DECIZIA nr. 821 din 12 decembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Mihnea Valeriu Cernea în Dosarul nr. 2.040/120/2016 al Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.963 D/2017. … 

2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 275 din 10 mai 2016, despre care se arată că este aplicabilă și în prezenta cauză. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 30 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.040/120/2016, Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Mihnea Valeriu Cernea într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de acordare de daune morale și a unor sume de bani reprezentând cheltuielile efectuate pentru asigurarea asistenței judiciare, într-o cauză în care au fost anulate mandatele de arestare preventivă emise pe numele autorului excepției și s-a dispus punerea acestuia, de îndată, în libertate. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală nu respectă cerințele de claritate, precizie și previzibilitate, prevăzute la art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât reglementează mai multe modalități independente prin care poate fi constatată privarea nelegală de libertate, pentru fiecare privare nelegală de libertate curgând, conform art. 541 alin. (2) din Codul de procedură penală, un termen de prescripție de 6 luni în care poate fi introdusă acțiunea pentru repararea pagubei. Se arată însă că depășirea fazelor procesuale enumerate în textul criticat, în care poate fi stabilită privarea nelegală de libertate, nu trebuie să ducă la o îngrădire a accesului la justiție al persoanei care a fost privată de libertate, în sensul restrângerii dreptului de a formula o acțiune conform art. 539 din Codul de procedură penală. Astfel, se arată că dacă privarea de libertate a fost constatată definitiv, prin oricare dintre actele procesuale prevăzute de lege, este evident că această constatare, privind încălcarea unor drepturi fundamentale, nu poate fi acoperită prin emiterea unor acte de procedură ulterioare. … 6.Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se susține că dispozițiile legale criticate nu numai că nu îngrădesc accesul liber la justiție, dar instituie dispoziții procedurale necesare exercitării acestui drept, fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale ale art. 126 alin. (2), conform cărora procedura de judecată este prevăzută numai prin lege. De asemenea se arată că textul criticat constituie o aplicare a prevederilor art. 52 alin. (3) din Legea fundamentală, motiv pentru care repararea de către stat a pagubei cauzate prin erorile judiciare are loc în condițiile legii. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul opinează că excepția de neconstituționalitate este, în principal, inadmisibilă și, în subsidiar, neîntemeiată. Se susține că autorul excepției de neconstituționalitate critică, în realitate, o anumită interpretare a prevederilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, pe care o atribuie instanței judecătorești, motiv pentru care, conform prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepția invocată este inadmisibilă. Pe fond, se susține că modalitățile prin care se poate stabili caracterul nelegal al unei privări de libertate sunt alternative și că, atâta vreme cât procesul penal este guvernat de principiul separării funcțiilor judiciare, actele procesuale prin care se dispun măsurile preventive privative de libertate sunt supuse controlului anumitor organe judiciare expres prevăzute de lege, fără a exista o suprapunere de competențe între acestea. … 9.Avocatul Poporului opinează că dispozițiile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituționale. Se susține că textele criticate îndeplinesc cerințele de claritate, precizie și previzibilitate impuse de standardul constituțional de calitate al legii și că acestea nu încalcă principiul legalității, reglementând într-o manieră neechivocă faptul că privarea nelegală de libertate trebuie să fie stabilită prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară, precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată. Sunt invocate, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 744 din 13 decembrie 2016, precum și hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului din 5 ianuarie 2000 și 8 iulie 2008, pronunțate în cauzele Beyeler împotriva Italiei, paragraful 109, și Fener Rum Patrikliği împotriva Turciei, paragraful 70. În ceea ce privește pretinsa încălcare, prin textul criticat, a accesului liber la justiție, se arată că dispozițiile legale ce reglementează realizarea dreptului la repararea de către stat a pagubei cauzate prin erorile judiciare sunt în deplină concordanță cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție și că acest drept poate fi supus unor condiționări, atâta vreme cât nu este atinsă însăși substanța sa. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate, care au următorul conținut: „Privarea nelegală de libertate trebuie să fie stabilită, după caz, prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară, precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată învestită cu judecarea cauzei.“ … 13.Se susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) cu privire la calitatea legii și ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiție. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că procedura reglementată prin textul criticat presupune repararea pagubei materiale și a prejudiciului moral provocate persoanei care a fost privată de libertate în mod nelegal, pe parcursul procesului penal, inclusiv în etapa executării pedepsei. Aceasta are ca scop restabilirea ordinii de drept și cu privire la latura materială a consecințelor unui act de justiție declarat injust. Potrivit textului criticat, privarea nelegală de libertate poate fi constatată prin oricare dintre actele enumerate în cuprinsul art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, respectiv prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară, precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată învestite cu judecarea cauzei. … 15.Din interpretarea coroborată a dispozițiilor legale mai sus enunțate, Curtea reține că acțiunea pentru repararea pagubei, prevăzută la art. 541 din Codul de procedură penală, poate fi promovată în termen de 6 luni de la emiterea ordonanței sau de la rămânerea definitivă a uneia dintre hotărârile enumerate la art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, prin care este constatat caracterul nelegal al privării de libertate. … 16.În mod evident, dreptul de a formula o astfel de acțiune, care se naște la momentul reglementat la art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, nu este înlăturat de evoluția ulterioară a procesului penal, respectiv de trecerea la noi etape procesuale, distincte de cea în care a fost pronunțată soluția prevăzută prin textul criticat, și de pronunțarea în cadrul acestora a unor alte hotărâri judecătorești, care nu au legătură cu soluția prevăzută la art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, în sensul de a o reforma. De asemenea, prin pronunțarea ulterioară a unor hotărâri, în cadrul aceluiași proces penal, nu poate fi acoperit caracterul nelegal al privării de libertate, constatat conform art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală. … 17.Analizând însă argumentele formulate de autorul excepției, Curtea constată că acestea nu au în vedere probleme de constituționalitate a textului criticat, ci, mai degrabă, interpretarea și aplicarea art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală de către instanțele judecătorești. Or, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată…“, iar, conform art. 126 alin. (1) din Constituție, interpretarea și aplicarea legii aparțin competenței exclusive a instanțelor judecătorești. Pentru acest motiv, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală este inadmisibilă. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Mihnea Valeriu Cernea în Dosarul nr. 2.040/120/2016 al Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește