DECIZIA nr. 817 din 10 noiembrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor cuprinse la nr. crt. 1-4 și 7-9 din capitolul II din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Mihai Sergiu Sâncelean în Dosarul nr. 4.752/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscalVeche și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.628D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.729D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor cuprinse la nr. crt. 1-4 și 7-9 din capitolul II din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sorin Chițu și Georgiana Ionescu în Dosarul nr. 3.567/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal-Veche. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.729D/2019 la Dosarul nr. 1.628D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 206 din 28 mai 2020 sau Decizia nr. 523 din 30 iunie 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 18 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.752/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal-Veche a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor cuprinse la nr. crt. 1-4 și 7-9 din capitolul II din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Mihai Sergiu Sâncelean într-o cauză având ca obiect „anularea unui act administrativ“. … 8.Prin Încheierea din 4 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.567/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal-Veche a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor cuprinse la nr. crt. 1-4 și 7-9 din capitolul II din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Sorin Chițu și Georgiana Ionescu într-o cauză având ca obiect „anularea unui act administrativ“. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii excepției susțin, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece determină în cazul specialiștilor IT din instanțe și parchete o diminuare a drepturilor salariale. Poziționarea specialiștilor IT din instanțe și parchete pe aceeași grilă de salarizare cu grefierii nu este justificată prin vreun motiv obiectiv și rezonabil sau scop legitim, în condițiile în care complexitatea și ierarhizarea muncii specialiștilor IT sunt diferite de cele ale grefierilor. Statutul juridic superior al specialiștilor IT, distinct de cel al grefierilor, reprezintă un drept câștigat prin Legea nr. 97/2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, care însă este anihilat prin prevederile legale criticate. În același timp, nu rezultă nici din expunerea de motive a legii și nici din cuprinsul legii care este motivul excluderii specialiștilor IT din grila de salarizare a specialiștilor din cadrul Ministerului Public și Ministerului Justiției. De asemenea, autorii excepției susțin că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile art. 53 din Constituție, deoarece determină restrângerea discriminatorie și cu caracter permanent a dreptului la salariu – componentă a dreptului fundamental la muncă, prin diminuarea cu 50% a salariului aflat în plată al specialiștilor IT. Restrângerea are caracter discriminator, deoarece reducerile salariale se aplică numai specialiștilor IT, nu și altor angajați din sistemul judiciar. Discriminarea subzistă în raport cu ceilalți specialiști din sistemul judiciar, precum și cu alte categorii de personal plătit din fonduri publice, cărora nu li se reduc salariile. Prevederile legale criticate sunt în contradicție cu prevederile art. 22 alin. (1) din anexa nr. V, capitolul VIII, secțiunea a 6-a din Legea-cadru nr. 153/2017, referitoare la salarizarea specialiștilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate Decizia Curții Constituționale nr. 872 din 25 iunie 2010 și Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008. Prin urmare, autorii excepției consideră că prevederile legale din cuprinsul Legii-cadru nr. 153/2017 prin care se stabilește salarizarea informaticienilor din sistemul justiției, prin reducerea salariilor în plată ale personalului deja încadrat pe aceste funcții, sunt neconstituționale, impunându-se garantarea menținerii nivelului în plată. … 10.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal-Veche, în Dosarul nr. 1.628D/2019, apreciază că prevederile legale cu privire la care s-a invocat neconstituționalitatea nu sunt conforme Constituției. În Dosarul nr. 1.729D/2019, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal-Veche apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată poate fi considerată ca întemeiată prin prisma prevederilor art. 41 coroborate cu art. 16 din Constituție, interpretate în cheia conferită de art. 53 din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi și al unor libertăți, anume în sensul că această categorie profesională nu ar putea să beneficieze de un drept de care beneficiază, în mod curent, orice categorie de angajați, prin prisma legislației muncii, adică drepturi salariale egale pentru același tip de muncă prestată, în modalitatea și ipoteza expuse în cererea de sesizare a Curții Constituționale. Pentru aceste considerente, instanța judecătorească apreciază că textele de lege criticate pot fi considerate ca fiind neconstituționale, deoarece legea nu este suficient de clară și de previzibilă, astfel încât creează discriminări sub aspectul exercitării dreptului la muncă, care implică dreptul la un salariu egal pentru muncă egală/condiții egale de desfășurare a muncii. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile cuprinse la nr. crt. 1-4 și 7-9 din capitolul II „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor“ din anexa nr. V „Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» și Curtea Constituțională“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017.  … 15.Prevederile cuprinse la nr. crt. 1-4 și 7-9 din capitolul II din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 instituie salariul de bază și coeficientul specific pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor, inclusiv specialiștii IT. … 16.În opinia autorilor excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 41 privind dreptul la muncă și protecția socială a muncii și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile cuprinse la nr. crt. 1-4 și 7-9 din capitolul II din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici similare, iar, prin mai multe decizii (spre exemplu, Decizia nr. 428 din 4 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 17 octombrie 2019, Decizia nr. 206 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 737 din 14 august 2020, sau Decizia nr. 521 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 946 din 15 octombrie 2020), Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate. … 18.Astfel, Curtea a statuat că includerea, sub aspectul salarizării, a specialiștilor în domeniul informatic în categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor reprezintă opțiunea legiuitorului, manifestată în marja sa de apreciere, permisă de dispozițiile art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi. Opțiunea legiuitorului în materia salarizării specialiștilor IT este justificată având în vedere și prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, potrivit cărora: „Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT.“ (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 126 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 16 iunie 2020) … 19.Curtea a mai precizat că este dreptul exclusiv al legiuitorului să facă diferențierea corespunzătoare la stabilirea drepturilor salariale. Atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate sunt diferite chiar și pentru personalul care este încadrat pe funcții similare, la diferite autorități sau instituții publice. De altfel, art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, dar și necesitatea lui (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002). … 20.Totodată, Curtea a reținut că acceptarea criticilor de neconstituționalitate formulate ar echivala cu imposibilitatea legiuitorului de a mai putea modifica sistemul de salarizare, pe motiv că ar crea diferențe față de sistemul anterior de salarizare. De asemenea, Curtea Constituțională a precizat că neconstituționalitatea unui text legal nu se poate pretinde prin simpla comparație dintre reglementarea veche și cea nouă, aceasta din urmă fiind considerată mai puțin favorabilă și declanșând automat un așa-zis conflict de constituționalitate (în acest sens, sunt, de exemplu, Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, sau Decizia nr. 72 din 5 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 28 februarie 2008). … 21.În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 53 din Constituție, Curtea a precizat că Legea fundamentală prevede în art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaților la protecția socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe țară“, fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia, și a constatat că prevederile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție. … 22.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față. … 23.Cât privește invocarea unor aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind restrângerea exercițiului dreptului fundamental la salariu (spre exemplu, Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, sau Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 2 decembrie 2008), Curtea observă că acestea vizează ipoteze juridice distincte de cea avută în vedere prin prevederile legale criticate, motiv pentru care nu au relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihai Sergiu Sâncelean în Dosarul nr. 4.752/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal-Veche și de Sorin Chițu și Georgiana Ionescu în Dosarul nr. 3.567/2/2018 al aceleiași instanțe judecătorești și constată că prevederile cuprinse la nr. crt. 1-4 și 7-9 din capitolul II „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor“ din anexa nr. V „Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» și Curtea Constituțională“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal-Veche și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 noiembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește