DECIZIA nr. 822 din 9 decembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Dumitru Vescu și Teodor Vescu în Dosarul nr. 6.513/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.035D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, precizând că instanța de control constituțional a constatat, prin Decizia nr. 66 din 28 ianuarie 2021, conformitatea cu prevederile constituționale invocate și în cauza de față a dispozițiilor legale ce formează obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate, neexistând elemente noi care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 4.540 din 13 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 6.513/2/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Dumitru Vescu și Teodor Vescu într-o cauză având ca obiect soluționarea căii de atac a revizuirii introduse împotriva unei decizii civile prin care s-a constatat perimarea cauzei ca urmare a suspendării soluționării acesteia mai mult de 6 luni pentru lipsa părților. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată, în esență, că, în cadrul procesului în care au calitatea de părți, excepțiile de procedură invocate urmăresc împiedicarea unei judecăți care nu s-ar întemeia pe o dispoziție legală imperativă și care ar putea fi încălcată de instanța judecătorească. Susțin că de constatarea nerespectării dispozițiilor imperative de procedură trebuie să se profite în mod nerestrictiv, iar acestea nu pot constitui doar un instrument de drept abstract. Susțin că sunt pe deplin aplicabile speței considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 866 din 10 decembrie 2015, din care citează paragrafele 32-35. Arată că, „dacă excepțiile de procedură declarate neconstituționale trebuie avute în vedere la soluționarea cauzei pe calea revizuirii fără a se ține seama de sintagma «pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul» din cuprinsul dispozițiilor art. 509 alin. (1) cu referire la pct. 11 din Codul de procedură civilă, conform Deciziei nr. 866 din 10 decembrie 2015, atunci cu atât mai mult excepțiile de procedură care sunt pe deplin constituționale trebuie respectate fără nicio excepție pe calea de retractare a revizuirii, mai ales în situația în care partea interesată reclamantă nu are nicio culpă privind existența unui stadiu procesual când încă nu s-a ajuns la judecarea fondului“. … 6.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:– Art. 509 alin. (1) pct. 1:(1)Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:1.s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;“. …  …  … 11.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curții Constituționale. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că se critică, în esență, imposibilitatea dedusă din prevederile de lege criticate de a ataca pe calea revizuirii acele hotărâri judecătorești care au fost pronunțate pe baza unor excepții de procedură, fără ca judecătorul cauzei să intre în cercetarea fondului dreptului. … 13.Curtea a mai analizat critici similare, reținând, în jurisprudența sa (de exemplu, Decizia nr. 66 din 28 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021, paragraful 14), că, potrivit art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă, revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, care poate fi exercitată împotriva unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul și care poate fi cerută doar pentru ipotezele prevăzute de lege, enumerate în cuprinsul articolului menționat. Alin. (2) prevede unele ipoteze de excepție, în care, chiar dacă nu s-a evocat fondul, hotărârea este susceptibilă de a fi atacată pe calea revizuirii. Din aceste prevederi, Curtea a dedus, așadar, că revizuirea poate fi formulată doar împotriva hotărârilor judecătorești expres și limitativ prevăzute de art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă. În caz contrar, ar fi încălcat principiul legalității căii de atac, prevăzut de art. 457 din acest act normativ, potrivit căruia căile de atac pot fi exercitate numai dacă sunt prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. … 14.Totodată, Curtea a constatat (prin Decizia nr. 66 din 28 ianuarie 2021, precitată, paragraful 15), că revizuirea este o cale de atac nedevolutivă care vizează remedierea procesuală a erorilor de judecată care au condus la stabilirea greșită a situației de fapt prin hotărârea atacată. În ceea ce privește categoriile de hotărâri care pot fi supuse revizuirii, legiuitorul a stabilit, în principal, că acestea sunt reprezentate de hotărârile judecătorești prin care instanțele judecătorești s-au pronunțat cu privire la caracterul fondat sau nefondat al cererii, obiectul revizuirii constituindu-l hotărârile pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul și doar cu titlu de excepție și pentru motivele limitativ prevăzute de alin. (2) al art. 509 din Codul de procedură civilă pot face obiect al revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul (a se vedea Decizia nr. 718 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 3 martie 2020). … 15.Curtea a avut în vedere faptul că judecătorul care soluționează cauza analizează mai întâi respectarea tuturor cerințelor procedurale impuse de formalismul procesului civil, trecând apoi la examinarea – în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei și pe baza probatoriului administrat de părți – a elementelor care vizează însuși fondul dreptului pus în discuție, adică a existenței, a întinderii, a conținutului dreptului respectiv, a aspectelor referitoare la titularul său real, la modul de exercitare și a măsurii în care aceasta se realizează în conformitate cu regulile impuse în acest sens. Prin analiza fondului sunt evaluate toate detaliile relevante în ceea ce privește clarificarea raporturilor juridice dintre părțile implicate în litigiu (Decizia nr. 250 din 20 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 16 iulie 2021, paragraful 13). … 16.În acest context, Curtea a constatat că revizuirea – cale extraordinară de atac de retractare, nedevolutivă, menită, în esență, să corecteze erorile de fapt – a fost concepută pentru a fi utilizată în ceea ce privește hotărârile pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul, în care judecătorul se pronunță asupra temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor formulate prin cererea de chemare în judecată, iar nu cu referire la cele prin care acțiunea introductivă de instanță este respinsă exclusiv pe considerente de procedură, prin soluționarea excepțiilor dirimante, al căror scop este de a împiedica instanța să intre în cercetarea fondului, tocmai prin faptul că fac inutilă antamarea unor aspecte substanțiale privitoare la dreptul pretins de reclamant (Decizia nr. 250 din 20 aprilie 2021, precitată, paragraful 14). … 17.În cauza de față, Curtea observă că nu poate fi reținută nici comparația pe care autorii prezentei excepții de neconstituționalitate o fac cu cele statuate de instanța de contencios constituțional prin Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, prin care a constatat că sintagma „pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul“ din cuprinsul dispozițiilor art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă este neconstituțională, cu referire la motivul de revizuire prevăzut la pct. 11 din cuprinsul acestora, adică atunci când, după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra unei excepții de neconstituționalitate invocate în acea cauză, declarând neconstituțională prevederea care a făcut obiectul acelei excepții. … 18.În decizia citată, raționamentul instanței de control constituțional s-a bazat pe imperativul respectării supremației Constituției într-un stat de drept. Ca atare, Curtea a accentuat faptul că o hotărâre judecătorească ce nu este pronunțată asupra fondului sau care nu evocă fondul, deși definitivă, nu poate fi considerată legală atât timp cât se întemeiază pe o dispoziție legală contrară Constituției. Prin excluderea de la posibilitatea revizuirii, întemeiată pe constatarea neconstituționalității unei dispoziții legale de către Curtea Constituțională în urma soluționării excepției de neconstituționalitate, având ca obiect acea dispoziție, invocată în cauză, a hotărârilor rămase definitive, dar care nu vizează fondul, se ajunge la situația în care justițiabilul nu poate beneficia de un instrument eficient pentru protejarea drepturilor sale constituționale (Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, paragraful 29).  … 19.În plus, Curtea precizează că excepția de neconstituționalitate are o fizionomie aparte față de toate celelalte excepții procedurale. Deși, la fel ca acestea, reprezintă un mijloc de apărare în cadrul procesului, ceea ce este specific excepției de neconstituționalitate este caracterul său de ordine publică, soluționarea acesteia de către Curtea Constituțională fiind de interes general, întrucât admiterea unei astfel de excepții conduce la eliminarea din ansamblul legislației a prevederii legale contrare Constituției. … 20.În consecință, este firesc să poată fi îndepărtate, pentru viitor, consecințele negative pe care aplicarea acelei dispoziții legale le-a produs, inclusiv prin revizuirea hotărârii care nu a intrat în soluționarea fondului ca urmare a aplicării textului de lege constatat ca fiind neconstituțional. … 21.În schimb, toate celelalte excepții procedurale sunt destinate blocării judecării pe fond a cauzei, prin invocarea unor varii incidente procedurale care fac inutilă discuția pe fondul dreptului în litigiu. Ținând seama de rațiunea revizuirii, așa cum a fost prezentată mai sus – de corectare a erorilor de judecată care au condus la stabilirea greșită a situației de fapt prin hotărârea atacată -, este evident că hotărârile care nu soluționează fondul și nici nu evocă fondul, fiind pronunțate pe baza unor excepții de procedură, altele decât excepția de neconstituționalitate, nu sunt susceptibile de a fi supuse căii extraordinare de atac a revizuirii. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dumitru Vescu și Teodor Vescu în Dosarul nr. 6.513/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data 9 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește