REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 8REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 8REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ART. 8REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 9REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 9REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 9REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 9REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 9REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ART. 9REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 10REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 10REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 10REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ART. 10REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 10REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 10REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 11REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ART. 11REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 11REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 11REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 11REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 12REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ART. 12REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 12REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 12REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 12REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 12REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 13REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 13REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 13REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 13REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 13REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ART. 14REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 14REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 14REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 14REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 14REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 14REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ART. 15REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 15REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 15REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ART. 15REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 15REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 15REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 16REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ART. 16REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 16REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 16REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 16REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 16REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 17REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 17REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 17REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 17REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 18REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 18REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ART. 18REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 18REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 18REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 18REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 19REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 20REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 20REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 20REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ART. 20REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 20REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 20REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 21REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 21REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 21REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 21REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 21REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 21REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ART. 22REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 22REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 22REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 22REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 22REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ART. 22REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 23REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 23REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 23REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ART. 23REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 23REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 23REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 24REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ART. 24REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 24REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 24REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 24REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 25REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 25REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ART. 25REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 25REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 25REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 25REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 26REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 26REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ART. 26REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 26REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 26REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 26REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 27REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 27REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 27REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 27REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 27REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ART. 27REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 28REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 28REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 28REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 28REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ART. 28REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 28REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 29REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 29REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 29REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 30REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 30REFERIRE LADECIZIE 61 18/01/2007
ART. 30REFERIRE LADECIZIE 56 22/03/2000
ART. 32REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 35REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 148
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 45
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 135
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 135
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 36REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 36REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 38REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 39REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 40REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 41REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 135
ART. 41REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 41REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 41REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 41REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 135
ART. 43REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 43REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 44REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 47REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 53REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 54REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 55REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 57REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 57REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 57REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 57REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 58REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 58REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 58REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 58REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 58REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 58REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ART. 58REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009
ART. 59REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 59REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 59REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 59REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 45
ART. 59REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 135
ART. 59REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 59REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 59REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 59REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 59REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 59REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 59REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 60REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 60REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 60REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 6
ART. 60REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 60REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 60REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 60REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ART. 60REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 60REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 61REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 62REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 62REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 62REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 62REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009
ART. 62REFERIRE LACOD CIVIL 26/11/1864
ART. 63REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 63REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 63REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009
ART. 63REFERIRE LACOD CIVIL 26/11/1864
ART. 64REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 64REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 64REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009
ART. 65REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 65REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 65REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 9
ART. 65REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 65REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 65REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 65REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 65REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 7
ART. 66REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 66REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 66REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 66REFERIRE LACOD CIVIL 26/11/1864
ART. 67REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 67REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 67REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 67REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 68REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 68REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 509
ART. 68REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 68REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 68REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 69REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 69REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 69REFERIRE LACOD PR FISCALĂ 20/07/2015 ART. 348
ART. 69REFERIRE LACOD PR FISCALĂ 20/07/2015
ART. 69REFERIRE LADECIZIE 5 14/07/1992
ART. 70REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 70REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 70REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 135
ART. 70REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 70REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 135
ART. 70REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 70REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 71REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 71REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 71REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 71REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 71REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 72REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 72REFERIRE LACOD CIVIL 26/11/1864
ART. 72REFERIRE LACOD CIVIL 26/11/1864 ART. 969
ART. 73REFERIRE LADECIZIE 192 31/03/2005
ART. 73REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 73REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 74REFERIRE LADECIZIE 245 19/04/2016
ART. 74REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 74REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 75REFERIRE LADECIZIE 568 19/09/2017
ART. 75REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 75REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 75REFERIRE LADECIZIE 282 08/05/2014
ART. 75REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 45
ART. 75REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 135
ART. 75REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 135
ART. 76REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 76REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 148
ART. 76REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 77REFERIRE LADECIZIE 95 28/02/2017
ART. 77REFERIRE LADECIZIE 92 28/02/2017
ART. 77REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 77REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 77REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 7
ART. 77REFERIRE LADECIZIE 843 10/12/2015
ART. 77REFERIRE LADECIZIE 146 25/02/2010
ART. 77REFERIRE LADECIZIE 1470 10/11/2009
ART. 77REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 77REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 142
ART. 77REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 77REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 142
ART. 77REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 78REFERIRE LADECIZIE 95 28/02/2017
ART. 78REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 78REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 78REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 78REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 79REFERIRE LADECIZIE 101 07/03/2017
ART. 79REFERIRE LADECIZIE 639 27/10/2016
ART. 79REFERIRE LADECIZIE 433 21/06/2016
ART. 79REFERIRE LADECIZIE 254 05/05/2016
ART. 79REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 79REFERIRE LADECIZIE 94 27/02/2014
ART. 79REFERIRE LADECIZIE 203 06/03/2012
ART. 79REFERIRE LADECIZIE 171 08/02/2011
ART. 80REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 82REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 82REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 83REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 83REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 84REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 84REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 84REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 620 10/10/2017
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 619 10/10/2017
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 618 10/10/2017
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 617 10/10/2017
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 614 05/10/2017
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 571 19/09/2017
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 570 19/09/2017
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 569 19/09/2017
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 568 19/09/2017
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 567 19/09/2017
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 566 19/09/2017
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 565 19/09/2017
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 391 06/06/2017
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 367 30/05/2017
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 359 11/05/2017
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 358 11/05/2017
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 357 11/05/2017
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 240 06/04/2017
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 238 06/04/2017
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 95 28/02/2017
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 94 28/02/2017
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 93 28/02/2017
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 92 28/02/2017
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 35 19/01/2017
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 15 17/01/2017
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 696 24/11/2016
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 695 24/11/2016
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 639 27/10/2016
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 638 27/10/2016
ART. 85REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 85REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 85REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 86REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 86REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 87REFERIRE LADECIZIE 357 11/05/2017
ART. 88REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 88REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 88REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 88REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 88REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 88REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 88REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 88REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Fabian Niculae – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin- Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3,art. 5 alin. (2),art. 8 alin. (5),art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 6.394/1.748/2016 al Judecătoriei Cornetu și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.960D/2016.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.012D/2016, nr. 2.081D/2016, nr. 2.110D/2016, nr. 2.124D/2016, nr. 2.223D/2016, nr. 2.412D/2016, nr. 2.483D/2016, nr. 2.549D/2016, nr. 2.567D/2016, nr. 2.664D/2016, nr. 2.763D/2016, nr. 2.807D/2016, nr. 2.916D/2016, nr. 2.944D/2016, nr. 3.066D/2016, nr. 3.070D/2016, nr. 3.207D/2016, nr. 42D/2017, nr. 133D/2017 și nr. 201D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 6.910/231/2016 al Judecătoriei Focșani – Secția civilă, în Dosarul nr. 8.776/271/2016 al Judecătoriei Oradea – Secția civilă, în Dosarul nr. 18.518/245/2016 al Judecătoriei Iași – Secția civilă, în Dosarul nr. 2.732/305/2016 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe, în Dosarul nr. 16.016/245/2016 al Judecătoriei Iași – Secția civilă, în Dosarul nr. 3.642/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia, în Dosarul nr. 17.346/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 3.013/208/2016 al Judecătoriei Caransebeș, în Dosarul nr. 12.416/233/2016 al Judecătoriei Galați – Secția civilă, în Dosarul nr. 714/191/2016 al Judecătoriei Blaj, în Dosarul nr. 8.964/280/2016 al Judecătoriei Pitești – Secția civilă, în Dosarul nr. 19.897/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 23.163/245/2016 al Judecătoriei Iași – Secția civilă, în Dosarul nr. 13.541/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 34.450/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 București, în Dosarul nr. 12.021/302/2016 al Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 12.976/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 București, în Dosarul nr. 26.044/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București și în Dosarul nr. 11.708/94/2016 al Judecătoriei Buftea – Secția civilă, precum și de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca – Sucursala Iași în Dosarul nr. 23.697/245/2016 al Judecătoriei Iași – Secția civilă.4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.5.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 2.012D/2016, nr. 2.081D/2016, nr. 2.110D/2016, nr. 2.124D/2016, nr. 2.223D/2016, nr. 2.412D/2016, nr. 2.483D/2016, nr. 2.549D/2016, nr. 2.567D/2016, nr. 2.664D/2016, nr. 2.763D/2016, nr. 2.807D/2016, nr. 2.916D/2016, nr. 2.944D/2016, nr. 3.066D/2016, nr. 3.070D/2016, nr. 3.207D/2016, nr. 42D/2017, nr. 133D/2017 și nr. 201D/2017 la Dosarul nr. 1.960D/2016.6.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.012D/2016, nr. 2.081D/2016, nr. 2.110D/2016, nr. 2.124D/2016, nr. 2.223D/2016, nr. 2.412D/2016, nr. 2.483D/2016, nr. 2.549D/2016, nr. 2.567D/2016, nr. 2.664D/2016, nr. 2.763D/2016, nr. 2.807D/2016, nr. 2.916D/2016, nr. 2.944D/2016, nr. 3.066D/2016, nr. 3.070D/2016, nr. 3.207D/2016, nr. 42D/2017, nr. 133D/2017 și nr. 201D/2017 la Dosarul nr. 1.960D/2016, care este primul înregistrat.7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca parțial inadmisibilă și parțial neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În sensul celor menționate, reprezentantul Ministerului Public invocă jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 11 august 2016, pronunțată în Dosarul nr. 6.394/1.748/2016, Judecătoria Cornetu a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 5 alin. (2),art. 8 alin. (5),art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.960D/2016.9.Prin Încheierea din 15 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 6.910/231/2016, Judecătoria Focșani – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2),art. 8 pct. 5,art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.012D/2016.10.Prin Încheierea din 4 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 8.776/271/2016, Judecătoria Oradea – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5),art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.081D/2016.11.Prin Încheierea din 27 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 18.518/245/2016, Judecătoria Iași – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 5 alin. (2),art. 8 alin. (5),art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum și ale legii în ansamblul său, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.110D/2016.12.Prin Încheierea din 10 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.732/305/2016, Judecătoria Sfântu Gheorghe a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3, art. 5 alin. (2),art. 8 alin. (5),art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.124D/2016.13.Prin Încheierea din 11 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 16.016/245/2016, Judecătoria Iași – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3, art. 5 alin. (2),art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.223D/2016.14.Prin Încheierea din 20 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.642/176/2016, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2), art. 8 pct. 5,art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.412D/2016.15.Prin Încheierea din 12 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 17.346/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2),art. 8 alin. (5),art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.483D/2016.16.Prin Încheierea din 13 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.013/208/2016, Judecătoria Caransebeș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2),art. 8 alin. (5),art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.549D/2016.17.Prin Încheierea din 7 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 12.416/233/2016, Judecătoria Galați – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 8 alin. (5) și art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.567D/2016.18.Prin Încheierea din 15 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 714/191/2016, Judecătoria Blaj a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2),art. 8 alin. (5),art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.664D/2016.19.Prin Încheierea din 7 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 8.964/280/2016, Judecătoria Pitești – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.763D/2016.20.Prin Încheierea din 21 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 19.897/300/2016, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2),art. 8 pct. (5),art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.807D/2016.21.Prin Încheierea din 10 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 23.163/245/2016, Judecătoria Iași – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2),art. 8 alin. (5),art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.916D/2016.22.Prin Încheierea din 8 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 13.541/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2),art. 8 alin. (5),art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.944D/2016.23.Prin Încheierea din 18 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 34.450/299/2016, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2), art. 8 pct. 5,art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.066D/2016.24.Prin Încheierea din 27 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 12.021/302/2016, Judecătoria Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2),art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.070D/2016.25.Prin Încheierea din 3 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 12.976/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2),art. 8 alin. (5),art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.207D/2016.26.Prin Încheierea din 13 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 26.044/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2),art. 8 pct. (5),art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 42D/2017.27.Prin Încheierea din 2 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 23.697/245/2016, Judecătoria Iași – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2),art. 8 alin. (5),art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca – Sucursala Iași și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 133D/2017.28.Prin Încheierea din 24 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 11.708/94/2016, Judecătoria Buftea – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2),art. 8 alin. (5),art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 201D/2017.29.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că se încalcă principiile previzibilității și accesibilității legii, întrucât i se impune creditorului ipotecar să accepte bunul în orice condiții, cu efect liberatoriu, sub sancțiunea pronunțării împotriva sa a unei hotărâri judecătorești care să confirme transferul dreptului de proprietate în patrimoniul său. Se mai arată că legiuitorul modifică destinația bunului, afectat inițial garantării executării unui contract de credit, în bun ce servește ca mijloc de plată cu efect liberatoriu. În plus, Legea nr. 77/2016 nu menține, pe întreaga perioadă a derulării contractului de credit, efectele prevăzute de părți sau care ar fi putut fi prevăzute la încheierea acestuia. Art. 3 din Legea nr. 77/2016 dispune că dispozițiile sale derogă de la Codul civil, fără a se indica expres textul/articolul de la care se derogă. În sfârșit, întrucât regimul juridic general al proprietății trebuie să fie reglementat, potrivit Constituției, prin lege organică, și dispozițiile derogatorii de la acest regim trebuie să fie reglementate prin lege organică, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul Legii nr. 77/2016. 30.Cu privire la încălcarea principiului neretroactivității legii, arată că, întrucât modalitatea de rambursare, prin plata ratelor creditului, este un element asupra căruia părțile contractului cad de acord, obligatoriu și definitiv, la momentul încheierii acestuia, aceasta reprezintă o situație juridică consumată la momentul încheierii contractului. De aceea nu se poate susține că părțile realizează un nou acord cu fiecare plată a ratei de credit. Autoarea arată că dispozițiile Legii nr. 77/2016 sunt neconstituționale, întrucât acestea sunt aplicabile contractelor de credit încheiate anterior intrării în vigoare a legii, precum și executărilor silite demarate anterior acestui moment, indiferent de stadiul lor. Se face referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la deciziile nr. 56 din 22 martie 2000 și nr. 61 din 18 ianuarie 2007. 31.În continuare, se mai arată că, la data încheierii contractului, legislația nu prevedea ca modalitate alternativă de stingere a obligației darea în plată. Din acest motiv, o intervenție ulterioară a legiuitorului, în sensul obligării creditorului de a accepta darea în plată a imobilului ce face obiectul garanției, înșală așteptarea legitimă a creditorului de la momentul încheierii contractului și este, ca atare, retroactivă. 32.Din perspectiva dreptului fundamental de proprietate, se susține că acesta este în mod evident limitat, întrucât statul intervine în acordul de voință deja format cu privire la stingerea împrumutului. Prin dispozițiile criticate este afectat dreptul de proprietate al creditorului asupra sumelor de bani acordate cu titlu de împrumut, sume care nu se vor mai restitui în integralitate ca urmare a aplicării Legii nr. 77/2016. Or autoarea excepției arată că deține un drept de proprietate asupra întregii sume acordate cu titlu de împrumut, iar dispozițiile legale prin care se prevede recuperarea creanței numai în limita valorii imobilului adus garanție și supus transferului forțat de proprietate echivalează cu o expropriere, câtă vreme nu se va recupera toată suma acordată. Această expropriere nu se produce în conformitate cu dispozițiile constituționale, întrucât pierderea dreptului de proprietate asupra creanței nu este compensată de o prealabilă și dreaptă despăgubire, iar această pierdere nu operează pentru o cauză de utilitate publică, stabilită conform legii. 33.Autoarea excepției mai arată că scopul urmărit de legiuitor – degrevarea de datorii a unei categorii limitate de debitori din contractele de credit bancar – nu constă în satisfacerea unui interes general. Susține că legea criticată nu respectă condiția referitoare la necesitatea restrângerii exercițiului dreptului de proprietate, întrucât legiuitorul avea la dispoziție instituția juridică a impreviziunii, mai puțin restrictivă în ceea ce privește exercitarea dreptului de proprietate privată. Cu referire la încălcarea principiului proporționalității, autoarea susține că nu există o justificare rațională pentru stabilirea unui tratament juridic identic pentru situații diferite, cu efectul instituirii unei poveri excesive asupra creditorului. Tratamentul juridic al debitorilor care se pot prevala de dispozițiile legii criticate este identic atâta vreme cât aceasta nu stabilește criterii de diferențiere a debitorilor care se află în imposibilitate de plată față de cei care nu se află în această situație. Consecința unei asemenea omisiuni este că banca este obligată să suporte, în mod nejustificat, atingerile aduse dreptului său de proprietate generate de liberarea de datorie inclusiv a debitorilor care nu se află în imposibilitate efectivă de plată. 34.Deși accesul liber la o activitate economică și libera inițiativă sunt garantate prin Constituție, dispozițiile legale criticate limitează această garanție sub două aspecte. Operațiunile de creditare, care reprezintă unele dintre activitățile principale ale autoarei excepției, sunt limitate sub aspectul operațiunilor de recuperare a sumelor acordate, în baza cărora au fost întocmite planurile de profitabilitate, cu atât mai mult cu cât legea afectează contractele și executările anterioare intrării sale în vigoare. Cel de-al doilea aspect vizează transformarea forțată a creditorului într-un vehicul imobiliar, deși nu a exprimat liber o astfel de inițiativă economică. Banca nu are ca obiect principal de activitate desfășurarea activităților comerciale privitoare la imobile, iar prin transferul forțat al proprietății asupra imobilelor va fi obligată să desfășoare această activitate neprevizionată.35.În fine, se mai arată că, potrivit domeniului de reglementare a legii, aceasta se aplică și în cazul contractelor de credit de consum referitoare la bunuri imobile rezidențiale care intră în sfera de reglementare a Directivei 2014/17/UE. Din această perspectivă, este evidentă contradicția dintre reglementarea europeană și cea națională. Chiar analizând dispozițiile art. 28 alin. (4) din Directiva 2014/17/UE, dispoziții ce par să fi fost avute în vedere de legiuitorul național, se remarcă o neconcordanță a legii naționale cu aceste dispoziții sub aspectul lipsei consimțământului creditorului și al imposibilității acestuia de a se opune transferului bunului ipotecat dacă un contract de credit intră în sfera de reglementare a Legii nr. 77/2016.36.Pentru toate argumentele expuse, autorii excepției susțin încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (2), art. 44 alin. (2), art. 45, art. 53,art. 135 alin. (2) lit. b) și art. 148 din Constituție, precum și al dispozițiilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.37.Judecătoria Alba Iulia apreciază, în Dosarul nr. 2.412D/2016, că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.38.Judecătoria Blaj, în Dosarul nr. 2.664D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.39.Judecătoria Sectorului 1 București, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 3.066D/2016. 40.Judecătoria Sectorului 2 București, în Dosarul nr. 2.807D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.41.Judecătoria Sectorului 3 București apreciază, în Dosarul nr. 2.483D/2016, că excepția de neconstituționalitate este întemeiată prin raportare la art. 15 alin. (2),art. 44 alin. (2) și art. 135 din Constituție.42.Judecătoria Sectorului 4 București apreciază, în Dosarul nr. 42D/2017, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.43.Judecătoria Sectorului 5 București apreciază, în Dosarul nr. 3.070D/2016, că excepția de neconstituționalitate este întemeiată prin raportare la art. 44 alin. (2) din Constituție.44.Judecătoria Sectorului 6 București – Secția civilă apreciază, în Dosarul nr. 2.944D/2016, că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, iar în Dosarul nr. 3.207D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.45.Judecătoria Buftea – Secția civilă apreciază, în Dosarul nr. 201D/2017, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.46.Judecătoria Caransebeș apreciază, în Dosarul nr. 2.549D/2016, că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.47.Judecătoria Cornetu, în Dosarul nr. 1.960D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.48.Judecătoria Focșani – Secția civilă apreciază, în Dosarul nr. 2.012D/2016, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.49.Judecătoria Galați – Secția civilă apreciază, în Dosarul nr. 2.567D/2016, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.50.Judecătoria Iași – Secția civilă apreciază, în dosarele nr. 2.110D/2016, nr. 2.223D/2016, nr. 2.916D/2016 și nr. 133D/2017, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.51.Judecătoria Oradea – Secția civilă apreciază, în Dosarul nr. 2.081D/2016, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.52.Judecătoria Pitești – Secția civilă apreciază, în Dosarul nr. 2.763D/2016, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.53.Judecătoria Sfântu Gheorghe, în Dosarul nr. 2.124D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.54.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.55.Guvernul a formulat punctul său de vedere, în dosarele Curții Constituționale nr. 3.066D/2016, nr. 3.207D/2016, nr. 42D/2017 și nr. 133D/2017, în sensul respingerii criticilor de neconstituționalitate, ca neîntemeiate, respectiv inadmisibile, în acord cu jurisprudența instanței constituționale, și anume Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016.56.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 57.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.58.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierile de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2),art. 8 alin. (5),art. 10 și ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și a legii în ansamblul său, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016. Dispozițiile legale criticate punctual au următorul cuprins:– Art. 1 alin. (3): „Dispozițiile prezentei legi se aplică și în cazul în care creanța creditorului izvorând dintr-un contract de credit este garantată cu fideiusiunea și/sau solidaritatea unuia sau mai multor codebitori sau coplătitori.“;– Art. 3: „Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părțile contractului de credit nu ajung la un alt acord.“;– Art. 5 alin. (2): „Notificarea prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă și stabilirea unui interval orar, în două zile diferite, în care reprezentantul legal sau convențional al instituției de credit să se prezinte la un notar public propus de debitor în vederea încheierii actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului, principal, dobânzi, penalități, izvorând din contractul de credit ipotecar, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.“;– Art. 8 alin. (5): „Dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului.“;– Art. 10: (1)La momentul încheierii contractului translativ de proprietate, respectiv de la data pronunțării hotărârii judecătorești definitive, potrivit prevederilor art. 8 sau, după caz, ale art. 9, va fi stinsă orice datorie a debitorului față de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.(2)De dispozițiile prezentului articol beneficiază și codebitorul sau fideiusorul care a garantat obligația debitorului principal.;– Art. 11: „În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum și din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât și contractelor încheiate după această dată.“59.În opinia autoarei excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor, art. 1 alin. (5) în componentele sale privind calitatea legii și principiul securității raporturilor juridice, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 care consacră principiul egalității în drepturi, art. 44 care consacră dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 referitor la condițiile pentru restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale, art. 126 privind instanțele judecătorești și art. 135 alin. (2) referitor la economie. De asemenea, sunt invocate și dispozițiile art. 1 privind proprietatea din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Din motivarea excepției de neconstituționalitate se poate deduce în mod rezonabil că autoarea acesteia a înțeles să se raporteze și la art. 73 alin. (1) și alin. (3) lit. m) din Constituție privind reglementarea prin lege organică a regimului proprietății.60.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra prevederilor legale criticate. Astfel, atât Legea nr. 77/2016, în ansamblul său, cât și prevederile art. 1 alin. (3),art. 3,art. 4,art. 5 alin. (2),art. 6-8,10 și 11 din acest act normativ au făcut obiect al controlului de constituționalitate, sens în care Curtea Constituțională s-a pronunțat, din perspectiva unor critici similare și prin raportare la majoritatea dispozițiilor constituționale invocate în cauza de față, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017.61.În prezenta cauză, Curtea constată că, în ceea ce privește o parte dintre dispozițiile legale criticate, sunt încălcate condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, a căror existență rezultă din dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor […] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei […]“, precum și din cele ale art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“. 62.În jurisprudența sa, instanța de contencios constituțional a reținut ca element comun situației de fapt din cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești care au sesizat Curtea în dosarele respective, excepții soluționate prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, că toate contractele de credit au fost încheiate înaintea intrării în vigoare a noului Cod civil, respectiv 1 octombrie 2011. În plus, Curtea a reținut că autoarele excepției au invocat neconstituționalitatea art. 3 din Legea nr. 77/2016, fără să se raporteze în mod distinct la cele două ipoteze ale acestuia, respectiv cea care vizează aplicabilitatea noului Cod civil [„Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare“] și cea care vizează aplicabilitatea vechiului Cod civil. În aceste condiții, instanța de contencios constituțional a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 3 teza întâi, precum și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016.63.Astfel, Curtea reține, referitor la situația de fapt din cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești care au sesizat-o, că încheierea contractelor de credit între autoarea Societatea Banca Transilvania – S.A. și consumatori a fost realizată înaintea intrării în vigoare a noului Cod civil, respectiv 1 octombrie 2011. Curtea reține, în plus, că Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca a invocat neconstituționalitatea art. 3 din Legea nr. 77/2016, fără să se raporteze în mod distinct la cele două ipoteze ale acestuia, respectiv cea care vizează inaplicabilitatea noului Cod civil [„Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare“] și cea care vizează aplicabilitatea vechiului Cod civil. În aceste condiții, instanța de contencios constituțional va respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi raportate la dispozițiile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016.64.Faptul că acele contracte de credit ce fac obiectul cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești care au sesizat Curtea în prezentele dosare au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil este relevant și în examinarea admisibilității excepției având ca obiect neconstituționalitatea tezei a doua a art. 11 din Legea nr. 77/2016. Curtea reține că, potrivit primei teze a acestuia, dispozițiile Legii nr. 77/2016 se aplică și contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, iar, potrivit celei de-a doua teze a art. 11, Legea nr. 77/2016 se aplică acelor contracte de credit încheiate după data intrării sale în vigoare. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât acestea vizează contracte încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016 și, implicit, a noului Cod civil.65.Prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, la paragraful 120, Curtea a constatat că „prevederile art. 11 teza întâi raportate la cele ale art. 3 teza a doua,art. 4,art. 7 și art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituționale numai în măsura în care instanța judecătorească, în condițiile manifestării opoziției creditorului, poate și trebuie să facă aplicarea teoriei impreviziunii la contractele în derulare. Astfel, din punct de vedere procedural, instanța judecătorească, în condițiile formulării contestației de către creditor sau a acțiunii în constatare de către debitor, va verifica îndeplinirea condiției notificării creditorului conform celor prevăzute de Legea nr. 77/2016, îndeplinirea criteriilor prevăzute de art. 4 din lege, aplicând în mod obligatoriu teoria impreviziunii în cadrul art. 7 din lege, respectiv art. 8 ori în cadrul art. 9 din aceeași lege“. Curtea a precizat astfel, la paragraful 121, că „instanța judecătorească care, în condițiile legii, este independentă în aprecierea sa, va putea face aplicarea impreviziunii până la limita superioară impusă de Legea nr. 77/2016 (predarea imobilului și ștergerea datoriilor principale și accesorii)“. Astfel, Curtea a constatat că prevederile art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua,art. 4, 7 și 8 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite sunt constituționale în măsura în care instanța judecătorească verifică condițiile referitoare la existența impreviziunii.66.Totodată, la paragraful 122, Curtea a examinat constituționalitatea sintagmei „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“ din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 și a reținut că obiectul contractelor de credit îl reprezintă sume de bani, și nu bunuri imobile. În condițiile în care art. 11 teza întâi prevede ca un criteriu de sine stătător criteriul devalorizării bunurilor imobile ce fac obiectul garanției aduse de debitor, se ajunge la o încălcare a dreptului de proprietate privată asupra sumelor de bani ale împrumutătorului (instituției de credit), drept prevăzut de art. 44 din Constituție. Curtea a statuat că un astfel de criteriu, care a fost prevăzut alternativ cu cel al riscurilor ce izvorăsc din contractul de credit și deci folosit de sine stătător, este incompatibil cu aplicarea impreviziunii de către instanța judecătorească, astfel cum a fost configurată sub regimul Codului civil din 1864. Faptul că garanția adusă se devalorizează nu are legătură cu executarea contractului de credit. Acest criteriu ar putea, în schimb, să fie folosit în coroborare cu principiul echității ca parte a teoriei impreviziunii, astfel cum a fost configurată sub regimul Codului civil din 1864. Astfel, instanța judecătorească urmează să evalueze dezechilibrul prestațiilor rezultate din contractul de credit și prin recurgerea la acest criteriu atunci când contractul de credit a fost convenit în vederea achiziționării unui imobil. Prin urmare, Curtea a constatat că sintagma „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“ din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite este neconstituțională.67.În acest context Curtea reține că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. Prin urmare, ținând cont de faptul că Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, mai sus menționată, a fost pronunțată ulterior sesizării instanței constituționale în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“ din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite a devenit inadmisibilă.68.Potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție, în procesul de aplicare și interpretare a legislației incidente în speța dedusă soluționării, instanța de judecată urmează să respecte deciziile Curții Constituționale atât sub aspectul dispozitivului, cât și sub cel al considerentelor pe care acesta se sprijină. Prin urmare, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, în temeiul deciziei de admitere mai sus menționate (Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016), prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, în condițiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă.69.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate extrinsecă, care se referă la lege în ansamblul său, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, că Legea nr. 77/2016 reglementează situații specifice care nu se referă la regimul general al proprietății, în sensul că vizează doar o modalitate de executare a unor obligații derivate din contractul de credit în ipoteza intervenirii impreviziunii. Chiar dacă aplicarea Legii nr. 77/2016 are drept efect un transfer de proprietate, acest lucru nu semnifică faptul că legea în sine reglementează regimul general al proprietății, sintagmă ce vizează cadrul general al proprietății în România, și nu orice transfer al dreptului de proprietate ca urmare a aplicării unor instituții de drept civil. În concordanță cu jurisprudența sa (Decizia nr. 5 din 14 iulie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 22 iulie 1992), Curtea constată că regimul juridic general al proprietății, publică sau privată, vizează, ca esență, cele trei elemente ale dreptului de proprietate: posesia, folosința și dispoziția, fiind preponderent un regim de drept privat. Regimul proprietății și al dreptului de proprietate, și încă la nivel general, reprezintă o realitate juridică care guvernează raporturile juridice de o valoare socială semnificativă ce reclamă reglementarea printr-o lege organică, pe când regulile specifice pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate reprezintă o altă realitate juridică, de o importanță mai mică, putând fi stabilită prin legi ordinare sau, după caz, prin ordonanțe. De altfel, legiuitorul a mai adoptat reglementări care au un impact asupra dreptului de proprietate prin intermediul unor legi ordinare, cum ar fi Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015), care, în art. 348, reglementează confiscările dispuse potrivit legii. Prin urmare, Curtea a constatat că această critică de neconstituționalitate extrinsecă este neîntemeiată (a se vedea Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragrafele 107 și 108).70.Referitor la pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi prin raportare la celelalte dispoziții legale criticate, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a constatat că nu se poate reține încălcarea prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 44 privind dreptul de proprietate privată și art. 135 privind economia.71.Astfel, cu privire la critica autoarelor excepției de neconstituționalitate privind nerespectarea principiului neretroactivității legii civile, Curtea, în considerentele Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, în paragraful 94 și următoarele, a statuat că regula pacta sunt servanda presupune luarea în considerare a unor elemente precum buna-credință și echitatea atunci când are loc o schimbare fundamentală a condițiilor de executare a contractului. Curtea a reținut că prevederile puse în principal în discuție prin prisma încălcării art. 15 alin. (2) din Constituție sunt cele ale art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, iar din analiza acestor prevederi legale rezultă faptul că ele se aplică și contractelor aflate în curs de derulare. Expresia „în derulare“ a fost folosită de legiuitor pentru a acoperi și cazul prevăzut de art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, respectiv faza executării silite începute înainte de intrarea în vigoare a legii.72.Cu referire la această critică, Curtea a reținut că majoritatea contractelor de împrumut vizate de legea criticată au fost încheiate în perioada 2007-2009, acestor contracte fiindu-le aplicabil cadrul legal de la acea dată. Indiferent de textul legal specific în baza căruia au fost încheiate contractele până la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementării de drept comun, Codul civil din 1864, care, în mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, în temeiul art. 969 și art. 970. Având în vedere că Legea nr. 77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, Curtea a subliniat că prevederile acesteia nu retroactivează.73.Cu privire la critica raportată la art. 16 din Constituție referitor la principiul egalității, Curtea a reiterat jurisprudența sa constantă, potrivit căreia noțiunea fundamentală de egalitate în fața legii nu presupune că stabilirea unui tratament juridic diferențiat unor situații distincte este discriminatorie. Dimpotrivă, în acest fel se asigură deplina respectare a acestui principiu constituțional fundamental. Astfel, în Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005, Curtea a precizat că „egalitatea în fața legii și a autorităților publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituție, își găsește aplicare doar atunci când părțile se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică același tratament juridic și, deci, instituirea aceluiași regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluție legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat“. Cu referire la criticile autoarei excepției, Curtea reține că deosebirile obiective dintre categoria profesioniștilor și cea a consumatorilor sunt suficient de relevante și semnificative încât să justifice opțiunea legiuitorului de a le aplica un regim juridic distinct. 74.Cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la art. 44 din Constituție, la paragraful nr. 128 al deciziei precitate, Curtea a reținut că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție; însă limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăși suprimarea dreptului de proprietate. Statul protejează dreptul de proprietate în condițiile exercitării sale cu bună-credință (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 245 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 20 iulie 2016, paragrafele 59-60). Dreptul de proprietate al instituțiilor de credit nu cunoaște nicio limitare în condițiile impreviziunii, adaptarea/încetarea contractelor neînsemnând nici măcar limitarea dreptului de proprietate.75.Cu referire la criticile prevederilor Legii nr. 77/2016 formulate din perspectiva art. 45 și art. 135 alin. (2) din Constituție, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 568 din 19 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 28 noiembrie 2017, paragraful 104, față de ceea ce reiese din motivarea Curții din Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, că însuși textul art. 45 din Constituție dispune că accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora sunt garantate în condițiile legii. Or dispozițiile criticate din Legea nr. 77/2016 se încadrează în această categorie – în condițiile legii – legiuitorul constituant însuși acordându-i legiuitorului ordinar prerogativa de a stabili condițiile exercitării accesului liber al persoanei la o activitate economică, precum și a liberei inițiative. De altfel, Curtea Constituțională a stabilit în Decizia nr. 282 din 8 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014, paragraful 16, că principiul libertății economice nu este un drept absolut al persoanei, ci este condiționat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum și asigurarea respectării drepturilor și intereselor legitime ale tuturor.76.Cu privire la invocarea art. 148 din Constituție, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a reținut că, în cauzele deduse judecății, prevederile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 60 din 28 februarie 2014, nu au legătură cu ipoteza normativă a legii criticate, ele referindu-se la conversia creditelor în valută. Prin urmare, Curtea a constatat că dispozițiile constituționale cuprinse în art. 148 nu au incidență în cauză.77.Totodată, în ceea ce privește prevederile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, în dinamica jurisprudențială în materie, prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017, paragraful 28, Curtea a statuat că „prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, decizie interpretativă, Curtea nu a constatat neconstituționalitatea pură și simplă a prevederilor art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 și a art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, ci a stabilit, în calitatea sa de garant al supremației Constituției (art. 142 din Legea fundamentală), condițiile în care dispozițiile legale antereferite se subsumează exigențelor Constituției. Or, în cazul deciziilor interpretative, în măsura în care aspectele de neconstituționalitate deduse din motivarea autoarelor excepției de neconstituționalitate nu vizează înțelesul normei juridice care a fost exclus din sfera cadrului constituțional, Curtea reține că, în analiza acestora, nu este incident art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea Decizia nr. 1.470 din 10 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 18 decembrie 2009, Decizia nr. 146 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 22 martie 2010, sau Decizia nr. 843 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 16 februarie 2016, paragraful 25). Atunci când critica de neconstituționalitate a unei norme juridice privește un înțeles sau înțelesuri ale acesteia care se bucură, în continuare, de prezumția de constituționalitate și care nu au fost excluse din cadrul constituțional prin decizia interpretativă, este evident că instanța constituțională este competentă să analizeze fondul excepției de neconstituționalitate“ (a se vedea și Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, paragraful 48).78.De altfel, cu privire la art. 11 teza întâi raportat la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, Curtea, prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, paragrafele 44-49, a arătat că mecanismul procedural reglementat de legiuitorul ordinar în vederea aplicării art. 8 alin. (5) din lege are în vedere, ca și în cazul art. 8 alin. (1) din aceeași lege, două etape cu o semnificație deosebită în economia acesteia. Astfel, o primă etapă, obligatorie, se subsumează unei negocieri directe între părți și privește procedura notificării reglementate de art. 5 alin. (1) din lege, părțile putând, ele însele, să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractul de credit, prin darea în plată a imobilului. Această etapă se aplică și trebuie parcursă indiferent dacă bunul imobil ipotecat a fost sau nu vândut în cadrul unei proceduri execuționale la data intrării în vigoare a legii. Cea de-a doua etapă, judiciară, facultativă prin natura sa, vizează intervenția instanțelor judecătorești la cererea debitorilor, în vederea aplicării Legii nr. 77/2016, respectiv constatarea stingerii datoriei izvorâte din contractul de credit. Astfel, debitorul obligațiilor de plată a sumelor de bani în cadrul unui contract de credit trebuie să parcurgă, în mod obligatoriu, prima etapă procedurală, în sensul ajungerii la un consens cu creditorul și al evitării, pe cât posibil, a intervenției în cadrul raporturilor contractuale a instanței judecătorești. Legiuitorul a reglementat acest mecanism procedural în două etape pentru a da posibilitatea încetării contractului, ca rezultat al acordului de voință al părților, fără intervenția instanțelor judecătorești, apelarea la forța de constrângere a statului realizându-se, în mod evident, numai atunci când părțile nu ajung la un consens.79.Prin urmare, a apela direct la instanța judecătorească, cu nesocotirea primei etape, cea a notificării, echivalează cu caracterul inadmisibil al unei asemenea acțiuni promovate în temeiul art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, instanțele judecătorești fiind în drept, în această ipoteză, să respingă ca atare acțiunea debitorului. Acesta a fost și este sensul Deciziei nr. 639 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 12 ianuarie 2017, în care Curtea Constituțională a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate, pe motiv că însăși acțiunea principală era inadmisibilă (a se vedea, de exemplu, și Decizia nr. 171 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011, Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, Decizia nr. 94 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 16 aprilie 2014, Decizia nr. 254 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 15 iulie 2016, paragraful 18, Decizia nr. 433 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 31 august 2016, paragraful 22, sau Decizia nr. 101 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 26 aprilie 2017, paragraful 16). De altfel, în cauza antereferită, cererea de chemare în judecată, având ca obiect constatarea stingerii datoriilor rezultate din contractul de credit, întemeiată pe art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, a fost formulată în mod direct de către debitor, fără a urma procedura obligatorie a notificării.80.Prin urmare, indiferent dacă bunul imobil constituit drept garanție pentru executarea contractului de credit a fost vândut anterior sau ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016, debitorul este obligat, din punct de vedere procedural, să parcurgă mai întâi etapa notificării și numai după aceea să solicite concursul instanțelor judecătorești pentru constatarea stingerii datoriei.81.În privința bunurilor imobile adjudecate anterior intrării în vigoare a legii, ipoteză ce a format obiectul dosarului instanței judecătorești a quo, în acea cauză, Curtea a constatat că legiuitorul ordinar a recurs la o ficțiune juridică, în sensul că datoriile rezultate din contractul de credit sunt considerate stinse, chiar dacă bunul imobil aferent garanției a fost vândut la un preț mai mic decât valoarea datoriei debitorului către instituția de credit. Practic, legiuitorul a apreciat, în contextul impreviziunii, că sumele de bani plătite în mod voluntar în executarea contractului, cele obținute din adjudecarea bunului, indiferent de data la care aceasta a avut loc, precum și, după caz, sumele rezultate din urmărirea silită a altor bunuri ale debitorului până la data formulării notificării acoperă valoarea datoriilor aferente contractului de credit. O asemenea ficțiune juridică, departe de a fi arbitrară, valorifică un element accesoriu al contractului de credit, ipoteca, definită în cazul de față ca fiind un drept real asupra unui bun imobil afectat restituirii sumei de bani împrumutate, și este de natură să asigure echilibrul contractual dintre părți în limitele riscului inerent unui contract de credit, eliminând din sfera raporturilor dintre debitor și creditor riscul supraadăugat.82.Prin urmare, Curtea a constatat că textul criticat nu încalcă art. 44 din Constituție, în măsura în care acesta este aplicat în condițiile intervenirii impreviziunii. În caz contrar, s-ar accepta, pe de o parte, ruinarea debitorului și îmbogățirea fără justă cauză a creditorului, temeiul acestei îmbogățiri nemaiputându-l constitui contractul de credit anterior încheiat, ci situația imprevizibilă intervenită pe parcursul derulării contractului, iar, pe de altă parte, s-ar crea o vădită inegalitate între debitorii care, având în vedere aceeași situație de impreviziune, au reușit să reziste acesteia pe un interval temporal mai extins sau mai restrâns. Or acest criteriu, coroborat cu data intrării în vigoare a legii, este unul artificial și arbitrar, întrucât impreviziunea trebuie evaluată în exclusivitate în funcție de echilibrul contractual dintre părți, fiind așadar o chestiune ce ține de dezechilibrarea prestațiilor la care acestea s-au obligat datorită unui element exterior conduitei lor, a cărui amploare nu putea fi prevăzută. Așadar, stingerea datoriei prin darea în plată a imobilului ipotecat reprezintă o ficțiune juridică aplicabilă tuturor procedurilor de executare silită începute anterior sau ulterior intrării în vigoare a legii, indiferent dacă bunul aferent garanției a fost vândut în cadrul acestei proceduri anterior/ulterior intrării în vigoare a legii, singura condiție impusă de legiuitor fiind ca executarea bunului principal și a accesoriilor să fie în curs la data depunerii notificării. Așa fiind, ca urmare a stingerii datoriilor prin darea în plată a bunului în condițiile legii criticate, executarea/executarea silită a debitorului încetează.83.Având în vedere cele de mai sus, Curtea a constatat că soluția legislativă de stingere a datoriilor izvorâte din contractele de credit, indiferent de data la care a fost vândut bunul imobil ipotecat prin licitație publică sau printr-un alt mod agreat de creditor, nu încalcă dreptul de proprietate privată al creditorului, consacrat de art. 44 din Constituție.84.În măsura în care consumatorul a fost supus executării silite a imobilului ipotecat, având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor […] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei […]“, Curtea reține că dispozițiile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 au legătură cu soluționarea cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate și, prin urmare, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportat la cele ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016. 85.În ceea ce privește celelalte aspecte relevate în motivarea excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu critici și prevederi constituționale similare, iar Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și a legii în ansamblul său. În acest sens pot fi enumerate, spre exemplu, Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, Decizia nr. 638 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 14 februarie 2017, Decizia nr. 639 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 12 ianuarie 2017, Decizia nr. 695 din 24 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 15 martie 2017, Decizia nr. 696 din 24 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 13 aprilie 2017, Decizia nr. 15 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 7 aprilie 2017, Decizia nr. 35 din 19 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 10 mai 2017, Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, Decizia nr. 93 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 22 mai 2017, Decizia nr. 94 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 4 august 2017, Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017, Decizia nr. 238 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 11 august 2017, Decizia nr. 240 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 29 mai 2017, Decizia nr. 357 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 19 octombrie 2017, Decizia nr. 358 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 3 octombrie 2017, Decizia nr. 359 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 1 noiembrie 2017, Decizia nr. 367 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 17 iulie 2017, Decizia nr. 391 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 31 octombrie 2017, Decizia nr. 568 din 19 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 28 noiembrie 2017, Decizia nr. 571 din 19 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 11 decembrie 2017, și Decizia nr. 565 din 19 septembrie 2017^1, Decizia nr. 566 din 19 septembrie 2017^2, Decizia nr. 567 din 19 septembrie 2017^3, Decizia nr. 569 din 19 septembrie 2017^4, Decizia nr. 570 din 19 septembrie 2017^5, Decizia nr. 614 din 10 octombrie 2017^6, Decizia nr. 617 din 10 octombrie 2017, Decizia nr. 618 din 10 octombrie 2017^7, Decizia nr. 619 din 10 octombrie 2017, Decizia nr. 620 din 10 octombrie 2017^8, nepublicate la data pronunțării prezentei decizii.^1 Decizia nr. 565 din 19 septembrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 29 ianuarie 2018.^2 Decizia nr. 566 din 19 septembrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 17 ianuarie 2018.^3 Decizia nr. 567 din 19 septembrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 30 ianuarie 2018.^4 Decizia nr. 569 din 19 septembrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.015 din 21 decembrie 2017.^5 Decizia nr. 570 din 19 septembrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 17 ianuarie 2018.^6 Decizia nr. 614 din 10 octombrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 22 ianuarie 2018.^7 Decizia nr. 618 din 10 octombrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 21 mai 2018.^8 Decizia nr. 620 din 10 octombrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 7 iunie 2018.86.Față de această împrejurare, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față, astfel că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi raportate la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.87.Distinct de cele prezentate mai sus, Curtea reține că revine instanțelor de judecată competența de a stabili cadrul procesual în care se soluționează litigiul dedus judecății, în funcție de stadiul derulării contractului de credit și de data încheierii acestuia, aplicând în mod corespunzător dispozițiile legale specifice fiecărei faze procesuale în parte, împreună cu jurisprudența Curții Constituționale asociată acestora. Totodată, Curtea reiterează faptul că este rolul instanțelor de judecată să interpreteze normele legale și să facă aplicarea acestora în funcție de conținutul normativ, respectiv dacă sunt norme de drept substanțial sau de drept procesual și dacă sunt de imediată aplicare, precum și cu privire la prioritatea acestora, în funcție de caracterul de normă specială sau de drept comun (a de vedea Decizia nr. 357 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 19 octombrie 2017, paragrafele 40 și 42).88.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi în ceea ce privește dispozițiile art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, și cu unanimitate de voturi cu privire la celelalte dispoziții legale,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi raportate la dispozițiile art.3 teza întâi, precum și ale art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca și de Societatea Banca Transilvania – S.A. din Cluj-Napoca – Sucursala Iași în Dosarul nr. 3.642/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia, în Dosarul nr. 714/191/2016 al Judecătoriei Blaj, în Dosarul nr. 11.708/94/2016 al Judecătoriei Buftea – Secția civilă, în Dosarul nr. 34.450/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 București, în Dosarul nr. 19.897/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 17.346/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 26.044/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București, în Dosarul nr. 12.021/302/2016 al Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă, în dosarele nr. 13.541/303/2016 și nr. 12.976/303/2016 ale Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 3.013/208/2016 al Judecătoriei Caransebeș, în Dosarul nr. 6.394/1.748/2016 al Judecătoriei Cornetu, în Dosarul nr. 6.910/231/2016 al Judecătoriei Focșani – Secția civilă, în Dosarul nr. 12.416/233/2016 al Judecătoriei Galați – Secția civilă, în dosarele nr. 18.518/245/2016, nr. 16.016/245/2016, nr. 23.163/245/2016 și nr. 23.697/245/2016 ale Judecătoria Iași – Secția civilă, în Dosarul nr. 8.776/271/2016 al Judecătoriei Oradea – Secția civilă, în Dosarul nr. 8.964/280/2016 al Judecătoriei Pitești – Secția civilă, în Dosarul nr. 2.732/305/2016 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe.2.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi sintagma „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“, precum și ale art. 11 teza întâi raportate la prevederile art. 3 teza a doua din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de aceeași parte în dosarele acelorași instanțe.3.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași parte în dosarele acelorași instanțe și constată că dispozițiile art. 11 teza întâi raportate la prevederile art. 8 alin. (5), precum și la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite sunt constituționale prin raportare la criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Alba Iulia, Judecătoriei Blaj, Judecătoriei Sectorului 1 București, Judecătoriei Sectorului 2 București, Judecătoriei Sectorului 3 București, Judecătoriei Sectorului 4 București, Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă, Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă, Judecătoriei Buftea – Secția civilă, Judecătoriei Caransebeș, Judecătoriei Cornetu, Judecătoriei Focșani – Secția civilă, Judecătoriei Galați – Secția civilă, Judecătoriei Iași – Secția civilă, Judecătoriei Oradea – Secția civilă, Judecătoriei Pitești – Secția civilă și Judecătoriei Sfântu Gheorghe și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x