DECIZIA nr. 824 din 12 decembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (4) și ale art. 345, precum și a sintagmei „neregularități ale actului de sesizare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 345 și ale art. 346 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de procuror în Dosarul nr. 548/283/2017/a1 al Tribunalului Dâmbovița – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.364D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât sintagma criticată este clar formulată. De altfel, consideră că autorul excepției ridică o problemă care nu intră în competența Curții Constituționale, ci ține de aplicarea legii de către judecătorul de cameră preliminară. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea nr. 30/CP din 7 august 2017, pronunțată în Dosarul nr. 548/283/2017/a1, Tribunalul Dâmbovița – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (4) și ale art. 345, precum și a sintagmei „neregularități ale actului de sesizare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 345 și ale art. 346 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de procuror cu ocazia soluționării, în procedura de cameră preliminară, a contestației formulate în temeiul dispozițiilor art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, procurorul, în calitate de autor al acesteia, susține, în esență, că dispozițiile art. 344 alin. (4) și ale art. 345 din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității și ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât nu prevăd obligația judecătorului de cameră preliminară de a formula în scris excepțiile ridicate din oficiu și, respectiv, de a acorda un termen procurorului, părților și persoanei vătămate pentru a lua cunoștință efectiv de excepțiile ridicate din oficiu. În ceea ce privește sintagma „neregularități ale actului de sesizare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 345 alin. (3) și ale art. 346 alin. (3) lit. a) și alin. (4) din Codul de procedură penală, susține că aceasta încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 7 paragraful 1 referitor la legalitatea incriminării și a pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece „nu se poate stabili în concret ce a dorit legiuitorul să verifice judecătorul la actul de sesizare – existența formală a tuturor dispozițiilor prevăzute de art. 328 din Codul de procedură penală sau existența și calitatea dispozițiilor cuprinse în rechizitoriu“. Astfel, deși „în rechizitoriu sunt trecute întotdeauna descrierea faptei și articolul penal încălcat, în practică, judecătorul de cameră preliminară invocă în mod constant și restituie cauza la procuror pentru imposibilitatea stabilirii obiectului judecății, întrucât faptele nu sunt descrise suficient“. Consideră că se impune definirea „sau cel puțin enumerarea în lege a situațiilor în care neregularitățile actului de sesizare pot duce la imposibilitatea stabilirii obiectului judecății“. … 6.Tribunalul Dâmbovița – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că legiuitorul lasă la îndemâna judecătorului de cameră preliminară stabilirea unui termen rezonabil în care să fie discutate cererile și excepțiile cu privire la actul de sesizare a instanței, termen care asigură atât posibilitatea părților de a pune concluzii pertinente, cât și celeritatea desfășurării procedurii. Chiar și în condițiile în care, în cazul ridicării din oficiu a excepțiilor, judecătorul dispune discutarea lor la același termen, în funcție de complexitatea aspectelor invocate și de cadrul procesual, această soluție de management al dosarului cauzei este compatibilă cu exigențele dreptului la un proces echitabil, având în vedere imperativul desfășurării cât mai rapide a procedurii de cameră preliminară, raportat la termenul de principiu de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanță. De asemenea, în logica unei bune pregătiri profesionale, procurorul trebuie să fie pregătit să răspundă unor chestiuni – care se ridică de către sau în fața judecătorului de cameră preliminară – chiar la momentul invocării acestora, pentru că, altfel, amânarea discutării oricăror aspecte invocate de către judecător sau de către părți, în mod general, în procesul penal (deci și în faza de judecată), ar duce la o durată excesivă a acestuia. Nimic nu împiedică procurorul sau părțile, atunci când consideră necesar, să solicite acordarea unui termen pentru pregătirea concluziilor asupra unor aspecte mai complexe puse în discuție, revenindu-i judecătorului de la instanța de control judiciar sarcina să verifice – în cazul în care nu s-a acordat termen – dacă a fost încălcat vreun drept procesual. Referitor la sintagma „neregularități ale actului de sesizare“, cu privire la care procurorul formulează critici din perspectiva principiului legalității incriminării, subliniază faptul că sintagma respectivă nu face parte dintr-o normă de incriminare. Consideră că reglementarea legală criticată este judicioasă și conformă cu exigențele constituționale, nefiind posibilă și nici de dorit o reglementare mai detaliată, care ar putea omite aspecte importante. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că autorul acesteia invocă elemente de fapt, și anume că judecătorii de cameră preliminară de la Judecătoria Pucioasa nu acordă termene la solicitarea procurorului de ședință atunci când se ridică diverse excepții, astfel încât procurorul nu are timp suficient pentru pregătirea unui punct de vedere referitor la respectivele excepții. Or, aspectele invocate, chiar dacă ar fi adevărate, țin de aplicarea legii și nu constituie motive de neconstituționalitate a dispozițiilor de lege criticate. Modul de aplicare a legii de către o instanță de judecată poate fi cenzurat, în condițiile legii, numai de către instanțele judecătorești de control. Nu intră în atribuțiile Curții Constituționale să cenzureze modul de aplicare a legii într-o cauză concretă. În acest sens invocă Decizia Curții Constituționale nr. 667 din 30 aprilie 2009. Mai arată că instanței învestite cu judecarea cauzei și în fața căreia au fost invocate excepții îi revine rolul de a aprecia, de la caz la caz, dacă – față de complexitatea aspectelor la care se referă excepțiile – se impune sau nu acordarea unui termen. Instanța este obligată să țină cont și de alte imperative ale procesului penal, așa cum este dreptul la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. Soluția judecătorului cu privire la solicitarea acordării unui termen va fi supusă, în condițiile legii, verificării de către instanța de control judiciar. Pentru aceste motive, consideră că dispozițiile art. 344 alin. (4) și art. 345 din Codul de procedură penală nu aduc nicio atingere prevederilor constituționale și convenționale invocate. În ceea ce privește sintagma „neregularități ale actului de sesizare“, arată că dispozițiile art. 345 și ale art. 346 din Codul de procedură penală nu conțin norme de incriminare, astfel că prevederile art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prevederi referitoare la legalitatea incriminării și a pedepsei, nu sunt incidente în cauză. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 344 alin. (4) și ale art. 345, precum și sintagma „neregularități ale actului de sesizare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 345 alin. (3) și ale art. 346 alin. (3) lit. a) și alin. (4) din Codul de procedură penală. Dispozițiile art. 344 alin. (4) și ale art. 345 din Codul de procedură penală au fost modificate prin prevederile art. I pct. 9 și, respectiv, pct. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 15 decembrie 2014, articole modificate, la rândul lor, prin articolul unic din Legea nr. 75/2016 (privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2014), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 29 aprilie 2016. Ulterior, prin Decizia nr. 802 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 6 februarie 2018, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, care nu permite judecătorului de cameră preliminară, în soluționarea cererilor și excepțiilor formulate ori excepțiilor ridicate din oficiu, să administreze alte mijloace de probă în afara „oricăror înscrisuri noi prezentate“, este neconstituțională. În ceea ce privește dispozițiile art. 346 alin. (3) lit. a) și alin. (4) din Codul de procedură penală, acestea au fost modificate prin prevederile art. 102 pct. 223 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Textele de lege criticate au următorul cuprins:– Art. 344 alin. (4): „(4) La expirarea termenelor prevăzute la alin. (2) și (3), dacă s-au formulat cereri sau excepții ori dacă a ridicat excepții din oficiu, judecătorul de cameră preliminară stabilește termenul pentru soluționarea acestora, cu citarea părților și a persoanei vătămate și cu participarea procurorului.“; … – Art. 345: (1)La termenul stabilit conform art. 344 alin. (4), judecătorul de cameră preliminară soluționează cererile și excepțiile formulate ori excepțiile ridicate din oficiu, în camera de consiliu, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părților și ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum și ale procurorului.(2)Judecătorul de cameră preliminară se pronunță în camera de consiliu, prin încheiere, care se comunică de îndată procurorului, părților și persoanei vătămate.(3)În cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularități ale actului de sesizare sau în cazul în care sancționează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori dacă exclude una sau mai multe probe administrate, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, procurorul remediază neregularitățile actului de sesizare și comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.; … – Art. 346 alin. (3) lit. a) și alin. (4): (3)Judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă: a) rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3), dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății; […].(4)În toate celelalte cazuri în care a constatat neregularități ale actului de sesizare, a exclus una sau mai multe probe administrate ori a sancționat potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecății. …  … 12.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, procurorul, în calitate de autor al excepției, invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității și ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil și ale art. 7 paragraful 1 privind legalitatea incriminării și a pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că procurorul, în calitate de autor al acesteia, nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci solicită completarea dispozițiilor de lege criticate, în sensul ca, pe de o parte, să prevadă obligația judecătorului de cameră preliminară de a formula în scris excepțiile ridicate din oficiu și, respectiv, de a acorda un termen procurorului, părților și persoanei vătămate pentru a lua cunoștință de excepțiile ridicate din oficiu, iar, pe de altă parte, să enumere situațiile în care neregularitățile actului de sesizare pot duce la imposibilitatea stabilirii obiectului judecății. O asemenea solicitare nu intră însă în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului (a se vedea în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 609 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 9 noiembrie 2017, paragraful 15). … 14.Totodată, Curtea observă că, în realitate, procurorul – autor al excepției – este nemulțumit de modul de aplicare de către judecătorul de cameră preliminară a dispozițiilor de lege criticate. Or, Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii de către organele judiciare (Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, și Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23). Atât interpretarea conținutului normelor juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situația de fapt dedusă judecății, cât și aprecierea legalității activității desfășurate de către organele de urmărire penală sunt, în speță, de competența judecătorului de cameră preliminară. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorilor excepției într-o atare situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (Decizia nr. 598 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 19 iulie 2012, Decizia nr. 149 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 14, Decizia nr. 332 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 16 august 2017, paragraful 14, Decizia nr. 421 din 15 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 26 septembrie 2017, paragraful 13, Decizia nr. 466 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 27 septembrie 2017, paragraful 16, Decizia nr. 735 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 martie 2018, paragraful 18, Decizia nr. 783 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 26 martie 2018, paragraful 16, Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 21, și Decizia nr. 500 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 977 din 19 noiembrie 2018, paragraful 14). … 15.Prin urmare, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (4) și ale art. 345, precum și a sintagmei „neregularități ale actului de sesizare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 345 alin. (3) și ale art. 346 alin. (3) lit. a) și alin. (4) din Codul de procedură penală este inadmisibilă. … 16.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (4) și ale art. 345, precum și a sintagmei „neregularități ale actului de sesizare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 345 alin. (3) și ale art. 346 alin. (3) lit. a) și alin. (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de procuror în Dosarul nr. 548/283/2017/a1 al Tribunalului Dâmbovița – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Dâmbovița – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Oana-Cristina Puică

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește