DECIZIA nr. 821 din 9 decembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 99 lit. c) și s) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Carmen Camelia Băilă în Dosarul nr. 2.846/1/2017/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.631D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Apreciază că, prin folosirea sintagmelor criticate, sunt respectate exigențele de claritate și previzibilitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituție, semnificația acestora putând fi determinată cu ușurință de către destinatarii normei, având în vedere pregătirea juridică a acestora. Stabilirea unei liste exhaustive de acte sau fapte de natură să compromită demnitatea magistratului este imposibil de realizat, urmând ca acestea să fie analizate de la caz la caz de către instanțele competente. Invocă, în același sens, Decizia Curții Constituționale nr. 708 din 15 noiembrie 2018. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea civilă din 8 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.846/1/2017/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 99 lit. c) și s) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Carmen Camelia Băilă într-o cauză având ca obiect soluționarea unui recurs declarat împotriva unei hotărâri și a unor încheieri pronunțate în materie disciplinară de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile de lege criticate au un caracter neclar în ceea ce privește enumerarea faptelor ce constituie abateri disciplinare, sunt confuze și pot fi interpretate în mod arbitrar, deoarece nu precizează, în concret, care sunt faptele prevăzute de legea mai sus menționată. Sintagmele „prestigiul justiției“, „demnitatea funcției de magistrat“, „atitudini nedemne“ și „expresii inadecvate“ din art. 99 din Legea nr. 303/2004 ar fi trebuit formulate cu claritate și precizie, astfel încât destinatarii săi să își poată conforma conduita socială, adică să cunoască acele fapte care aduc atingere prestigiului profesiei și demnității funcției de magistrat, care sunt atitudinile nedemne și expresiile inadecvate și dacă trebuie să fie comise în legătură cu exercitarea profesiei de magistrat sau fără legătură cu această profesie. Astfel de precizări ar fi trebuit făcute pentru a nu permite arbitrarul în aplicarea unor sancțiuni disciplinare care pot fi foarte grave, putând duce chiar la excluderea din profesia de magistrat. Cazurile de excludere din profesia de magistrat sau aplicarea unor sancțiuni pecuniare importante ar putea să fie evitate dacă normele ar fi clare și precise, iar magistratul supus unei proceduri disciplinare le-ar cunoaște în amănunt, astfel încât să își ordoneze conduita. Decizia de aplicare a unei sancțiuni disciplinare – care poate merge până la excluderea din profesie – este abuzivă, arbitrară și încalcă dreptul la exercitarea profesiei, garantat de art. 41 alin. (1) din Constituție. … 6.Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prin incriminarea ca abatere disciplinară a conduitei magistratului constând în atitudini nedemne în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu se consacră, în fapt, respectarea obligației de rezervă ce-i incumbă acestuia. Obligația de rezervă exprimă o sinteză practică a principiilor generale ale deontologiei profesiei (independență, imparțialitate, integritate) și implică moderație și reținere în viața profesională, socială și privată. Obligația de rezervă trebuie analizată și din perspectiva necesității ca magistratul să-și conformeze conduita în raport cu principiile morale și etice recunoscute ca atare de societate și să acționeze în toate împrejurările cu bună-credință, corectitudine și decență, fiind, practic, imposibil de enumerat într-un text toate faptele care pot fi de natură să încalce obligația de rezervă. De altfel, formulările folosite de legiuitorul român, ce sunt criticate sub aspectul neconstituționalității, sunt în deplin acord cu cele utilizate în documentele internaționale care fac referire la integritatea magistratului. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 99 lit. c) și s) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care au următorul conținut normativ:– Art. 99 lit. c) și s): Constituie abateri disciplinare: (…)c)atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu față de colegi, celălalt personal al instanței sau al parchetului în care funcționează, inspectori judiciari, avocați, experți, martori, justițiabili ori reprezentanții altor instituții; (…) … s)utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătorești sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raționamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiției sau demnitatea funcției de magistrat. …  …  … 11.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea, art. 30 alin. (1), (2) și (6) privind libertatea de exprimare, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă și la libera alegere a profesiei, art. 44 alin. (1) și (2) privind dreptul de proprietate și art. 124 alin. (3) privind independența judecătorilor. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a stabilit că una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Curtea a observat, în același timp, că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). … 13.De asemenea, prin Decizia nr. 494 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 26 octombrie 2018, paragraful 26, pronunțându-se asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004, criticate tot din perspectiva lipsei de claritate și de previzibilitate, Curtea a reținut că, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat, de exemplu, prin Hotărârea din 25 august 1998, pronunțată în Cauza Hertel împotriva Elveției, sau prin Hotărârea din 20 mai 1999, pronunțată în Cauza Rekveny împotriva Ungariei, că previzibilitatea legii nu trebuie neapărat însoțită de certitudini absolute, iar „certitudinea, chiar dacă este de dorit, este însoțită câteodată de o rigiditate excesivă, or dreptul trebuie să știe să se adapteze schimbărilor de situație“. De asemenea, în Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunțată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Curtea de la Strasbourg a reținut că „există multe legi care se servesc, prin forța lucrurilor, de formule mai mult sau mai puțin vagi ale căror interpretare și aplicare depind de practică“. Totodată, prin Hotărârea din 25 mai 1993, pronunțată în Cauza Kokkinakis împotriva Greciei, Curtea europeană a apreciat că legiuitorul nu poate opera cu concepte absolute, motiv pentru care folosește uneori noțiuni vagi, care vor fi definite de jurisprudență. … 14.Având în vedere această jurisprudență constantă, prin Decizia nr. 708 din 15 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2019, paragrafele 27 și 28, Curtea a constatat, referitor la prevederile art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004, că legiuitorul nu a încălcat cerințele de claritate și de previzibilitate ale legii, prin folosirea sintagmei „atitudini nedemne“, deoarece semnificația acesteia poate fi, în mod rezonabil, percepută și înțeleasă de destinatarii normei – magistrați. De altfel, legiuitorul nu putea să prevadă o listă exhaustivă cu acte sau fapte de natură să compromită demnitatea în profesie și în societate și nici o listă exhaustivă cu atitudini considerate nedemne în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. De asemenea, Curtea a reținut că adaptarea conduitei acestora la prescripțiile normei urmează să fie analizată în funcție de circumstanțele concrete, caracteristice fiecărei situații factuale în parte (a se vedea, în același sens, Decizia nr. 494 din 17 iulie 2018, precitată, paragraful 27). … 15.Prin Decizia nr. 326 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019, paragrafele 26 și 27, Curtea a reținut că, în temeiul art. 30 alin. (1) din Constituție, libertatea de exprimare este inviolabilă, însă aceasta nu poate fi înțeleasă ca fiind una absolută, fără a comporta limitări ce țin de necesitatea protejării altor valori fundamentale. În acest sens, art. 57 din Constituție prevede expres obligația cetățenilor români, cetățenilor străini și apatrizilor de a-și exercita drepturile constituționale cu bunăcredință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți. O limitare identică este, de asemenea, prevăzută în art. 10 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în conformitate cu care „Exercitarea acestor libertăți ce comportă îndatoriri și responsabilități poate fi supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru […] protecția reputației sau a drepturilor altora […]“, precum și în art. 19 paragraful 3 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, care stabilește că exercițiul libertății de exprimare comportă îndatoriri speciale și responsabilități speciale și că aceasta poate fi supusă anumitor restricții care trebuie să fie expres prevăzute de lege, ținând seama de drepturile sau reputația altora. Fiind o normă cu caracter restrictiv, de natură să circumscrie cadrul în care poate fi exercitată libertatea de exprimare, enumerarea realizată de art. 30 alin. (6) și (7) este una strictă și limitativă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 629 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 932 din 21 decembrie 2014, sau Decizia nr. 649 din 24 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1045 din 10 decembrie 2018, paragraful 62). Prin urmare, Curtea a reținut că limitele libertății de exprimare a magistraților se circumscriu principiilor generale ale deontologiei profesiei, care implică independență, imparțialitate, integritate, și impun conformarea conduitei magistratului în raport cu aceste principii. Din acest punct de vedere, având în vedere gradul de abstractizare al normei legale, legiuitorul nu poate enumera care sunt faptele de natură a aduce atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției. În sensul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, funcția publică implică anumite restricții ale exercițiului libertății de exprimare, iar obligația de rezervă, trăsătură caracteristică a funcției publice, decurge din obligațiile și responsabilitățile ce revin funcționarilor publici, în calitate de agenți ai statului (Hotărârea fostei Comisii Europene a Drepturilor Omului din 3 mai 1988, pronunțată în Cauza Morissens împotriva Belgiei). … 16.De altfel, cu privire la pretinsa încălcare a art. 16 privind egalitatea în drepturi și a art. 30 privind libertatea de exprimare, Curtea a reținut că acestea nu au legătură cu îndatorirea magistraților de a se abține de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie și în societate. De asemenea, cât privește invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 124 privind înfăptuirea justiției, Curtea a constatat că acestea nu sunt încălcate, ci, dimpotrivă, dispozițiile de lege criticate au fost edictate tocmai pentru a se respecta principiul independenței justiției (Decizia nr. 708 din 15 noiembrie 2018, precitată, paragrafele 31 și 32). … 17.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să conducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele reținute în jurisprudența citată își mențin valabilitatea și în cauza de față. … 18.Referitor la invocarea art. 41 alin. (1) din Constituție, Curtea observă că, într-adevăr, potrivit principiului constituțional, alegerea profesiei este liberă, dar regula o constituie exercitarea oricărei profesii în concordanță cu prevederile legale specifice fiecăreia. Or, în ceea ce privește judecătorii și procurorii, necesitatea respectării demnității profesiei este un imperativ intrinsec legat de natura acesteia, care reprezintă în sine o garanție a asigurării independenței justiției și a prestigiului acesteia în societate. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Carmen Camelia Băilă în Dosarul nr. 2.846/1/2017/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători și constată că dispozițiile art. 99 lit. c) și s) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data 9 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește