DECIZIA nr. 813 din 10 noiembrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Claudiu Năpar în Dosarul nr. 8.039/2/2018 al Curții de Apel București Veche – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.497D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.555D/2019 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor capitolului II din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Vasilica Balaban în Dosarul nr. 2.998/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, precum și în Dosarul nr. 1.633D/2019 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Marin Niță și Cristel Cîrlova în Dosarul nr. 45.369/3/2018 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.555D/2019 și nr. 1.633D/2019, la Dosarul nr. 1.497D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019 sau Decizia nr. 126 din 10 martie 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin Sentința civilă nr. 1.666 din 8 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.039/2/2018, Curtea de Apel București Veche – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Claudiu Năpar într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ. … 8.Prin Încheierea din 19 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.998/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a capitolului II din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 și a art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Vasilica Balaban într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ. … 9.Prin Încheierea din 23 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 45.369/3/2018, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Marin Niță și Cristel Cîrlova într-o cauză având ca obiect drepturi bănești. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii excepției susțin, în esență, că prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt neconstituționale, deoarece au ca efect diminuarea salariului de bază, deși dreptul la salariu este un drept fundamental, corolarul dreptului la muncă, potrivit celor reținute în Decizia Curții Constituționale nr. 872 din 25 iunie 2010, ocrotit atât de art. 44 alin. (2) din Constituție, cât și de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prin urmare, restrângerea exercițiului acestui drept nu se putea realiza decât în condițiile art. 53 din Constituție, niciuna din acele situații de excepție nefiind însă incidentă în cauză. Autorii mai susțin că diminuarea salariului, coroborată cu transferarea contribuțiilor de asigurări sociale de la angajator la salariat, impun o sarcină excesivă și disproporționată, fără a se menține un just echilibru între interesele generale urmărite și drepturile fundamentale ce trebuiau ocrotite. Astfel, regula aparent neutră și aplicată unitar, instituită de dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit căreia salariile în plată din luna decembrie 2017, care depășesc maximul grilei prevăzute în anexa la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022, vor fi plafonate la nivelul grilei, afectează în mod disproporționat negativ doar un grup din cadrul personalului auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor, în speță specialiștii IT, care nu doar că nu primesc majorările salariale promise în mod public de Guvern, dar cărora li se și aplică o scădere semnificativă a salariilor aflate în plată la nivelul lunii decembrie 2017. Pe de altă parte, dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 creează discriminări contrare art. 16 din Constituție, iar pentru a înlătura această stare de discriminare, aplicarea salariilor brute regăsite în anexă ar fi trebuit realizată începând cu anul 2022, pentru toate categoriile de personal. … 11.Distinct, se susține că, în urma deciziei de reîncadrare, având ca temei prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale capitolului II din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, și prin încadrarea în grila de salarizare pentru grefieri, salariul specialiștilor IT din sistemul judiciar a fost drastic diminuat cu aproximativ 50% față de nivelul avut în luna decembrie 2017, fiind încălcate dispozițiile art. 53 din Constituție. Astfel, legea nu indică nicio situație care să impună restrângerea dreptului, această măsură necircumscriindu-se motivelor expres prevăzute de textul constituțional, iar restrângerea dreptului este aplicată discriminatoriu, în condițiile în care celelalte categorii de personal salarizat din fonduri publice au beneficiat, ca efect al aplicării aceleiași legi, de creșteri salariale (unele, de-a dreptul spectaculoase, cum este cazul personalului medical). De asemenea, măsura are caracter definitiv, și nu temporar. Dispozițiile legale criticate încalcă și principiul egalității în drepturi, deoarece specialiștii IT din cadrul instanțelor și parchetelor sunt singura categorie de personal din sistemul bugetar care este retrogradată în funcție (cu caracter permanent) prin efectul aplicării dispozițiilor legale criticate și căreia i se reduce semnificativ nivelul venitului net. Or, nu se poate compara categoria specialiștilor IT din instanțe și parchete cu alte categorii de informaticieni din alte unități bugetare și nici cu personalul auxiliar care desfășoară activități de grefă. Deși activitatea specialiștilor IT a rămas aceeași, totuși veniturile obținute au fost reduse definitiv și nejustificat. De asemenea, măsura reducerii salariului determină încălcarea dreptului fundamental la salariu și a dreptului la un nivel de trai decent, operând ca o veritabilă sancțiune. Este invocată Decizia Curții Constituționale nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008. … 12.Curtea de Apel București Veche – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, reținând că reclamantul nu deținea un „bun“, în sensul de drept de a beneficia din ianuarie 2018 de un salariu de bază la același nivel cu cel din decembrie 2017, și, în consecință, nu se pune problema incidenței art. 44 din Constituție și, în consecință, nici a art. 53 din Constituție. … 13.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal se limitează la analiza admisibilității excepției de neconstituționalitate în raport cu dispozițiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, fără a-și exprima opinia asupra excepției.  … 14.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor art. 16 din Constituție, întrucât scopul avut în vedere de legiuitor a fost de a înlătura inechitățile produse în domeniul salarizării bugetarilor prin acte normative abrogate prin Legea-cadru nr. 153/2017 și de a aduce la același nivel salariile angajaților din aceeași categorie profesională. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și ale capitolului II „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor“ din anexa nr. V „Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» și Curtea Constituțională“ la Legea-cadru nr. 153/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 au următorul cuprins: „În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.“Prevederile capitolului II din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 stabilesc „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor“. … 19.În opinia autorilor excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă și protecția socială a muncii, art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate privată și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea reține că aceste dispoziții legale au mai format obiect al controlului de constituționalitate, iar prin mai multe decizii (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 29 ianuarie 2020, Decizia nr. 126 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 16 iunie 2020, și Decizia nr. 134 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 30 iunie 2020), Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate. … 21.Astfel, instanța de contencios constituțional a statuat că stabilirea, prin prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, a unei limite a cuantumului salariului de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare care sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit acestei legi, la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022 are un caracter tehnic, fără a dispune cu privire la reducerea salariilor de bază ale personalului plătit din fonduri publice. Integrate regulilor privind aplicarea etapizată a legii, prevederile legale criticate vizează reglarea în timp a disfuncționalităților existente în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, prin limitarea creșterilor salariale la un nivel stabilit prin lege.  … 22.Referitor la invocarea dreptului la respectarea unui „bun“, prevăzut de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea a observat că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în Convenție nu se conferă dreptul de a primi în continuare un salariu într-un anumit cuantum și în consecință a constatat că stabilirea prin lege a unei limite a salariilor de bază plătite angajaților din fonduri publice la nivelul prevăzut pentru anul 2022 nu are semnificația încălcării regulilor fundamentale și convenționale invocate. … 23.În raport cu cele enunțate, Curtea a reținut, de asemenea, că prevederile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție. … 24.În ceea ce privește aspectele referitoare la scăderea cuantumului venitului net în luna ianuarie 2018 față de luna decembrie 2017, Curtea a reținut că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează consecințele aplicării concomitente a prevederilor de lege și a altor prevederi legale cu incidență în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, începând cu 1 ianuarie 2018. Or, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi sau texte legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Într-o astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci una de coordonare a legislației în vigoare, de competența autorității legiuitoare  … 25.Curtea a observat că, pe fondul prevederilor legale anterioare privind salarizarea bugetarilor, reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte de competența autorității legiuitoare. … 26.În continuare, examinând excepția de neconstituționalitate, sub aspectul criticilor de neconstituționalitate referitoare la salarizarea specialiștilor IT din instanțe și parchete, astfel cum aceasta este reglementată prin capitolul II din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea reține că, în jurisprudența sa, instanța de contencios constituțional a mai analizat critici de neconstituționalitate similare (a se vedea spre exemplu, Decizia nr. 428 din 4 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 17 octombrie 2019, Decizia nr. 75 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 2 iunie 2020, Decizia nr. 126 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 16 iunie 2020, sau Decizia nr. 521 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 946 din 15 octombrie 2020). … 27.Astfel, referitor la critica de neconstituționalitate vizând instituirea unei discriminări între specialiștii IT și alte categorii de specialiști din sistemul judiciar, Curtea a reținut că prevederile art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, dar și necesitatea lui. Includerea, sub aspectul salarizării, a specialiștilor în domeniul informatic în categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor reprezintă opțiunea legiuitorului, manifestată în marja sa de apreciere permisă de dispozițiile art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi. Opțiunea legiuitorului în materia salarizării specialiștilor IT este justificată având în vedere și prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, potrivit cărora „Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT.“ … 28.Totodată, Curtea a reținut că acceptarea criticilor de neconstituționalitate formulate ar echivala cu imposibilitatea legiuitorului de a mai putea modifica sistemul de salarizare, pe motiv că ar crea diferențe față de sistemul anterior de salarizare. Or, neconstituționalitatea unui text legal nu se poate constata pe baza unei simple comparații între reglementarea veche și cea nouă, aceasta din urmă fiind considerată mai puțin favorabilă și declanșând automat un așa-zis conflict de constituționalitate.  … 29.În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 53 din Constituție, Curtea, în raport cu criticile formulate, a reținut că modificarea reglementărilor în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice nu echivalează cu restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale în sensul art. 53 din Constituție.  … 30.În final, Curtea a subliniat că modalitatea de aplicare în concret a Legii-cadru nr. 153/2017 excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, aceasta revenind autorităților publice responsabile, iar în caz de litigiu, instanțelor judecătorești. … 31.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 32.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Claudiu Năpar în Dosarul nr. 8.039/2/2018 al Curții de Apel București Veche – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Vasilica Balaban în Dosarul nr. 2.998/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și de Marin Niță și Cristel Cîrlova în Dosarul nr. 45.369/3/2018 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și ale capitolului II „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor“ din anexa nr. V „Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» și Curtea Constituțională“ la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București Veche – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 noiembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește