DECIZIA nr. 823 din 9 decembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Antonie Popescu în Dosarul nr. 720/1/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.057D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în următoarele dosare: Dosarul nr. 771D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, ridicată de Societatea Ana Hotels – S.A. din București în Dosarul nr. 5.542/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal; Dosarul nr. 1.178D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, ridicată de Gelu Manea, Carmen Manea, Victoria Ene, Maria Bogdan, Elena-Viorica Rusu și Marilena Ciocsan în Dosarul nr. 875/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a V-a civilă; Dosarul nr. 2.362D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, ridicată de Gelu Manea și Carmen Manea în Dosarul nr. 1.259/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a VI-a civilă și Dosarul nr. 3.362D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, ridicată de Ionuț Traian Banu în Dosarul nr. 7.128/99/2015/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal răspunde, în dosarele nr. 771D/2019, nr. 1.178D/2019 și nr. 2.362D/2019, pentru autorii excepției, avocat Corina Ruxandra Popescu, în calitate de apărător ales, cu împuternicire avocațială depusă la dosarele cauzelor. De asemenea, în dosarele nr. 1.178D/2019 și nr. 2.362D/2019, răspund, pentru partea Bucur Obor – S.A. din București, avocat Nicoleta Bizdrigheanu și avocat Călin Dobre, în calitate de apărători aleși, cu împuternicire avocațială depusă la dosarele cauzelor. Se constată lipsa autorului excepției de neconstituționalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 3.362D/2019, precum și a celorlalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 5.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 771D/2019, nr. 1.178D/2019, nr. 2.362D/2019 și nr. 3.362D/2019 la Dosarul nr. 2.057D/2018. Reprezentanții părților și cel al Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 771D/2019, nr. 1.178D/2019, nr. 2.362D/2019 și nr. 3.362D/2019 la Dosarul nr. 2.057D/2018, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului autorilor excepției de neconstituționalitate ce formează obiectul dosarelor nr. 771D/2019, nr. 1.178D/2019 și nr. 2.362D/2019, care solicită admiterea acesteia, susținând că textul de lege criticat încalcă principiul constituțional al egalității în drepturi, dreptul de acces liber la justiție și dreptul la apărare. Arată că există o diferență de tratament care nu este obiectivă și nu are o fundamentare rațională și rezonabilă, pentru că, în toate celelalte cazuri de revizuire, partea care dorește să formuleze această cerere cunoaște nu doar dispozitivul, ci și considerentele hotărârii care este supusă revizuirii. Or, pentru cazul de revizuire referitor la existența unor hotărâri definitive potrivnice, termenul de introducere începe să curgă de la data pronunțării ultimei hotărâri, moment la care nu se cunosc considerentele acesteia. Elementele cuprinse în dispozitiv nu sunt suficiente pentru ca partea să aibă la dispoziție, în mod complet și efectiv, calea de atac a revizuirii întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă. Consideră că legiuitorul trebuie să asigure concret mijloacele pentru exercitarea acestei căi de atac. Codul de procedură civilă din 1865 prevedea în mod expres condiția întrunirii unei triple identități, de părți, de obiect și de cauză, referindu-se, așadar, la efectul negativ al autorității de lucru judecat, pe când actualul Cod de procedură civilă are în vedere și efectul pozitiv al acesteia. Ca atare, hotărârile potrivnice pot să fie identificate nu doar în funcție de conținutul dispozitivului, ci și de cel al considerentelor. Arată că afirmația potrivit căreia instanța verifică tripla identitate menționată era valabilă sub imperiul Codului de procedură civilă din 1865, dar nu mai poate fi susținută în prezent, în condițiile în care este recunoscut și efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al considerentelor hotărârii.  … 7.Având cuvântul, apărătorul ales al părții Bucur Obor – S.A. din București, avocat Nicoleta Bizdrigheanu, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens precizează că cererea de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă nu se analizează în funcție de materialul probator aflat la dosarul cauzei, ci de împrejurări noi, apărute ulterior pronunțării hotărârii. De asemenea, poate fi luată în discuție în situația în care excepția autorității de lucru judecat a fost invocată în fața instanței, dar aceasta a omis să se pronunțe asupra sa. Cazul de revizuire criticat se deosebește în mod esențial de celelalte cazuri de revizuire reglementate de art. 509 alin. (1) pct. 8 din cod, pentru invocarea cărora este necesar să se cunoască motivarea hotărârii atacate. În cazul criticat, legiuitorul a apreciat că ne aflăm în fața unui efect extinctiv al autorității de lucru judecat. Aceasta rezultă din dispozițiile art. 513 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în redactarea de la momentul inițierii procesului, potrivit cărora, dacă se va admite cererea de revizuire, se va anula cea de-a doua hotărâre. Or, în celelalte cazuri se schimbă în parte sau în totalitate hotărârea pronunțată. În consecință, consideră că nu se poate reține existența unui tratament juridic diferit fără o justificare obiectivă sau a unei limitări disproporționate a dreptului de acces la o instanță.  … 8.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că nu se justifică reconsiderarea jurisprudenței prin care Curtea Constituțională a constatat că prevederile de lege criticate și în cauza de față sunt conforme dispozițiilor constituționale referitoare la principiul egalității, la dreptul de acces liber la justiție și la dreptul de apărare. Menționează în acest sens Decizia nr. 366 din 3 iunie 2021.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:9.Prin Încheierea din 15 noiembrie 2018, Decizia civilă nr. 1.061 din 4 martie 2019, Decizia civilă nr. 746 din 19 aprilie 2019, Decizia civilă nr. 1.138 din 26 iunie 2019 și Încheierea din 22 octombrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 720/1/2018/a1, nr. 5.542/2/2018, nr. 875/2/2019, nr. 1.259/2/2019 și, respectiv, nr. 7.128/99/2015/a2, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel București – Secția a V-a civilă, Curtea de Apel București – Secția a VI-a civilă și Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Antonie Popescu, de Societatea Ana Hotels – S.A. din București, de Gelu Manea, Carmen Manea, Victoria Ene, Maria Bogdan, Elena-Viorica Rusu și Marilena Ciocsan și de Ionuț Traian Banu în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de revizuire întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât termenul impus de legiuitor – care începe să curgă, potrivit textului de lege criticat, de la data pronunțării ultimei hotărâri – nu ar permite să fie supusă controlului judiciar pe calea revizuirii acea hotărâre, deși încalcă autoritatea de lucru judecat a altei hotărâri. Se arată că, la momentul pronunțării, motivarea este necunoscută, iar redactarea hotărârii poate întârzia peste termenul de recomandare de 30 de zile stabilit în acest sens, termen care se suprapune și cu termenul de decădere de 30 de zile pentru introducerea cererii de revizuire. Se susține că momentul de la care ar trebui să curgă termenul pentru revizuire ar trebui să fie acela al comunicării hotărârii. Un argument în plus îl reprezintă faptul că, în lumina noilor dispoziții procesuale, autoritatea de lucru judecat vizează și considerentele, ceea ce presupune în mod evident comunicarea hotărârii. În aceste condiții, în care autoritatea de lucru judecat vizează nu numai dispozitivul, ci și considerentele hotărârii, inclusiv cele prin care se tranșează o chestiune litigioasă, nu își mai menține valabilitatea jurisprudența prin care Curtea Constituțională a statuat că nu este necesară cunoașterea considerentelor (de exemplu, Decizia nr. 524 din 5 iulie 2016 sau Decizia nr. 655 din 11 noiembrie 2014). Deciziile anterioare nu se aplică mutatis mutandis și în prezenta cauză, întrucât Curtea Constituțională a avut în vedere un alt cadru legislativ, în care autoritatea de lucru judecat viza numai dispozitivul hotărârii, nu și considerentele. … 11.Totodată, se arată că din modalitatea de redactare a art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă rezultă existența unui tratament discriminatoriu în ceea ce privește momentul de la care poate fi introdusă cererea de revizuire, în funcție de motivul de revizuire, și anume momentul de la care se socotește termenul de o lună în care poate fi exercitată calea de atac a revizuirii este, după caz, momentul de la care partea interesată cunoaște conținutul hotărârii [art. 509 alin. (1), pct. 3, 4,6,7], momentul cunoașterii înscrisului doveditor [art. 509 alin. (1) pct. 5] sau momentul luării la cunoștință de încetarea împiedicării [art. 509 alin. (1) pct. 9]. Prin urmare, elementul esențial în determinarea momentului de la care se socotește termenul de o lună în care se poate exercita revizuirea este acela al cunoașterii conținutului înscrisului, lato sensu. Or, nu există niciun criteriu obiectiv și rezonabil pentru justificarea socotirii termenului de o lună de exercitare a revizuirii pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă de la un alt moment decât cel instituit pentru celelalte motive de revizuire. Un tratament juridic discriminatoriu va exista chiar și între categoriile de persoane care vor exercita revizuirea întemeiată pe motivul menționat, întrucât doar celor care invocă autoritatea de lucru judecat a considerentelor li se va opune tardivitatea revizuirii, nu și persoanelor care invocă autoritatea de lucru judecat a dispozitivului, încălcându-se astfel accesul liber la justiție, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. … 12.Se face referire la Decizia Curții Constituționale nr. 233 din 15 februarie 2011, prin care s-a constatat că dispozițiile art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt neconstituționale în măsura în care nu permit revizuirea unei hotărâri judecătorești prin care, fără a se evoca fondul, s-au produs încălcări ale unor drepturi și libertăți fundamentale, încălcări constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Or, și în cazul de revizuire prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8, instanța a cărei hotărâre se cere a fi revizuită încalcă drepturi fundamentale, nerespectând autoritatea de lucru judecat anterioară, invocată și ignorată în fața sa. Cum, mutatis mutandis, în speță, revizuirea este provocată de o hotărâre definitivă/irevocabilă a unei instanțe naționale, cu aceeași putere ca hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului, interpretarea art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă trebuie să fie făcută în mod similar, în concordanță cu art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cu jurisprudența Curții Constituționale și cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului. … 13.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prin calcularea termenului de revizuire de la data rămânerii definitivă a ultimei hotărâri, care coincide cu data pronunțării acesteia, nu se încalcă dreptul la apărare și accesul liber la justiție și nici nu se creează discriminare între justițiabili, având în vedere că instanța de revizuire nu are competența de a examina pe fond temeinicia hotărârii atacate, ci doar verifică dacă prin ultima hotărâre a fost încălcată autoritatea lucrului judecat a unei hotărâri pronunțate anterior. Chiar dacă autoritatea de lucru judecat privește atât dispozitivul hotărârii judecătorești, cât și considerentele pe care acesta se sprijină, în cazul motivului de revizuire privind contrarietatea de hotărâri este protejat numai efectul negativ, nu și efectul pozitiv al autorității de lucru judecat. Acest aspect rezultă din dispozițiile art. 513 alin. (4) teza întâi din Codul procedură civilă, care prevăd că, dacă instanța încuviințează cererea de revizuire, în cazul hotărârilor definitive potrivnice va anula cea din urmă hotărâre. Prin urmare, instanța învestită cu o cerere de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul procedură civilă verifică eventuala încălcare a efectului negativ al autorității de lucru judecat doar prin prisma soluțiilor pronunțate în dosare diferite, între care există identitate de părți, obiect și cauză. Or, soluția pronunțată ulterior poate fi cunoscută de parte încă de la data pronunțării. Ca atare, pentru stabilirea momentului de la care curge termenul de revizuire de o lună nu este relevantă data la care partea interesată a luat cunoștință de considerentele hotărârii atacate, având în vedere că, în cazul acestui motiv de revizuire, se analizează numai soluțiile din cuprinsul hotărârilor pretins contradictorii, care pot fi cunoscute încă de la momentul pronunțării, nu și considerentele acestor hotărâri. Formularea și motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoașterea argumentării instanței care a stat la baza pronunțării hotărârii atacate și, prin urmare, nu îngrădesc dreptul la un proces echitabil sau accesul liber la justiție. … 14.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată numai în măsura în care autoritatea de lucru judecat – care, în concepția actualului Cod de procedură civilă [art. 430 alin. (2)], poate privi și aspecte relevate de considerentele hotărârii – ar putea fi identificată ca motiv de revizuire doar după lecturarea acestora, respectiv după comunicarea hotărârii. … 15.Curtea de Apel București – Secția a V-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 16.Curtea de Apel București – Secția a VI-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.  … 17.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 18.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 19.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile reprezentanților părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:20.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 21.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:– Art. 511 alin. (1) pct. 8: (1)Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti: (…)8.în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri. …  …  … 22.Art. 509 alin. (1) pct. 8, la care face referire textul de lege criticat, consacră posibilitatea revizuirii unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. … 23.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) privind caracterul de stat de drept al statului român, art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare și art. 124 alin. (2) referitor la caracterul unic, imparțial și egalitar al justiției. Se invocă și art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 24.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a mai exercitat controlul de constituționalitate asupra prevederilor de lege criticate și în cauza de față, prin prisma unor critici similare și prin raportare la aceleași dispoziții invocate și de autorii prezentei excepții de neconstituționalitate. … 25.Astfel, prin Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 27 mai 2020 (paragrafele 17-19), Decizia nr. 495 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 20 octombrie 2020 (paragrafele 19-22), Decizia nr. 536 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 21 octombrie 2020 (paragrafele 16-20), sau Decizia nr. 366 din 3 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 iulie 2021, Curtea a reținut că, potrivit art. 513 alin. (4) teza a doua din Codul de procedură civilă, în redactarea pe care textul o avea la data ridicării excepției de neconstituționalitate, efectul admiterii revizuirii îl constituie anularea celei din urmă hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare. În prezent, prin art. I pct. 61 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018, legiuitorul a modificat art. 513 alin. (4) din cod și a consacrat în mod expres soluția potrivit căreia, în cazul hotărârilor potrivnice, instanța de revizuire va anula cea din urmă hotărâre și, după caz, va trimite cauza spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat. Așadar, astfel cum s-a reținut în jurisprudența Curții Constituționale anterior citată, și înainte de modificarea art. 513 alin. (4) teza a doua din Codul de procedură civilă, prin Legea nr. 310/2018, efectul admiterii revizuirii îl constituiau anularea celei din urmă hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare, dat fiind faptul că revizuirea reprezintă o cale de atac extraordinară, de retractare, nedevolutivă, iar în cadrul judecării acesteia nu este permisă și soluționarea fondului pricinii. … 26.Curtea a mai observat că, în ipoteza în care constată existența motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 (există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri), instanța competentă să soluționeze cererea de revizuire nu examinează temeinicia hotărârii atacate și nu decide care dintre hotărârile potrivnice în discuție este cea judicioasă, ci se rezumă la a anula ultima hotărâre cu privire la care constată că nesocotește autoritatea de lucru judecat a hotărârii anterioare. Pentru a decide astfel, instanța se pronunță asupra identității de părți, obiect și cauză în procesele soluționate prin hotărârile comparate, care indică încălcarea autorității de lucru judecat a celei mai întâi pronunțate. Or, în verificarea existenței triplei identități menționate, nu este necesar ca instanța care soluționează cererea de revizuire să analizeze considerentele pe care instanțele și-au fondat soluțiile pronunțate, ci soluția pronunțată și impusă prin dispozitivul hotărârilor. … 27.Art. 461 alin. (1) din Codul de procedură civilă clarifică obiectul asupra căruia poartă orice cale de atac, stabilind că partea din hotărâre împotriva căreia se îndreaptă aceasta este soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii. Așadar, revizuirea, la fel ca orice altă cale de atac, indiferent de caracterul acesteia – ordinară sau extraordinară, de reformare sau de retractare, devolutivă sau nedevolutivă -, se îndreaptă împotriva soluției cuprinse în dispozitivul hotărârii. … 28.Chiar dacă, în concepția actuală a Codului de procedură civilă, se bucură de autoritate de lucru judecat atât dispozitivul hotărârii, cât și considerentele pe care acesta se sprijină, după cum prevede art. 430 alin. (2), revizuirea întemeiată pe motivul nesocotirii autorității de lucru judecat nu poate viza decât soluția pronunțată, de vreme ce efectul admiterii cererii de revizuire este anularea ultimei hotărâri, în întregul ei, fără analiza eventualei contrarietăți existente între considerentele decisive ale hotărârilor în discuție. … 29.Este adevărat că art. 461 alin. (2) din Codul de procedură civilă reglementează și problema considerentelor, în sensul că, potrivit acestuia, calea de atac poate să vizeze anumite considerente ale hotărârii, și anume cele prin care s-au dat dezlegări unor probleme de drept ce nu au legătură cu judecata acelui proces sau care sunt greșite ori cuprind constatări de fapt ce prejudiciază partea. Într-o asemenea situație, instanța, admițând calea de atac, va înlătura acele considerente și le va înlocui cu propriile considerente, menținând soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate. Însă această ipoteză este valabilă numai în ceea ce privește căile de atac de reformare, întrucât necesită un control judiciar efectiv al hotărârii, iar nu și în ceea ce privește căile de atac de retractare, așa cum este revizuirea. Astfel, după cum a observat Curtea, considerentele decizorii, prin care a fost soluționată pe cale incidentală o chestiune litigioasă, nu pot constitui motiv de revizuire a celei de-a doua hotărâri ca urmare a faptului că ar contraveni considerentelor decizorii cuprinse într-o altă hotărâre anterioară. Aceasta, deoarece o astfel de ipoteză este exclusă de existența unei alte căi procedurale puse la îndemâna părții interesate încă din timpul soluționării celui de-al doilea proces, și anume posibilitatea acesteia de a invoca excepția autorității de lucru judecat cu referire la soluția dată privind aceeași chestiune litigioasă rezolvată pe cale incidentală într-o cauză precedentă. Prin urmare, în condiții de diligență procesuală, se poate preveni apariția unor considerente decizorii contradictorii, astfel încât să nu se mai pună problema unei eventuale revizuiri întemeiate pe un asemenea motiv. … 30.În consecință, faptul că termenul de introducere a cererii de revizuire curge de la pronunțarea ultimei hotărâri nu împiedică accesul la justiție al părții și nici dreptul la apărare, întrucât demonstrarea existenței motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă nu presupune cu necesitate cunoașterea considerentelor dezvoltate de instanța care a pronunțat ultima hotărâre, ci implică doar argumentarea existenței identității de părți, obiect și cauză din cele două procese, lucru posibil și în lipsa motivării hotărârii a cărei revizuire se solicită. … 31.Curtea a mai reținut că obligația părților de a-și exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților. Tot astfel, Curtea a statuat că, în toate cazurile în care legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu a procedat astfel în scopul restrângerii accesului liber la justiție, ci exclusiv pentru a asigura cadrul legal în vederea exercitării dreptului constituțional prevăzut de art. 21. Curtea a constatat că formularea și motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoașterea argumentării instanței care a stat la baza pronunțării hotărârii atacate, astfel că stabilirea momentului pronunțării ca început al termenului de introducere a revizuirii nu îngrădește accesul liber la justiție al revizuentului și nici dreptul său la un proces echitabil. … 32.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 33.Din argumentele reținute în deciziile citate se desprinde ideea că este îndreptățită stabilirea unui moment diferit de la care începe să curgă termenul pentru introducerea cererii de revizuire – respectiv de la pronunțarea sau de la comunicarea hotărârii a cărei revizuire se dorește -, în funcție de motivul pe care aceasta se întemeiază. Nu se poate susține instituirea unui tratament juridic discriminatoriu între justițiabilii care exercită calea de atac a revizuirii, întrucât specificul motivelor pentru care se poate solicita revizuirea unei hotărâri judecătorești justifică fixarea unor momente diferite pentru calculul termenului. … 34.Totodată, nu pot fi reținute nici susținerile în sensul că, în cauza de față, soluția ar trebui să fie similară cu cea de admitere pronunțată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 233 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 17 mai 2011, potrivit căreia prevederile art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt neconstituționale în măsura în care nu permit revizuirea unei hotărâri judecătorești prin care, fără a se evoca fondul, s-au produs încălcări ale unor drepturi și libertăți fundamentale, încălcări constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. … 35.În acest sens, Curtea observă că situațiile juridice reglementate de cele două texte legale, respectiv art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă din 1865 și art. 509 alin. (1) pct. 8 din actualul Cod de procedură civilă, sunt esențialmente diferite, astfel că nu se justifică aplicarea unui tratament juridic identic. Prin decizia citată, Curtea Constituțională a extins posibilitatea revizuirii hotărârilor judecătorești și cu privire la cele prin care, deși nu s-a evocat fondul, s-au produs încălcări ale unor drepturi și libertăți fundamentale, încălcări sancționate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Curtea Constituțională a reținut, în esență, că, în cazul în care nu ar fi susceptibile de revizuire și hotărârile care nu evocă fondul, statul român și-ar încălca obligațiile internaționale asumate prin ratificarea Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, implicând, așadar, nesocotirea principiului îndeplinirii exacte și cu bună-credință de către statul român a obligațiilor ce îi revin din tratatele la care este parte, statuat de art. 11 din Constituție. Elementul esențial care a stat în centrul raționamentului Curții Constituționale a fost existența unei hotărâri pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin care s-a reținut că, în cadrul unui proces soluționat de o instanță națională, au fost nesocotite drepturi fundamentale. O astfel de hotărâre nu poate să își mențină efectele în urma constatărilor instanței europene de contencios al drepturilor omului, ci trebuie să fie susceptibilă de a fi supusă revizuirii, indiferent dacă prin aceasta s-a evocat sau nu fondul. … 36.În schimb, prevederile legale la care face referire textul criticat în cauza de față se referă la revizuirea unei hotărâri judecătorești care a încălcat autoritatea de lucru judecat a unei alte hotărâri judecătorești precedente, ambele pronunțate de instanțe naționale, ceea ce nu aduce în discuție aspecte legate de obligațiile asumate la nivel internațional de statul român, pentru a se putea face o analogie între cele două ipoteze. … 37.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Antonie Popescu în Dosarul nr. 720/1/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă, de Societatea Ana Hotels – S.A. din București în Dosarul nr. 5.542/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Gelu Manea, Carmen Manea, Victoria Ene, Maria Bogdan, Elena-Viorica Rusu și Marilena Ciocsan în Dosarul nr. 875/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a V-a civilă, de Gelu Manea și Carmen Manea în Dosarul nr. 1.259/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a VI-a civilă și de Ionuț Traian Banu în Dosarul nr. 7.128/99/2015/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă, Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel București – Secția a V-a civilă, Curții de Apel București – Secția a VI-a civilă și Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește