DECIZIA nr. 818 din 10 noiembrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor cuprinse în anexa nr. V „Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» și Curtea Constituțională“, capitolul II „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor“, nr. crt. 1, 2 și 5-12 la Legeacadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și a celor ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Doinița Anca Andra, Loredana Gabriela Badea, Adriana Beche, Adelaida Diana Berzegheanu, Denisa Corina Botoca, Angela Bus, Florica Chiriac, Liliana Simona Cioabă, Janina Crețan, Diana Mirela Crețu, Liliana Aurelia Cristin, Angela Didovici, Viorica Duma, Gabriela Cristina Gogoșianu, Melania Camelia Gozob, Carmen Doina Iancu, Otilia Diana Iotcovici, Carmen Annamaria Jarmaczky, Aurica Jișa, Gabriela Kareta, Marinela Sorina Larion, Mariana Loghin, Mihaela Maria Lupu, Liliana Gina Maci, Erzsebet Melinda Mack, Maria Mare, Nicoleta Megdonia Martin, Elena Mihuța, Izabela Gabriela Mitran, Mariana Morar, Cristian Adrian Pârvu, Ioana Florica Pascu, Liliana Popa, Ecaterina Viorica Răcoiu, Georgeta Nicoleta Ragorit, Ivona Marilena Scorțea, Ecaterina Isabela Sporis, Delia Carmen Stolojescu, Ileana Szilveszter, Antoneta Tîrziu, Julieta Tudor, Camelia Carmen Ungureanu, Ecaterina Mateovici, Floare Nyiredi, Angela Andrei, Lucian Adam, (Rosca) Ioana Iulia Apostiu, Adina Bega, Ancuța Belcea, Iovanca Bezergheanu, Elvira Bobârsc, Mariana Budur, Nicolae Lucian Buruzan, Silvia Chelaru, Simona Crisan, Anișoara Dinu (Tatucu), Valentina Monica Dolha, Nicoleta Duma, Aranka Dumitrașcu, Rodica Kovaci, Alina Adriana Lică, Mihaela Mărcușan, Lidia Carmen Mereu, Carmen Mihalcea, Carmen Mîndru, Elena Mioc, Carmen Teodora Păunescu, Ramona Rușețiu, Roxana Șofronici, Florica Szaszu Hoduț, Cecilia Diana Tolescu, Roxana Ursache, Coca Ursulică, Norica Vas, Mircea Zbercea, Adriana Alexandroiu, Aurora Andraș, Maria Asandei, Iadranca Bețin, Mariana Dorina Corogeanu, Dumitra Lia Cristescu, Mihaela Daminescu, Anișoara Frîncu, Sorin Gheju, Olimpia Aurora Gornic, Helen Gyorfi, Gabriela Iuliana Hehn, Carmen Simona Herac, Eniko Tunde Kiss Istvanfi, Monica Mag, Manuela Liliana Matu, Isabela Moldovan, Cornelia Moise, Liliana Muntean, Monica Onofrei, Marcela Pînzar, Eugenia Popescu, Oana Maria Raca, Sorina Liliana Rădoi, Elena Roșu, Mihaela Andrea Sandu, Cosmina Scridon, Liliana Brighite Sicherle, Gabriela Iolanda Simu, Biliana Sporea, Ana Sugariu, Elena Telcean, Felicia Todoran, Liliana Rozalia Țona, Eugenia Carmen Văduva, Floriana Andreia Vărzan, Ana Vârciu, Adela Elena Vesa, Dana Morariu, Adela Blajovan, Mirela Nicoleta Cîndea, Rodica Iuliana Golîmbu, Ileana Mariana Lelescu, Corina Munteanu, Sorina Alina Petruescu, Ileana Predoiu, Cristian Marcel Șterfenitu, Ștefan Marius Tăutu, Claudia Daniela Ungurean, Arpad Balint, Elisabeta Liga, Olimpia Moldovan, Lăcrămioara Nutas, Mirela Regep, Ileana Veres, Ibola Afrasinei, Monica Mihaescu, Gabriela Laura Rus, Irina Szabo, Florin Vincze, Liliana Craiovan, Anca Micu, Monica Cornelia Cozac, Maria Glava, Marsilia Lavinia Ionescu și Doina Georgeta Olaru, prin mandatar Cătălin Trăistaru, în Dosarul nr. 4.046/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – Veche și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.630D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 134 din 10 martie 2020 și Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 15 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.046/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – Veche a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor cuprinse în anexa nr. V, capitolul II „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor“, nr. crt. 1, 2 și 5-12 la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și ale art. 38 alin. (6) din Legeacadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Doinița Anca Andra, Loredana Gabriela Badea, Adriana Beche, Adelaida Diana Berzegheanu, Denisa Corina Botoca, Angela Bus, Florica Chiriac, Liliana Simona Cioabă, Janina Crețan, Diana Mirela Crețu, Liliana Aurelia Cristin, Angela Didovici, Viorica Duma, Gabriela Cristina Gogoșianu, Melania Camelia Gozob, Carmen Doina Iancu, Otilia Diana Iotcovici, Carmen Annamaria Jarmaczky, Aurica Jișa, Gabriela Kareta, Marinela Sorina Larion, Mariana Loghin, Mihaela Maria Lupu, Liliana Gina Maci, Erzsebet Melinda Mack, Maria Mare, Nicoleta Megdonia Martin, Elena Mihuța, Izabela Gabriela Mitran, Mariana Morar, Cristian Adrian Pârvu, Ioana Florica Pascu, Liliana Popa, Ecaterina Viorica Răcoiu, Georgeta Nicoleta Ragorit, Ivona Marilena Scorțea, Ecaterina Isabela Sporis, Delia Carmen Stolojescu, Ileana Szilveszter, Antoneta Tîrziu, Julieta Tudor, Camelia Carmen Ungureanu, Ecaterina Mateovici, Floare Nyiredi, Angela Andrei, Lucian Adam, (Rosca) Ioana Iulia Apostiu, Adina Bega, Ancuța Belcea, Iovanca Bezergheanu, Elvira Bobârsc, Mariana Budur, Nicolae Lucian Buruzan, Silvia Chelaru, Simona Crisan, Anișoara Dinu (Tatucu), Valentina Monica Dolha, Nicoleta Duma, Aranka Dumitrașcu, Rodica Kovaci, Alina Adriana Lică, Mihaela Mărcușan, Lidia Carmen Mereu, Carmen Mihalcea, Carmen Mîndru, Elena Mioc, Carmen Teodora Păunescu, Ramona Rușețiu, Roxana Șofronici, Florica Szaszu Hoduț, Cecilia Diana Tolescu, Roxana Ursache, Coca Ursulică, Norica Vas, Mircea Zbercea, Adriana Alexandroiu, Aurora Andraș, Maria Asandei, Iadranca Bețin, Mariana Dorina Corogeanu, Dumitra Lia Cristescu, Mihaela Daminescu, Anișoara Frîncu, Sorin Gheju, Olimpia Aurora Gornic, Helen Gyorfi, Gabriela Iuliana Hehn, Carmen Simona Herac, Eniko Tunde Kiss Istvanfi, Monica Mag, Manuela Liliana Matu, Isabela Moldovan, Cornelia Moise, Liliana Muntean, Monica Onofrei, Marcela Pînzar, Eugenia Popescu, Oana Maria Raca, Sorina Liliana Rădoi, Elena Roșu, Mihaela Andrea Sandu, Cosmina Scridon, Liliana Brighite Sicherle, Gabriela Iolanda Simu, Biliana Sporea, Ana Sugariu, Elena Telcean, Felicia Todoran, Liliana Rozalia Țona, Eugenia Carmen Văduva, Floriana Andreia Vărzan, Ana Vârciu, Adela Elena Vesa, Dana Morariu, Adela Blajovan, Mirela Nicoleta Cîndea, Rodica Iuliana Golîmbu, Ileana Mariana Lelescu, Corina Munteanu, Sorina Alina Petruescu, Ileana Predoiu, Cristian Marcel Șterfenitu, Ștefan Marius Tăutu, Claudia Daniela Ungurean, Arpad Balint, Elisabeta Liga, Olimpia Moldovan, Lăcrămioara Nutas, Mirela Regep, Ileana Veres, Ibola Afrasinei, Monica Mihaescu, Gabriela Laura Rus, Irina Szabo, Florin Vincze, Liliana Craiovan, Anca Micu, Monica Cornelia Cozac, Maria Glava, Marsilia Lavinia Ionescu și Doina Georgeta Olaru, prin mandatar Cătălin Trăistaru, într-o cauză având ca obiect „anularea unui act administrativ – Hotărârea nr. 4/14.03.2018 a Colegiului de conducere al Curții de Apel Timișoara“. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile cuprinse în anexa nr. V, capitolul II, pct. 1, 2 și 5-12 din Legea-cadru nr. 153/2017, contrar principiului egalității în drepturi, nu asigură salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală și creează inechități sociale. Astfel, spre deosebire de celelalte categorii profesionale vizate de legea-cadru, ale căror salarii au crescut, în cazul personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor, salariul s-a micșorat. Personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor are cel mai mic salariu de bază și coeficient în raport cu celelalte categorii profesionale din aceeași familie ocupațională. De asemenea, diferența salarială și de coeficient dintre prima funcție din tabel (prim-grefier, grefier-șef secție, grefier-șef, grefier-șef cabinet, director departament informatic) și funcțiile de execuție este mai mare decât la alte categorii profesionale, raportul fiind de 1 la 9. De altfel, dispozițiile de lege sunt lipsite de sens și, practic, anulează voința legiuitorului și rațiunea esențială a edictării actului normativ respectiv, astfel cum sunt precizate în nota de fundamentare, respectiv aceea de a egaliza veniturile personalului bugetar cu aceeași funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, prin raportate la nivelul maxim, și de a elimina inechitățile existente. Mai mult, reducerea coeficienților prin raportare la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice afectează dreptul dobândit în temeiul actului normativ menționat. Chiar dacă drepturile salariale nu sunt drepturi reale, cum este dreptul la proprietate, ci drepturi de creanță, în privința apărării lor, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului acestea sunt asimilate cu bunuri, statuându-se că noțiunile de „bun“ și „proprietate“ au un sens care „nu este limitat la dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale, ci cuprinde și alte drepturi și interese patrimoniale“.  … 6.Autorii excepției invocă și încălcarea art. 41 alin. (1) din Constituție, sens în care fac referire la importanța socială a muncii personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor, astfel cum rezultă din art. 2,art. 59 și art. 77 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice. … 7.Invocând Decizia Curții Constituționale nr. 279 din 23 aprilie 2015, autorii excepției susțin încălcarea art. 53 din Constituție, deoarece dispozițiile legale criticate nu sunt nici proporționale, nici rezonabile și nici nu vizează protejarea unor drepturi și interese colective, superioare, astfel încât nu se justifică sub aspectul condițiilor prevăzute de norma constituțională invocată. … 8.De asemenea, susțin că prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 încalcă art. 53 din Constituție, deoarece reglementează o limitare a drepturilor salariale, care nu respectă condițiile prevăzute de dispozițiile din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 9.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – Veche consideră că prevederile legale criticate sunt conforme dispozițiilor art. 16, 41 și 53 din Constituție. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile cuprinse la nr. crt. 1, 2 și 5-12 din capitolul II „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor“ din anexa nr. V „Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» și Curtea Constituțională“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și ale art. 38 alin. (6) din Legeacadru nr. 153/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. … 14.Prevederile cuprinse la nr. crt. 1, 2 și 5-12 din capitolul II „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor“ din anexa nr. V „Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» și Curtea Constituțională“ la Legea-cadru nr. 153/2017 instituie valoarea salariului de bază și coeficientul, în raport cu vechimea în funcție și nivelul studiilor, pentru funcții specifice personalului auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor (grefieri). … 15.Prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 au următorul cuprins: „În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.“ … 16.În opinia autorilor excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 41 privind dreptul la muncă și protecția socială a muncii și în art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici similare, iar prin Decizia nr. 134 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 30 iunie 2020, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate. Curtea a reținut că stabilirea prin prevederile de lege criticate a anumitor valori ale salariului de bază și ale coeficienților pentru funcțiile specifice personalului auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor reprezintă opțiunea legiuitorului, manifestată în marja sa de apreciere, permisă de dispozițiile art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi. Astfel, prin Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006, și prin Decizia nr. 408 din 13 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 26 octombrie 2017, Curtea Constituțională a statuat că este dreptul și obligația autorității legiuitoare să elaboreze măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57. … 18.Referitor la critica de neconstituționalitate vizând instituirea unei discriminări între personalul auxiliar din instanțe și parchete și alte categorii de personal plătit din fonduri publice, Curtea a reținut că este dreptul exclusiv al legiuitorului să facă diferențierea corespunzătoare la stabilirea drepturilor salariale. Atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate pot fi diferite chiar și pentru personalul care este încadrat pe funcții similare, la diferite autorități sau instituții publice. Art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, dar și necesitatea lui (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002). … 19.În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 41 și ale art. 53 din Constituție, Curtea a precizat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului plătit din fonduri publice nu înseamnă restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale. Constituția prevede în art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaților la protecția socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe țară“, fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia. De asemenea, acest text constituțional nu se opune competenței legiuitorului de a reforma sistemul de salarizare, de a reașeza coeficienții sau salariile de bază ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv ale personalului auxiliar din instanțe și parchete. … 20.Prin urmare, întrucât în cauză nu s-a constatat restrângerea exercițiului unui drept fundamental, în sensul art. 53 din Constituție, Curtea a precizat că aceste dispoziții constituționale nu au relevanță în soluționarea excepției de neconstituționalitate. … 21.Referitor la critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a reținut că stabilirea unei limite a cuantumului salariului de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare care sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit acestei legi, la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022 are un caracter tehnic, fără a dispune cu privire la reducerea salariilor de bază ale personalului plătit din fonduri publice. Integrate regulilor privind aplicarea etapizată a legii, prevederile legale criticate vizează reglarea în timp a disfuncționalităților existente în domeniu salarizării personalului plătit din fonduri publice, prin limitarea creșterilor salariale la un nivel stabilit prin lege. O asemenea soluție legislativă este circumscrisă scopului urmărit de legiuitor, astfel cum acesta este enunțat în expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, și anume acela de „eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare“, și vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice. … 22.Curtea a statuat că prevederile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. … 23.Curtea a mai observat că, pe fondul prevederilor legale anterioare privind salarizarea bugetarilor, reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte de competența autorității legiuitoare. … 24.Curtea a subliniat, de asemenea, că modalitatea de aplicare în concret a Legii-cadru nr. 153/2017 excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, aceasta revenind autorităților publice responsabile, iar în caz de litigiu, instanțelor judecătorești. … 25.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Doinița Anca Andra, Loredana Gabriela Badea, Adriana Beche, Adelaida Diana Berzegheanu, Denisa Corina Botoca, Angela Bus, Florica Chiriac, Liliana Simona Cioabă, Janina Crețan, Diana Mirela Crețu, Liliana Aurelia Cristin, Angela Didovici, Viorica Duma, Gabriela Cristina Gogoșianu, Melania Camelia Gozob, Carmen Doina Iancu, Otilia Diana Iotcovici, Carmen Annamaria Jarmaczky, Aurica Jișa, Gabriela Kareta, Marinela Sorina Larion, Mariana Loghin, Mihaela Maria Lupu, Liliana Gina Maci, Erzsebet Melinda Mack, Maria Mare, Nicoleta Megdonia Martin, Elena Mihuța, Izabela Gabriela Mitran, Mariana Morar, Cristian Adrian Pârvu, Ioana Florica Pascu, Liliana Popa, Ecaterina Viorica Răcoiu, Georgeta Nicoleta Ragorit, Ivona Marilena Scorțea, Ecaterina Isabela Sporis, Delia Carmen Stolojescu, Ileana Szilveszter, Antoneta Tîrziu, Julieta Tudor, Camelia Carmen Ungureanu, Ecaterina Mateovici, Floare Nyiredi, Angela Andrei, Lucian Adam, (Rosca) Ioana Iulia Apostiu, Adina Bega, Ancuța Belcea, Iovanca Bezergheanu, Elvira Bobârsc, Mariana Budur, Nicolae Lucian Buruzan, Silvia Chelaru, Simona Crisan, Anișoara Dinu (Tatucu), Valentina Monica Dolha, Nicoleta Duma, Aranka Dumitrașcu, Rodica Kovaci, Alina Adriana Lică, Mihaela Mărcușan, Lidia Carmen Mereu, Carmen Mihalcea, Carmen Mîndru, Elena Mioc, Carmen Teodora Păunescu, Ramona Rușețiu, Roxana Șofronici, Florica Szaszu Hoduț, Cecilia Diana Tolescu, Roxana Ursache, Coca Ursulică, Norica Vas, Mircea Zbercea, Adriana Alexandroiu, Aurora Andraș, Maria Asandei, Iadranca Bețin, Mariana Dorina Corogeanu, Dumitra Lia Cristescu, Mihaela Daminescu, Anișoara Frîncu, Sorin Gheju, Olimpia Aurora Gornic, Helen Gyorfi, Gabriela Iuliana Hehn, Carmen Simona Herac, Eniko Tunde Kiss Istvanfi, Monica Mag, Manuela Liliana Matu, Isabela Moldovan, Cornelia Moise, Liliana Muntean, Monica Onofrei, Marcela Pînzar, Eugenia Popescu, Oana Maria Raca, Sorina Liliana Rădoi, Elena Roșu, Mihaela Andrea Sandu, Cosmina Scridon, Liliana Brighite Sicherle, Gabriela Iolanda Simu, Biliana Sporea, Ana Sugariu, Elena Telcean, Felicia Todoran, Liliana Rozalia Țona, Eugenia Carmen Văduva, Floriana Andreia Vărzan, Ana Vârciu, Adela Elena Vesa, Dana Morariu, Adela Blajovan, Mirela Nicoleta Cîndea, Rodica Iuliana Golîmbu, Ileana Mariana Lelescu, Corina Munteanu, Sorina Alina Petruescu, Ileana Predoiu, Cristian Marcel Șterfenitu, Ștefan Marius Tăutu, Claudia Daniela Ungurean, Arpad Balint, Elisabeta Liga, Olimpia Moldovan, Lăcrămioara Nutas, Mirela Regep, Ileana Veres, Ibola Afrasinei, Monica Mihaescu, Gabriela Laura Rus, Irina Szabo, Florin Vincze, Liliana Craiovan, Anca Micu, Monica Cornelia Cozac, Maria Glava, Marsilia Lavinia Ionescu și Doina Georgeta Olaru, prin mandatar Cătălin Trăistaru, în Dosarul nr. 4.046/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal -Veche și constată că prevederile cuprinse la nr. crt. 1, 2 și 5-12 din capitolul II „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor“ din anexa nr. V „Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» și Curtea Constituțională“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și ale art. 38 alin. (6) din același act normativ sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – Veche și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 noiembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește