DECIZIA nr. 813 din 7 decembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 342-348 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Pan Corin Sachelaride în Dosarul nr. 9.640/300/2016/a1 al Tribunalului București – Secția I penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 807D/2017. … 2.La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că aceasta nu are legătură cu cauza în care a fost ridicată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea nr. 193/CP din 30 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 9.640/300/2016/a1, Tribunalul București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 342-348 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Pan Corin Sachelaride în soluționarea contestației formulate împotriva Încheierii din data de 3 iunie 2016, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în Dosarul nr. 9.640/3/2016/a1, prin care s-au respins, ca neîntemeiate, cererile formulate și excepțiile invocate de inculpat, autor al excepției, cu privire la legalitatea sesizării instanței, administrării probelor și a efectuării actelor de către organul de urmărire penală, s-a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății cauzei.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține, în esență, că procedura camerei preliminare, în ansamblul ei, încalcă dispozițiile art. 23 alin. (5) și (6) din Constituție, de vreme ce dispozițiile constituționale invocate fac vorbire doar despre două faze procesuale, respectiv urmărirea penală și faza de judecată, fără a dispune cu privire la faza camerei preliminare. Legea fundamentală nu statuează cu privire la procedura camerei preliminare, așa încât, în aceste condiții, normele procesual penale sunt contrare atât dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) și art. 21, cât și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Susține, totodată, că, în ipoteza în care într-o cauză penală sunt trimiși în judecată mai mulți coinculpați, Ministerul Public poate să solicite restituirea cauzei sau să mențină dispoziția de trimitere în judecată doar pentru unii dintre coinculpați, iar nu pentru toți, cu încălcarea egalității în drepturi a cetățenilor, art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală nefiind suficient de explicit în acest sens, cu încălcarea normelor generale europene privind predictibilitatea, previzibilitatea, claritatea și precizia actelor normative. Invocă Hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Lupșa împotriva României prin care s-a statuat cu privire la sintagma „prevăzută de lege“. … 6.Tribunalul București – Secția I penală opinează că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens reține că art. 23 din Constituție nu poate fi interpretat în sensul că exclude posibilitatea reglementării procedurii de cameră preliminară alături de faza urmăririi penale și faza judecății. Totodată, arată că pretinsa neclaritate a dispozițiilor art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, pentru cazurile în care sunt trimiși în judecată mai mulți inculpați, nu interesează cauza de față în care dispoziția de trimitere în judecată vizează un singur inculpat. Reține, de asemenea, că eventuale încălcări ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale pot fi analizate de judecătorul cauzei, în temeiul art. 20 alin. (2) din Legea fundamentală. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens, invocă deciziile Curții Constituționale nr. 663 din 11 noiembrie 2014 și nr. 552 din 16 iulie 2015. … 9.Avocatul Poporului precizează că a transmis punctul său de vedere, în sensul constituționalității textelor de lege criticate, în dosarele Curții nr. 374D/2014, nr. 291D/2015 și nr. 1.166D/2015, fiind reținut în deciziile Curții nr. 663 din 11 noiembrie 2014, nr. 472 din 16 iunie 2015 și nr. 35 din 9 februarie 2016. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Avocatului Poporului și Guvernului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 342-348 din Codul de procedură penală, care reglementează cu privire la obiectul, durata, măsurile premergătoare, procedura, soluțiile, contestația și măsurile preventive în procedura de cameră preliminară. … 13.În susținerea neconstituționalității normelor penale criticate, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) potrivit căruia respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie în România, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiție și art. 23 alin. (5) și (6) referitoare la condițiile de dispunere a arestării preventive în urmărirea penală, respectiv verificarea legalității și temeiniciei acestei măsuri preventive în faza de judecată. Invocă și art. 11 și art. 20 din Constituție raportat la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, din perspectiva criticilor autorului, Curtea constată că, în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, dispoziția de trimitere în judecată a vizat un singur inculpat, autor al excepției de neconstituționalitate. În aceste condiții, Curtea reține lipsa legăturii cu cauza a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității lor.  … 15.Curtea a subliniat în jurisprudența sa că, în cadrul procesului judiciar, excepția de neconstituționalitate se înscrie în rândul excepțiilor de procedură prin care se urmărește împiedicarea unei judecăți care s-ar întemeia pe o dispoziție legală neconstituțională. Constatarea neconstituționalității unui text de lege ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite autorilor acesteia și nu poate constitui doar un instrument de drept abstract, de vreme ce neconstituționalitatea unei dispoziții legale nu are numai o funcție de prevenție, ci și una de reparație, întrucât ea vizează în primul rând situația concretă a cetățeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată (Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragraful 30). Tot astfel, Curtea a mai reținut, într-o altă cauză, că autorul excepției de neconstituționalitate nu are un interes real, personal, în promovarea acesteia. Astfel, posibila admitere a excepției nu ar schimba cu nimic situația acestuia, ci ar privi numai drepturile altor persoane (Decizia nr. 315 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 24 iulie 2014, paragraful 20, cu referire la Decizia nr. 29 din 21 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 3 aprilie 2014). Aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză, unde, eventuala admitere a excepției de neconstituționalitate, nu ar sluji cauzei în care a fost ridicată. În această situație, examinarea constituționalității normelor procesual penale criticate ar transforma, în mod nepermis, controlul pe calea excepției de neconstituționalitate într-un control abstract. Astfel fiind, având în vedere cele reținute în precedent, excepția de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. … 16.În continuare, cu privire la celelalte dispoziții procesual penale cuprinse în titlul II al Părții speciale a Codului de procedură penală, Curtea constată că, în repetate rânduri, a fost chemată să se pronunțe asupra unor dispoziții secvențiale ale instituției camerei preliminare, constatând că aceasta a fost concepută, în accepțiunea legiuitorului, „ca o instituție nouă și inovatoare“, care are ca scop „înlăturarea duratei excesive a procedurilor în faza de judecată“, fiind în același timp un remediu procesual menit „să răspundă exigențelor de legalitate, celeritate și echitate a procesului penal“ (în acest sens, Decizia nr. 838 din 8 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 1 martie 2016, paragrafele 19-22). … 17.Instituția camerei preliminare este reglementată în cuprinsul Codului de procedură penală la art. 342-348, unde se găsesc elementele referitoare la obiectul și durata, măsurile premergătoare, procedura, soluțiile ce pot fi pronunțate și contestația împotriva acestor soluții. Astfel, prin prisma atribuțiilor procesuale încredințate judecătorului de cameră preliminară, în contextul separării funcțiilor judiciare potrivit textului de lege menționat anterior, Curtea a tras concluzia că acestuia îi revine funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată și că, în concepția legiuitorului, această nouă instituție procesuală nu aparține nici urmăririi penale, nici judecății, fiind echivalentă unei noi faze a procesului penal. Procedura camerei preliminare a fost încredințată, potrivit art. 54 din Codul de procedură penală, unui judecător – judecătorul de cameră preliminară, a cărui activitate se circumscrie aceleiași competențe materiale, personale și teritoriale a instanței din care face parte, conferindu-i acestei noi faze procesuale un caracter jurisdicțional (a se vedea Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, paragrafele 25 și 27). … 18.Totodată, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, precitată, au fost admise excepțiile de neconstituționalitate invocate, prilej cu care instanța de contencios constituțional a statuat că, de vreme ce inculpatul nu se bucura de posibilitatea reală de a aduce comentarii referitoare la tot ceea ce este avansat în drept sau în fapt de către adversar și la tot ceea ce este prezentat de acesta, fiind limitat la a depune cereri și excepții după consultarea rechizitoriului, iar partea civilă și partea responsabilă civilmente erau excluse ab initio din procedura de cameră preliminară, atunci, din perspectiva contradictorialității, ca element definitoriu al egalității de arme și al dreptului la un proces echitabil, norma legală trebuie să permită comunicarea către toate părțile din procesul penal – inculpat, parte civilă, parte responsabilă civilmente – a documentelor care sunt de natură să influențeze decizia judecătorului și să prevadă posibilitatea tuturor acestor părți de a discuta în mod efectiv observațiile depuse instanței. De asemenea, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 345 alin. (1) și în art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță „fără participarea procurorului și a inculpatului“, este neconstituțională, întrucât nu permite participarea procurorului, a inculpatului, a părții civile și a părții responsabile civilmente în procedura desfășurată în camera de consiliu, în fața judecătorului de cameră preliminară. Cele expuse anterior au devenit aplicabile mutatis mutandis și în ceea ce privește procedura contestației împotriva soluției pronunțate de judecătorul de cameră preliminară. … 19.De asemenea, prin Decizia nr. 631 din 8 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 6 noiembrie 2015, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia numai „procurorul și inculpatul“ pot face contestație cu privire la modul de soluționare a cererilor și a excepțiilor, precum și împotriva soluțiilor prevăzute la art. 346 alin. (3)-(5) din același cod, este neconstituțională, statuând că, de vreme ce accesul, formularea și exercitarea căii de atac a contestației în camera preliminară reprezintă un aspect al accesului liber la justiție, drept fundamental protejat de art. 21 din Constituție, atunci restrângerea sferei titularilor contestației în camera preliminară doar la procuror și inculpat determină încălcarea acestui drept.  … 20.Așadar, prin deciziile precitate, Curtea Constituțională a înlăturat consecințele afectării dreptului la un proces echitabil, sens în care orice persoană interesată are posibilitatea de a-și susține cauza, din perspectiva obiectului procedurii camerei preliminare, în mod util în fața instanței judecătorești, în așa fel încât condiționările existente nu aduc atingere substanței dreptului și nici nu-l lipsesc de efectivitate. … 21.În același sens, prin Decizia nr. 18 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 2 mai 2017, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 75/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, care exclude posibilitatea de a face contestație împotriva soluției prevăzute la art. 346 alin. (2), este neconstituțională, întrucât încalcă prevederile constituționale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 131 referitor la rolul Ministerului Public.  … 22.Totodată, prin Decizia nr. 437 din 22 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 26 septembrie 2017, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 348 alin. (2) din Codul de procedură penală și a constatat că sintagma „sau, după caz, judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară ori completul competent de la Înalta Curte de Casație și Justiție, învestit cu soluționarea contestației“ din cuprinsul acestora este neconstituțională. În acest sens, Curtea a constatat că dispozițiile art. 348 alin. (2) din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituționale ale art. 16, art. 21 alin. (1) și (2), art. 23, art. 24 și art. 129, întrucât exclud aplicarea dispozițiilor art. 205 din Codul de procedură penală. … 23.În concluzie, prin deciziile mai sus arătate, Curtea Constituțională a înlăturat viciile de neconstituționalitate din conținutul normelor procesual penale ce reglementează faza procesuală a camerei preliminare, lipsa consacrării acestei faze procesuale în cuprinsul Legii fundamentale neavând drept consecință neconstituționalitatea reglementării infraconstituționale având un atare obiect. Într-adevăr, sub aspectul fazelor procesului penal, textul art. 23 alin. (5) și (6) din Constituție menționează urmărirea penală și faza de judecată în fond, însă dispozițiile legale criticate reprezintă opțiunea legiuitorului și au fost adoptate conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, aceste norme nefiind excluse de la controlul de constituționalitate, principiile, valorile și exigențele constituționale fiind pe deplin aplicabile. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Pan Corin Sachelaride în Dosarul nr. 9.640/300/2016/a1 al Tribunalului București – Secția I penală. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor, în același dosar, al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 342–345 alin. (1) și (2) și ale art. 346-348 din Codul de procedură penală, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 decembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește