DECIZIA nr. 817 din 5 decembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 111, prin raportare la art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, în interpretarea dată prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și ale art. 268-281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de instanța de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 6.479/108/2017/a2 al Tribunalului Arad – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.087D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că instanța de judecată pe rolul căreia se află dosarul de fond a transmis Curții Constituționale mai multe înscrisuri aferente acestui dosar. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 38 din 30 ianuarie 2018, și arată că verificarea legalității unei creanțe fiscale cuprinse într-un titlu executoriu nu poate fi efectuată decât în condițiile prevăzute de legea specială, care este Codul de procedură fiscală. În ceea ce privește problematica suspendării cauzei în contencios administrativ în situația formulării unei plângeri penale, arată că nu se pot desfășura mai multe acțiuni în același timp atât în fața instanței penale, cât și în fața celei de contencios administrativ, întrucât, în final, s-ar pune în discuție problema priorității aplicării uneia dintre hotărârile pronunțate, ceea ce nu este permis. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 4 iulie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 6.479/108/2017/a2, Tribunalul Arad – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 111, prin raportare la art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, în interpretarea dată prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și ale art. 268-281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată, din oficiu, de instanța de judecată într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2014. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile art. 111, prin raportare la art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, în interpretarea dată prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstituționale, deoarece în cursul procedurii insolvenței se exclude de la controlul efectuat de judecătorul-sindic verificarea creanțelor bugetare. Or, excluderea verificării creanțelor bugetare din competența judecătorului-sindic și analiza acestora exclusiv în procedura administrativ-fiscală și apoi în cea de contencios administrativ afectează în mod negativ cursul procedurii de insolvență, deoarece un judecător-sindic fie va respinge contestația aferentă, fără însă să își poată realiza controlul eficient specific funcției sale, fie va dispune suspendarea judecării cauzei, ambele soluții putând genera repercusiuni negative de natură să vicieze procedura de insolvență. Aceste aspecte sunt avute în vedere și în contextul în care normele criticate sunt de natură să împiedice înlăturarea rapidă a incertitudinii cu privire la existența și întinderea creanței aferente, ca urmare a faptului că organul fiscal își generalizează practica de a proceda la formularea de plângeri penale pentru sumele vizate de titlurile executorii concomitent cu suspendarea sine die a plângerilor prealabile ale debitorilor formulate în procedura administrativ-fiscală cu motivarea că există plângere penală, pe care tot acesta a formulat-o. … 7.Astfel, având în vedere existența paralelă a trei tipuri de proceduri judiciare cu privire la același aspect, respectiv procedura administrativă – suspendată până la soluționarea celei penale, procedura penală – aflată în faza de urmărire penală cu privire la durata căreia părțile nu au posibilitatea de a o influența și procedura insolvenței – temporizată sau chiar golită de conținut din cauza celorlalte, această situație reprezintă un caz clasic de nesocotire a cerințelor privind standardele de claritate și previzibilitate a legii, astfel cum acestea sunt descrise prin jurisprudența Curții Constituționale, fiind de natură a afecta principiul securității raporturilor juridice; în acest context se au în vedere și normele de tehnică legislativă reprezentate de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie.  … 8.Față de această împrejurare, se apreciază că dispozițiile criticate sunt contrare art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, deoarece îngrădesc nejustificat exercitarea dreptului de a formula contestație la tabelul de creanțe împotriva creanței bugetare în procedura de insolvență în ceea ce îi privește pe debitori și pe terții creditori, în condițiile în care creditorul bugetar, la rândul său, nu este supus acelorași restricții în ceea ce privește exercitarea dreptului propriu de a contesta celelalte creanțe admise în tabel; de asemenea aduc atingere și dispozițiilor art. 124 alin. (2) din Constituție, deoarece în aceeași procedură judiciară nu se pot anula față de anumiți participanți drepturi ce sunt recunoscute altor participanți atunci când se află, la rândul lor, în aceeași poziție procesuală, de creditor contestator la tabelul de creanțe. … 9.În ceea ce privește dispozițiile art. 268-281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, se susține că acestea sunt neconstituționale, în măsura în care împiedică judecătorul-sindic să analizeze în cadrul contestației la tabelul de creanțe formulate în cadrul procedurii de insolvență criticile aduse unui titlu executoriu emis în procedura fiscală. În consecință, acestea sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5). … 10.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, notele scrise depuse, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 111, prin raportare la art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, în interpretarea dată prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Alba Iulia – Secția a II-a civilă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la modul de interpretare a art. 105 alin. (1) și (2) și art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, în sensul de a lămuri dacă administratorul/lichidatorul judiciar are dreptul de a verifica creanțe bugetare constatate prin titluri executorii, contestate în termen legal, și care sunt limitele acestei verificări, având în vedere și faptul că aceste creanțe sunt constatate printr-un act fiscal emis în regim de putere publică, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 10 iunie 2016, precum și ale art. 268-281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015. Dispozițiile criticate punctual au următorul cuprins: – Art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014: „Nu sunt supuse acestei proceduri creanțele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale.“;  … – Art. 111 din Legea nr. 85/2014: (1)Debitorul, creditorii și orice altă parte interesată vor putea să formuleze contestații față de tabelul de creanțe, cu privire la creanțele și drepturile trecute sau, după caz, netrecute de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar în tabel.(2)Contestațiile trebuie depuse la tribunal în termen de 7 zile de la publicarea în BPI a tabelului preliminar, atât în procedura generală, cât și în procedura simplificată.(3)Sub sancțiunea anulării, contestația va fi însoțită de dovada, în original, a achitării taxei de timbru, precum și de toate înscrisurile de care partea înțelege să se folosească în dovedirea susținerilor sale, cu arătarea oricăror altor probe care se solicită, cu excepția celor care nu se află în posesia părții sau nu sunt cunoscute la momentul formulării contestației.(4)Partea care formulează contestația trimite, cu confirmare de primire, câte un exemplar al contestației și al documentelor ce o însoțesc administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, creditorului a cărui creanță se contestă, precum și administratorului special. În cazul în care această obligație nu a fost respectată, judecătorul-sindic va putea aplica, din oficiu, o amendă în condițiile Codului de procedură civilă.(5)Întâmpinarea se depune în termen de 10 zile de la data comunicării contestației și a documentelor ce o însoțesc. Un exemplar al întâmpinării se comunică, cu confirmare de primire, de către partea care formulează întâmpinarea și contestatorului, administratorului judiciar/lichidatorului judiciar și debitorului, sub sancțiunea prevăzută de art. 208 alin. (2) din Codul de procedură civilă.(6)La termenul stabilit prin sentința de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creanțe, judecătorul-sindic va soluționa deodată, printr-o singură sentință, toate contestațiile, chiar dacă pentru soluționarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; în acest din urmă caz, judecătorul-sindic poate admite, în tot sau în parte, înscrierea creanțelor respective în mod provizoriu în tabelul definitiv. Creanțele înscrise provizoriu vor avea toate drepturile prevăzute de lege cu excepția dreptului de a încasa sumele propuse spre distribuire. Acestea se vor consemna în contul unic până la definitivarea creanței.(7)Dacă se admite creanța fără dreptul de preferință pretins, aceasta va participa la repartițiile sumelor obținute din valorificarea bunurilor negrevate de cauze de preferință.(8)Din sumele care s-ar obține din valorificarea bunurilor supuse dreptului de preferință contestat se va consemna partea ce s-ar cuveni acelei creanțe. …  … 14.Dispozițiile art. 268-281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală fac parte din titlul VIII – Soluționarea contestațiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale și au următoarea denumire marginală: art. 268 – Posibilitatea de contestare, art. 269 – Forma și conținutul contestației, art. 270 – Termenul de depunere a contestației, art. 271 – Retragerea contestației, art. 272 – Organul competent, art. 273 – Decizia de soluționare, art. 274 – Forma și conținutul deciziei de soluționare a contestației, art. 275 – Introducerea altor persoane în procedura de soluționare, art. 276 – Soluționarea contestației, art. 277 – Suspendarea procedurii de soluționare a contestației pe cale administrativă, art. 278 – Suspendarea executării actului administrativ fiscal, art. 279 – Soluții asupra contestației, art. 280 – Respingerea contestației pentru neîndeplinirea condițiilor procedurale, art. 281 – Comunicarea deciziei și calea de atac. … 15.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la calitatea legii, ale art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție și ale art. 124 alin. (2) referitor la înfăptuirea justiției. De asemenea, este invocată Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că motivarea acesteia este realizată prin coroborarea mai multor tipuri de proceduri judiciare – insolvență, administrativă și penală – care implică aspecte legate de creanțele fiscale, susținându-se, în esență, că aceste proceduri sunt neconstituționale, în măsura în judecătorul-sindic este împiedicat să analizeze în cadrul contestației la tabelul de creanțe formulate în cadrul procedurii de insolvență criticile aduse unui titlu executoriu emis în procedura fiscală, context în care se consideră că normele criticate, în interpretarea dată prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, conduc la încălcarea principiului securității raporturilor juridice, inclusiv a criteriilor de calitate a legii, și sunt contrare accesului liber la justiție și principiilor unicității, imparțialității și egalității justiției. … 17.Curtea observă că prevederile art. 105 alin. (2) și ale art. 111 din Legea nr. 85/2014, criticate în prezenta cauză, fac parte din titlul II – Procedura insolvenței, capitolul I – Dispoziții comune, secțiunea a 4-a – Primele măsuri. Întocmirea tabelului de creanțe. Contestațiile. Astfel, art. 111 din Legea nr. 85/2014 reglementează aspecte ce țin de contestația împotriva tabelului preliminar de creanțe, în contextul în care debitorul, creditorii și orice altă parte interesată vor putea să formuleze contestații față de tabelul de creanțe, cu privire la creanțele și drepturile trecute sau, după caz, netrecute de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar în tabel. … 18.Ca regulă generală, toate creanțele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de lege, cu excepția creanțelor constatate prin hotărâri judecătorești executorii, precum și prin hotărâri arbitrale executorii [art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2014]. În acest context, în virtutea art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, criticat în prezenta cauză, sunt exceptate de la procedura de verificare prevăzută de lege creanțele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale. Însă titlurile executorii din care izvorăsc creanțe bugetare nu sunt excluse de la controlul de legalitate/de temeinicie, ci acest control este efectuat în condițiile reglementate de legislația specială, respectiv Codul de procedură fiscală prin procedurile prevăzute la art. 268-281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, contestate în prezenta cauză, iar nu în cadrul procedurii insolvenței. … 19.Cu privire la aceste aspecte ce țin de verificarea creanțelor fiscale/bugetare, respectiv excluderea de la verificarea acestora în procedura insolvenței și controlul lor în procedura fiscală, astfel cum au fost reținute în interpretarea dată prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Curtea s-a mai pronunțat, sens în care sunt Decizia nr. 38 din 30 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 7 iunie 2018, și Decizia nr. 86 din 27 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 12 iunie 2018, prin care a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. … 20.Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că, în considerarea excepțiilor prevăzute de lege, prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a statuat că, în interpretarea dispozițiilor art. 105 alin. (1) și (2) și ale art. 106 din Legea nr. 85/2014, administratorul/lichidatorul judiciar nu are atribuția de a verifica pe fond creanțele bugetare constatate prin titluri executorii, contestate în termenul legal în fața instanței specializate.  … 21.Pentru a se ajunge la concluzia mai sus menționată, s-a arătat că, în conformitate cu prevederile art. 105 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014, nu sunt supuse verificării de către administratorul/lichidatorul judiciar creanțele constatate prin hotărâri judecătorești executorii, prin hotărâri arbitrale executorii și creanțele bugetare rezultate dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale, cu excepția cazurilor în care se constată stingerea, în tot sau în parte, a creanței sau prescrierea dreptului de a cere executarea silită a acesteia. Administratorul/Lichidatorul judiciar nu poate, pe fond, să analizeze creanța nici în situația în care aceasta a fost contestată, întrucât legiuitorul a prevăzut o cale specială de contestare, respectiv legea contenciosului administrativ, iar o interpretare contrară ar contraveni principiului constituțional privind unicitatea căilor de atac. … 22.Astfel, dispozițiile art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 stabilesc regula verificării tuturor creanțelor ce fac obiectul unei cereri de înscriere în tabelul de creanță, de către practicianul în insolvență, iar cele ale art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 stabilesc excepția de la procedura verificării pentru creanțele izvorâte din titlurile executorii necontestate în termenele prevăzute de legi speciale, în speță fiind vorba despre deciziile de impunere ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală. … 23.În ipoteza în care creanța bugetară rezultând dintr-un titlu executoriu a fost contestată în termenele speciale în fața instanței de contencios administrativ, așadar debitoarea a ales calea contestației administrative prevăzute de Codul de procedură fiscală, administratorul judiciar/lichidatorul nu este competent să analizeze pe fond creanța bugetară, întrucât actele administrative ce o stabilesc – decizia de impunere și raportul de inspecție fiscală – au fost contestate în termen în fața instanței judecătorești competente, în caz contrar, ar fi încălcată competența unei instanțe judecătorești specializate, de către administratorul/lichidatorul judiciar, ceea ce ar afecta garanția constituțională prevăzută la art. 126 alin. (6) din Constituția României. … 24.Ca atare, rațiunea excluderii creanțelor bugetare de la procedura de verificare de către administratorul/lichidatorul judiciar rezultă din reglementarea expresă și obligatorie a acțiunii în contencios administrativ fiscal prevăzută la art. 126 alin. (6) din Constituție, potrivit căruia controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepția celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum și a actelor de comandament cu caracter militar, dar și din procedura reglementată în mod expres de Codul de procedură fiscală. … 25.Astfel, o creanță bugetară rezultând dintr-un titlu executoriu contestat în condițiile legii speciale va fi supusă procedurii de verificare prevăzute de art. 111 alin. (6) din Legea nr. 85/2014, dar această verificare este limitată, deoarece existența dreptului de creanță va fi stabilită în procedura contenciosului fiscal. Verificarea legalității unei creanțe fiscale cuprinse într-un titlu executoriu nu poate fi efectuată decât în condițiile reglementate de legislația specială, respectiv Codul de procedură fiscală, iar nu în cadrul procedurii insolvenței, supuse unei alte reglementări legale speciale. … 26.Prin urmare, controlul de legalitate/de temeinicie a titlurilor executorii din care izvorăsc creanțe bugetare, pentru care se solicită înscrierea în tabelul de creanță, în ipoteza în care aceste titluri au fost contestate în fața instanței judecătorești în termenele speciale prevăzute de legea specială, revine exclusiv instanței specializate de control administrativ și fiscal, o atare verificare pe fond neputând fi făcută de practicianul în insolvență. În schimb, administratorul/ lichidatorul judiciar este obligat, conform atribuțiilor sale legale, să verifice sub aspect formal creanța bugetară ce se solicită a se înscrie în tabelul de creanțe. Astfel, administratorul/ lichidatorul judiciar este obligat să analizeze aspecte ce țin de stingerea parțială sau totală a creanței ori intervenirea prescripției extinctive, precum și caracterul contestat al creanței și să menționeze acest aspect în ceea ce privește creanța respectivă, conform art. 111 alin. (6) din Legea nr. 85/2014. … 27.Totodată, prin Decizia nr. 86 din 27 februarie 2018, precitată, paragraful 32, Curtea a avut în vedere și dispozițiile art. 351 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală – Soluționarea căilor de atac în cazul actelor administrative fiscale privind debitorii în insolvență, care prevăd că „prin derogare de la dispozițiile art. 75 din Legea nr. 85/2014, actele administrative fiscale emise înainte și după intrarea în insolvență se supun controlului instanțelor specializate de contencios administrativ fiscal“.  … 28.Așadar, în procedura insolvenței, toate aspectele litigioase sunt supuse controlului judecătorului-sindic, rezolvarea lor unitară fiind esențială pentru a se putea asigura egalitatea creditorilor. Excepția o reprezintă contenciosul fiscal, astfel cum este prevăzut, spre exemplu, la art. 351 din Legea nr. 207/2015, respectiv toate litigiile circumscrise unor acte administrative fiscale care îl privesc pe debitor se vor judeca în continuare, potrivit regulilor obișnuite, de către instanțele de contencios fiscal. … 29.Față de această împrejurare, prin Decizia nr. 86 din 27 februarie 2018, precitată, paragraful 34, Curtea a observat că acestea sunt și chestiuni ce țin de coroborarea actelor normative de același rang, aspect esențial în procedura de interpretare și aplicare a legii, fără ca prin această operațiune să se încalce prevederile constituționale și convenționale menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, aceasta fiind respinsă ca neîntemeiată. … 30.Având în vedere etapele și succesiunea în care se desfășoară acțiunile prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, Curtea constată că cele prezentate mai sus sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză și, prin urmare, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 111, prin raportare la art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, în interpretarea dată prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și ale art. 268-281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în raport cu dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5), ale art. 21 alin. (1) și (2) și ale art. 124 alin. (2), este neîntemeiată. … 31.Distinct de acestea, în ceea ce privește susținerile cu privire la faptul că normele criticate sunt de natură să împiedice înlăturarea rapidă a incertitudinii cu privire la existența și întinderea creanței aferente, ca urmare a faptului că organul fiscal își generalizează practica de a proceda la formularea de plângeri penale pentru sumele vizate de titlurile executorii concomitent cu suspendarea sine die a plângerilor prealabile ale debitorilor formulate în procedura administrativ-fiscală cu motivarea că există plângere penală, pe care tot acesta a formulat-o, Curtea observă că acestea sunt chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea legii, de diligența autorităților chemate să aplice legea, precum și de celeritatea cu care se soluționează astfel de cauze, nefiind aspecte ce țin de contenciosul constituțional. În acest context, raportat la critica mai sus prezentată, Curtea reține și faptul că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor criticate au înrâurire dispozițiile art. 7 cu privire la rolul activ și alte reguli de conduită pentru organul fiscal, potrivit cărora organul fiscal are obligația să examineze starea de fapt în mod obiectiv și în limitele stabilite de lege și decide asupra felului și volumului examinărilor, în funcție de circumstanțele fiecărui caz în parte și de limitele prevăzute de lege, precum și ale art. 12 referitor la buna-credință din Codul de procedură fiscală, care prevăd că relațiile dintre contribuabili și organele fiscale trebuie să fie fundamentate pe bună-credință, în scopul realizării cerințelor legii, sens în care este și jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 60 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 21 iunie 2019, paragraful 27. … 32.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de instanța de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 6.479/108/2017/a2 al Tribunalului Arad – Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 111, prin raportare la art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, în interpretarea dată prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și ale art. 268-281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală sunt constituționale în raport de criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Arad – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 decembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește